raport activitate 2005.pdf

ul Naţional de Prevenire şi Combatere a Terorismului - au fost desfăşurate circa 1.200 de acţiuni de cooperare în vederea prevenirii actelor teroriste şi asigurării misiunilor de pază şi protecţie, concretizate în: - efectuarea (în comun) de controale antiteroriste / intervenţii pirotehnice; - îndeplinirea unor misiuni complexe în dispozitivele mixte de protecţie constituite în cooperare cu Serviciul de Protecţie şi Pază, Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Ministerul Apărării Naţionale cu ocazia unor evenimente importante; - acordarea de asistenţă logistică, tehnică şi organizatorică pentru îndeplinirea misiunilor specifice şi sprijin în procesul de pregătire, formare şi perfecţionare a personalului. ■ Având în vedere priorităţile acestei perioade, S.R.I. a fost preocupat de îndeplinirea responsabilităţilor ce i-au revenit în cadrul subcapitolului referitor la combaterea terorismului din Capitolul 24 – Justiţie şi Afaceri Interne de negociere a aderării României la Uniunea Europeană, rezultatele pozitive obţinute fiind confirmate şi prin concluziile evaluărilor realizate de experţii comunitari asupra modului de funcţionare a Sistemului Naţional de Prevenire şi Combatere a Terorismului. 4. Proliferarea ■ Măsurile implementate de statul român au determinat o diminuare a acţiunilor asociate proliferării armelor de distrugere în masă, a vectorilor purtători şi a produselor cu dublă utilizare, România rămânând – totuşi – vizată ca zonă de tranzit către alte destinaţii. 20  Entităţile cu astfel de preocupări au recurs la: - disimularea caracterului strategic al echipamentelor achiziţionate, prin separarea lor pe componente ori falsificarea caracteristicilor tehnice înscrise în documentele de export, respectiv a destinaţiei finale; - folosirea de firme specializate în selecţionarea şi recrutarea de personal pentru atragerea de specialişti şi plasarea lor în ţări proliferante sau limitrofe acestora; - prezenţa în ţara noastră (în calitate de comercianţi, reprezentanţi de firme sau pentru studii şi specializări sponsorizate de organisme internaţionale) a unor cetăţeni străini cu o pregătire solidă în domenii sensibile, din state despre care există date că dezvoltă programe de proliferare a armelor de distrugere în masă; - activităţi comerciale derulate pe teritoriul României în vederea intermedierii ilegale a unor operaţiuni de export de produse cu dublă utilizare către spaţii supuse embargoului, fără atingerea teritoriului ţării noastre. ■ O dinamică în scădere s-a înregistrat şi în ceea ce priveşte operaţiunile de trafic cu armament convenţional, dublată însă de preocuparea grupărilor implicate de a-şi adapta şi diversifica modalităţile de acţiune, în vederea contracarării eforturilor instituţiilor româneşti de implementare a legii. CAPITOLUL II PARAMETRI AI ACTIVITĂŢII DESFĂŞURATE 1. Obţinerea informaţiilor În anul 2005, activitatea de obţinere a informaţiilor a înregistrat o dinamică pozitivă, reflectată în: ● creşterea (cu 11,65% faţă de anul precedent) a volumului total al informaţiilor obţinute; ● consolidarea ponderii informaţiilor din surse secrete umane, în paralel cu scăderea celei a informaţiilor obţinute din surse tehnice secrete; ● o mai bună integrare a celor rezultate din surse deschise şi analitice. În perioada de referinţă, proporţia informaţiilor obţinute, pe tipuri de resurse informaţionale exploatate, a fost următoarea: - surse secrete umane – circa 67,5% (faţă de 53%, în 2004); - surse tehnice secrete – aproximativ 18% (23%, în anul precedent); - exploatarea specializată a surselor deschise şi producţia analitică de informaţii – peste 14,5% (24%, în 2004); 21  Repartiţia, pe domenii de realizare a securităţii naţionale, a informaţiilor obţinute reflectă gradul de periculozitate şi dinamica riscurilor şi ameninţărilor de securitate pentru perioada de referinţă. Din totalul informaţiilor obţinute: - 53% au vizat vulnerabilităţi şi riscuri pe dimensiunea internă a securităţii naţionale. Pe această componentă, repartiţia informaţiilor obţinute a fost următoarea: - securitate economică – 39,62%; - apărarea valorilor şi drepturilor constituţionale – 35,84%; - riscuri pentru stabilitatea socială, cu manifestare îndeosebi în plan local şi zonal – 24,53%; Este de remarcat, în acest context, creşterea cu 19,27% faţă de anul 2004 