Raport privind starea învăţământului superior din România - 2014

it 10. Gestiunea absorbției fondurilor structurale  1. Strategia Națională pentru Învățământul Terțiar din România Învățământul și formarea profesională se află în centrul Strategiei Europa 20201 și al mai multor documente europene, inclusiv Analiza anuală a creșterii 20142 care a deschis Semestrul European. Învățământul terțiar, după cum stipulează Agenda UE pentru modernizarea Învățământului Superior în statele europene, „…joacă un rol crucial în progresul individului și al societății și în furnizarea capitalului uman înalt calificat și a cetățenilor eficienți de care Europa are nevoie pentru a crea locuri de muncă, creștere economică și prosperitate.”3 Prioritățile stabilite prin Strategia Națională pentru Învățământul Terțiar din România4 vor stabili principalele teme și obiective în vederea analizării, elaborării, implementării și evaluării politicilor și inițiativelor relevante, necesare pentru dezvoltarea învățămîntului superior din România. Aceste priorități vor include – fără să se limiteze la acestea – inițiative legislative și sectoriale noi, identificarea măsurilor de performanță și estimarea costurilor intervențiilor programatice. Strategia se va axa pe patru domenii principale de acțiune: - promovarea unei participări mai largi în învățământul terțiar, în special pentru grupurile slab reprezentate; - îmbunătățirea calității și relevanței învățământului terțiar; - dezvoltarea angajamentelor față de economie, în special legătura cu piața muncii și inovarea/antreprenoriatul; - consolidarea guvernanței, finanțării, monitorizării și evaluării („condițiile de sprijin”). 2. Asigurarea cadrului normativ necesar funcționării sistemului național de învățământ superior În concordanță cu activitatea guvernamentală de promovare a unui set coerent de politici, pe parcursul anului universitar 2013-2014, Ministerul Educației Naționale a continuat procesul de elaborare a reglementărilor necesare sistemului de învățământ superior. După adoptarea Legii nr. 1/2011, în termenele prevăzute, au fost parcurse etapele implementării și, ținând cont de problemele tehnice apărute în aplicarea sa și de solicitările venite din teritoriu, au fost adoptate acte normative suplimentare pentru efectuarea corecțiilor necesare. În anul 2014, reglementările adoptate au avut 1 Europa 2020, O strategie pentru creșterea inteligentă, durabilă și inclusivă. Comunicarea Comisiei COM(2010) 2020 versiunea finală: p 11, 32 2 Ancheta anuală a creșterii 2013, Comunicarea Comisiei (13.11.2013) COM(2013) 800 versiunea finală. Disponibilă și la: http://www.mae.ro/sites/default/files/file/Europa2020/AAC_2014.pdf 3 Comisia Europeană (2011) „Sprijinirea creșterii economice și a locurilor de muncă – o agendă pentru modernizarea sistemelor de învățământ terțiar din Europa”. Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor. COM (2011) 567 versiunea finală, SEC (2011) 1063. 4 Elaborată cu asistența tehnică a Băncii Mondiale în cadrul unui proiect cofinanțat din Axa 7 al POS DRU – Asistență tehnică. Strategia se află în dezbatere publică - http://www.edu.ro/index.php/articles/22312 20 în vedere necesitatea asigurării accesului și îmbunătățirea calității în învățământul terțiar și adaptarea la nevoile pieței muncii, așa cum reies din Recomandările specifice de țară 2014. Prin Ordonanța de Urgență nr. 49/2014 se prevede înființarea, în toate instituțiile de învățământ superior, de Centre de consiliere și orientare în carieră pentru elevii din anii terminali, studenți și absolvenți, în cadrul cărora vor funcționa unități de analiză și gestiune previzională a solicitărilor pieței muncii. În același sens, al facilitării corelării sistemului de învățământ cu piața muncii, se creează posibilitatea stabilirii, la nivelul universității, de structuri consultative formate din reprezentanți ai mediului economic și personalități din mediul academic, cultural și profesional extern. Prin prevederile aceluiași act normativ se stabilește că învățământul postliceal poate fi organizat și în cadrul unor colegii aparținând instituțiilor de învățământ superior acreditate. Astfel, organizarea de către universități a învățământului postliceal poate oferi motivații sporite tinerilor