a volumului informaţiilor referitoare la corupţie; - 47% au avut în vedere protejarea şi promovarea intereselor de securitate ale României în context internaţional, respectiv riscurile şi ameninţările la adresa spaţiului euro-atlantic. Ponderea informaţiilor a fost următoarea: - contraspionaj, susţinerea intereselor de politică externă şi protecţia informaţiilor clasificate – 44,68%; - identificarea şi evaluarea ameninţărilor de natură teroristă – 25,53%; - evaluarea şi gestionarea altor ameninţări transfrontaliere – 29,78%; 2. Valorificarea informaţiilor 2.1. Informarea factorilor de decizie ■ Activitatea de informare a avut în vedere acoperirea întregului spectru de riscuri şi/sau vulnerabilităţi la adresa securităţii naţionale, şi punerea la dispoziţia factorilor de decizie - în conformitate cu principiul „nevoii de a şti” – a datelor şi informaţiilor necesare exercitării atribuţiilor de autoritate deţinute. Pentru a facilita instituirea unor raporturi eficiente cu noii beneficiari, la începutul anului, pe măsura preluării atribuţiilor legale, acestora le-au fost transmise – odată cu primul document de informare – precizările necesare referitoare la regimul, modul de manipulare şi valorificare a informărilor Serviciului, precum şi la necesitatea furnizării de reacţii, observaţii şi comentarii în legătură cu aspectele semnalate etc. Totodată, au fost elaborate şi transmise documente (sinteze informative şi evaluări) destinate punerii în temă a beneficiarilor cu privire la evoluţia, în timp, a unor fenomene cu relevanţă pentru securitatea naţională, manifestate în domeniul aflat în competenţa respectivilor factori de decizie. 22  ■ Preocuparea Serviciului pentru asigurarea unei informări adecvate a factorilor de decizie s-a materializat în elaborarea de analize detaliate referitoare la fenomene, situaţii şi stări de fapt cu impact asupra securităţii naţionale, crescând semnificativ ponderea documentelor de informare cu caracter evaluativ sau a celor de prognoză. În funcţie de solicitările beneficiarilor legali, pe anumite subiecte şi fenomene au fost transmise inclusiv analize asupra modului în care S.R.I. a informat, în decursul timpului, despre respectivele situaţii Această atitudine a permis îmbunătăţirea raporturilor cu beneficiarii legali, evoluţie care s-a reflectat în: - furnizarea unui răspuns eficient al Serviciului la nevoile de informare; - dublarea, comparativ cu anul 2004, a numărului reacţiilor la documentele transmise (aproape în totalitate acestea fiind pozitive: mulţumiri / aprecieri faţă de calitatea şi utilitatea documentelor primite, comunicări ale faptului că au fost dispuse măsuri de control, verificare sau remediere a deficienţelor semnalate etc.); - valorificarea reacţiilor primite de la beneficiari (observaţii, comentarii, solicitări de aprofundare a unor aspecte cuprinse în informările primite) în orientarea activităţii Serviciului. ν În perioada de referinţă, au fost elaborate şi transmise beneficiarilor de la nivel central 10.949 documente de informare, în uşoară scădere (cu 12,60%) faţă de anul 2004. Această evoluţie este rezultatul creşterii numărului informaţiilor utilizate pentru elaborarea fiecărui document transmis beneficiarilor legali şi reducerii ponderii informărilor referitoare la aspecte punctuale, în favoarea celor cu un grad ridicat de complexitate (numărul evaluărilor a crescut cu 63,64% faţă de 2004, iar cel al sintezelor informative cu 49,13%). ■ Repartiţia, pe domenii de realizare a securităţii naţionale, a documentelor de informare transmise beneficiarilor corespunde dinamicii riscurilor şi vulnerabilităţilor de securitate. Din totalul informărilor transmise: - 68,16% s-au referit la vulnerabilităţi şi riscuri pe dimensiunea internă a securităţii naţionale (66%, în 2004). Ponderea în cadrul acestei categorii a fost următoarea: - securitate economică – 39,80%; - apărarea valorilor şi drepturilor constituţionale – 29,61%; - riscuri pentru stabilitatea socială, cu manifestare predominant în plan local şi zonal – 30,59%. 