absolvenți de liceu (cu și fără bacalaureat) printr-o mai bună calitate a programelor (baza materială, resurse umane) de a urma această formă de învățământ. Ulterior, a fost aprobată Metodologia-cadru privind organizarea și funcționarea învățământului terțiar nonuniversitar, organizat la nivelul colegiilor din cadrul instituțiilor de învățământ superior acreditate, în anul școlar 2014-20155. Având în vedere caracterul discriminatoriu al Legii educației naționale referitoare la posibilitatea unei persoane de a beneficia, o singură dată, de finanțare de la bugetul de stat pentru un singur program pentru fiecare dintre cele 3 cicluri de studii – în lege a fost introdus un nou alineat6 care prevede că persoana care a beneficiat gratuit de școlarizare în cadrul unui program de studii universitare finanțate de la bugetul de stat are dreptul de a urma un alt program de studii universitare în cadrul aceluiași ciclu de studii universitare, în anumite condiții. În același sens al corectării unor aspecte discriminatorii, asigurându-se astfel exercitarea dreptului constituțional la educație și formare profesională continuă, noile reglementări legale dau posibilitatea absolvenților învățământului superior de scurtă durată să participe la programele de formare profesională continuă7, iar pentru tinerii angajați pe piața muncii care nu puteau participa la programele de doctorat din cauza condiționalității de încadrare ca asistent de cercetare sau asistent universitar, a fost introdusă forma de învățământ cu frecvență redusă a studiilor doctorale care, pe de o parte, răspunde acestei nevoi, iar pe de altă parte, diminuează costurile financiare presupuse de acordarea bursei doctorale. Din perspectiva deschiderii internaționale a sistemului de învățământ superior, s-a instituit posibilitatea aprobării de către Ministerul Educației Naționale universităților/instituțiilor de învățământ superior a unui număr suplimentar de locuri - în limita a 10% din capacitatea de școlarizare stabilită de ARACIS pentru programul de studii solicitat - destinat școlarizării cetățenilor europeni și din state terțe sau pentru mobilități academice ale studenților în baza acordurilor guvernamentale, universitare sau unor programe speciale aprobate, în condițiile legii. 5 OMEN 4542/08.09.2014 6 Art. 142 alin 61 7 Se înregistrează o dezvoltarea continuă a programelor postuniversitare de perfecționare (680 în 2013) 21  Printre prevederile sale, Ordonanța de Urgență nr. 58/2014 instituie posibilitatea acordării unei subvenții sub formă de sumă forfetară personalului didactic din învățământul preuniversitar de stat și universitar de stat, încadrat cu contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată sau determinată, pentru dezvoltare profesională. De asemenea, este reglementată înființarea, organizarea și funcționarea cluburilor sportive studențești. 3. Acces egal la educația universitară Ca urmare a măsurilor de adaptare a învățământului superior la cerințele pieței muncii și a facilitării accesului la educația terțiară, ponderea populației cu vârsta de 30-34 ani cu nivel de educație terțiară a înregistrat o creștere continuă, de cca. 5 p.p. în ultimii patru ani: 18,1% în anul 2010, 20,5% în 2011, 21,8% în 2012, 22,8 în 2013 și 25,9% în trimestrul II/2014. Sursa: Institutul Național de Statistică Pe parcursul anului 2014 a fost conturat noul cadru general de organizare și desfășurare a admiterii în ciclurile de studii universitare de licență, de master și de doctorat8 și cifra de școlarizare9 pentru anul universitar 2014-2015. Actele normative au avut în vedere accesul absolvenților 8 OMEN nr. 5734/2013 9 HG nr. 327/23.04.2014 22 unui anumit nivel de pregătire/calificare către un nivel superior de învățământ, stabilirea echilibrată a numărului de locuri pentru anii I de studii, precum și modul optim al organizării formațiunilor de studenți pentru întregul an universitar 2014-2015. Pentru fundamentarea cifrelor de școlarizare propuse pentru ciclurile universitare de licență, master și doctorat, s-au luat în considerare următoarele criterii: numărul estimat al absolvenților de liceu cu diplomă de bacalaureat din promoția 2014 și din promoțiile anterioare; creșterea calității programelor de studii și inserției absolvenților pe piața forței de muncă; creșterea competiției în selectarea candidaților în instituțiile de învățământ superior de stat; respectarea angajamentelor luate în cadrul Strategia Europa 2020, privind indicatorul educația terțiară; rezultatele studiilor de inserție a absolvenților pe piața forței de muncă în categoria de vârstă 20-30 de ani, efectuate la cerința Ministerului Educației Naționale. Fig. Numărul posturilor didactice și de cercetare scoase la concurs10 Pentru a avea o abordare unitară, în succesiunea ciclurilor de studii universitare și pentru o deplină concordanță cu suplimentul Europass la diplomă dezvoltat de către Comisia Europeană, Consiliul Europei și Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO), a fost adoptată în 2014 Hotărârea de Guvern nr. 607 de aprobare a conținutului și formatului actelor de studii care vor fi eliberate absolvenților ciclului I - 10 Bilanț Mandat – Mihnea Costoiu, Ministrul Delegat pentru Învățământ Superior, Cercetare Științifică și Dezvoltare Tehnologică 23 studii universitare de licență, acte de studii reglementate în baza Legii nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare. Această măsură era necesară deoarece studenții înmatriculați în anul I de studii universitare de licență, ciclul I, în anul universitar 2011 – 2012, constituie primele promoții care finalizează studii universitare de licență, după intrarea în vigoare a Legii nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare. Dintr-o altă perspectivă, accesul și participarea la educația în învățământul superior a fost facilitat prin programele sociale derulate: alocații pentru bursele studenților – 210,94 mil. lei; alocații pentru cazare și masă în spațiile administrate de către universitățile de stat și în spații private – 129,54 mil. lei (aprox. 98.000 de studenți beneficiari); alocații pentru transportul studenților – 24,24 mil. lei (aprox. 270.000 de beneficiari). Pentru tinerii aparținând minorității rome, în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 430/2001 privind aprobarea Strategiei Guvernului României de îmbunătățire a situației romilor, cu modificările și completările ulterioare, Ministerul Educației Naționale alocă, anual, instituțiilor de învățământ superior de stat, un număr distinct de locuri pentru candidații de etnie romă. În anul universitar 2013/2014 au fost ocupate 590 de locuri. Ministerul Educației Naționale este și beneficiar în cadrul unor proiecte cu finanțare din fonduri structurale ce-și propun dezvoltarea unor programe de susținere a persoanelor cu dizabilități în învățământul superior. Astfel, prin derularea Proiectului „Dezvoltarea și implementarea unui program-pilot integrat pentru creșterea accesului la învățământul superior pentru persoane cu dizabilități” au fost dezvoltate instrumente informatice (software) pentru îmbunătățirea proceselor și activităților educaționale: sistem de conversie a materialului didactic destinat persoanelor cu dizabilități în formate adecvate instruirii acestora; o soluție e-Learning dezvoltată, implementată și adaptată pentru persoane cu dizabilități; sistem de evaluare a studenților din grupul țintă, a cadrelor didactice/mentorilor și a conținuturilor sistemelor. În cadrul proiectului au fost formate 443 de persoane pentru mentoratul educațional al studenților cu dizabilități și 388 studenți cu dizabilități au fost asistați, în mod continuu timp de 2 ani, pentru a utiliza facilitățile TIC dezvoltate, fiind sprijiniți și financiar cu burse lunare. Proiectul cu finanțare europeană EUROSTUDENT, aflat în prezent în cea de-a cincea etapă de implementare, are, ca principal rezultat, raportul național Eurostudent precum și raportul comparativ internațional sintetic (în curs de publicare). Aceste rapoarte conține date statistice reprezentative la nivelul populației de studenți din România cu privire la diverse teme, printre care și cea referitoare la acces la educația superioară. În cadrul proiectului PODCA „Politici Publice Fundamentate în Învățământul Superior: o premisă pentru dezvoltarea României”, a fost abordată dimensiunea accesului și a echității în învățământul superior, având ca rezultate: - o analiză a sistemului național de învățământ superior din perspectiva accesului și a echității; - un set de recomandări pentru îmbunătățirea politicilor actuale naționale; - un set de recomandări pentru nivelul instituțional (universități); - o conferință națională care a reunit reprezentanți ai Comisiei Europene, Ministerului Educației, agenții și consilii naționale, universități, studenți și în care s-au dezbătut aspecte legate de politicile de acces și echitate și s-au agreat recomandările mai sus menționate. Prin proiectul „Bursa de proiecte”, s-a dezvoltat și susținut cultura de tip inovativ - antreprenorial la nivelul universităților din România prin crearea unei platforme online, un spațiu unde ideile și propunerile de afaceri ale studenților să întâlnească potențialul finanțator din mediul de afaceri. La universitățile partenere - Universitatea Politehnica București, Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava, Universitatea Petrol-Gaze din Ploiești, Universitatea Ovidius din Constanța – au fost lansate patru laboratoare ce sprijină studenții cu spirit antreprenorial să își dezvolte ideile și să le 24 transforme în proiecte de succes. Studenții beneficiază de acces la echipamentele din laboratoare și la platforma online unde găsesc modalități de implementare pentru proiectele lor cu ajutorul mentorilor și al mediului economic.11 4. Asigurarea calității învățământului superior, creșterea competitivității universităților românești Cadrul normativ a fost completat pe parcursul anului universitar prin aprobarea Metodologiei de organizare și desfășurare a examenelor de licență/diplomă și disertație12, a procedurii specifice de evaluare externă periodică a domeniilor de studii universitare de master acreditate 13, a Regulamentului de organizare și funcționare a Colegiului Consultativ pentru Cercetare - Dezvoltare și Inovare și componența nominală a acestuia14. Reglementările promovate de MEN au vizat acreditarea domeniilor de studii universitare de master, a programelor de studii și a numărului maxim de studenți ce pot fi școlarizați în anii universitari 2013-2014 și 2014-2015. De asemenea, a fost aprobat Nomenclatorul domeniilor și al specializărilor/programelor de studii universitare și a structurii instituțiilor de învățământ superior pentru anul universitar, precum și titlurile conferite absolvenților învățământului universitar de licență înmatriculați în anul I în anii universitari 2011 - 2012, 2012 - 2013 și 2013 – 201415. În ceea ce privește programele doctorale, anul universitar 2013-2014 a fost primul în care s-au aplicat prevederile referitoare la mobilitatea conducătorilor de doctorat16, conform cărora „în situația în care conducătorul de doctorat dorește să își desfășoare activitatea de conducere de doctorat în cadrul altei IOSUD/IOD care organizează doctorat în domeniul respectiv, acest lucru se poate realiza cu aprobarea celor două senate universitare/Prezidiului Academiei Române” Pentru a se analiza evoluția în timp a domeniilor de studii universitare de doctorat/domeniilor de doctorat a fost emis OMEN nr. 5037/2013 privind corespondența între domeniile de studii universitare de doctorat/masterat, domeniile de studii universitare de doctorat și domeniile de doctorat. În anul universitar de referință au fost păstrate regulile de atribuire a titlului de doctor prin ordin al ministrului Educației Naționale, după validarea tezei de doctorat de către Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU). În anul 2014 au fost atribuite 3.777 titluri de doctor. În anul 2014, a continuat dezvoltarea și actualizarea portalului “Brain Reclaim Romania”, destinat relației cu diaspora din educație și cercetare științifică, studenți, profesori universitari și cercetători în inovare, etc. Platforma este o noutate pentru mediul online românesc prin prisma faptului că a fost proiectată să răspundă în principal nevoilor cercetătorilor. Aceștia își pot crea un brand personal cu ajutorul acestei rețele având la dispoziție facilitați precum: încărcarea publicațiilor, crearea de grupuri de discuții pentru proiecte, găzduirea de evenimente, oportunități profesionale și de finanțare – platforma integrând în mod automat anunțurile Euraxess. 11 http://www.bursa-proiecte.ro/stiri/lansarea-centrului-bursa-de-proiecte-la-universitatea-ştefan-cel-mare-din-suceava.aspx 12 OMEN