23  S.R.I. a informat în legătură cu premise de săvârşire sau activităţi asimilate faptelor de corupţie în diverse domenii, fiind remise factorilor de decizie 563 documente. Pe arii de manifestare a corupţiei, se evidenţiază cele privind: - domeniul economic - 164 documente de informare; - administraţia publică - 127; - domeniul financiar-bancar şi vamal – 94; - justiţie - 33; - sănătate şi asistenţă socială - 35; - învăţământ -13; - 31,84% au vizat protejarea şi promovarea intereselor de securitate ale României în context internaţional, respectiv riscurile şi ameninţările la adresa spaţiului euro-atlantic (34% în 2004). Distribuţia informărilor a fost următoarea: - contraspionaj, susţinerea intereselor de politică externă şi protecţia informaţiilor clasificate – 40,15%; - identificarea şi evaluarea ameninţărilor de natură teroristă – 40,84%; - evaluarea şi gestionarea altor ameninţări transfrontaliere – 19,01%; ν Potrivit prevederilor legale, S.R.I. a asigurat, de asemenea, informarea factorilor de decizie la nivel local, cărora le-au fost puse la dispoziţie 2.532 de documente (în creştere cu 10,80% faţă de anul precedent), referitoare la diverse probleme de interes din perspectiva securităţii naţionale, cu manifestări în aria de competenţă a acestora, astfel: - 2.029 au fost adresate prefecţilor; - 283 au fost destinate preşedinţilor de Consilii Judeţene; - 220 au fost transmise ambelor categorii de beneficiari. Date fiind responsabilităţile ce revin respectivilor factori de decizie, informările au tratat, într-o proporţie covârşitoare (93,35%), subiecte privind dimensiunea internă a securităţii naţionale. ■ Din totalul documentelor de informare: - circa 10% au fost destinate Preşedintelui României, iar circa 5% altor factori din cadrul Administraţiei Prezidenţiale. - aproximativ 15% au fost transmise Primului ministru. - peste 46% au fost destinate beneficiarilor din ministere şi agenţii guvernamentale, în conformitate cu atribuţiile lor legale; - sub 20% au fost adresate factorilor abilitaţi din plan local; - peste 3% au fost direcţionate către factorii abilitaţi din organele puterii legislative şi din alte instituţii. 24  2.2. Acţiuni specifice de prevenire În cursul anului 2005, au fost realizate 8.966 acţiuni de prevenire, care s-au concretizat în: - măsuri destinate descurajării persoanelor cu preocupări de natură să genereze riscuri la adresa securităţii naţionale; - măsuri de prevenire pe linia protecţiei informaţiilor clasificate; - propuneri de limitare, întrerupere, revocare a dreptului de şedere în ţară ori declararea ca persoană indezirabilă; - activităţi de pregătire contrainformativă a persoanelor vizate de servicii de informaţii adverse. 2.3. Sesizarea organelor de cercetare şi urmărire penală În anul 2005, au fost transmise organelor abilitate aparţinând Ministerului Public şi, respectiv, Ministerului Administraţiei şi Internelor un număr de 543 de informări/sesizări, cu 11,88% mai multe decât în 2004. • Ministerului Public i-au fost transmise 438 de informări / sesizări, astfel: - Parchetului / Departamentului Naţional Anticorupţie - 189, în creştere cu 11,38% comparativ cu anul precedent; - structurilor centrale şi teritoriale ale Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - 169; - Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (26), Parchetelor de pe lângă Curţile de Apel (17), Parchetelor de pe lângă Tribunale (34) şi Parchetelor de pe lângă Judecătorii (3). • Organelor Ministerului Administraţiei şi Internelor le-au fost remise 105 informări / sesizări, după cum urmează: - Inspectoratului General al Poliţiei Române - 43; - Inspectoratelor Judeţene de Poliţie - 41; - Centrelor Zonale de Combatere a Criminalităţii Organizate - 16; - ministrului Administraţiei şi Internelor - 5. În volumul total, ponderea a fost deţinută de informările / sesizările cu relevanţă în materia criminalităţii organizate transfrontaliere (peste 39%), respectiv a securităţii economice (circa 36%). Informările / sesizările transmise către P.N.A. / D.N.A. au vizat diverse forme de manifestare a corupţiei – cu precădere fapte susceptibile a constitui infracţiuni comise de funcţionari din administraţia publică, sectoarele financiar-bancar şi vamal sau din diverse domenii economice (energetic, transporturi, industrie, agricultură, lucrări publice şi amenajarea teritoriului). Pe de altă parte, potrivit atribuţiilor sale legale, S.R.I. a acordat asistenţă tehnică de specialitate organelor de cercetare şi urmărire penală, răspunzând unui număr de 63 de solicitări ale acestora. 25  3. Protecţia informaţiilor clasificate 3.1. Coordonarea şi controlul activităţilor de protecţie a informaţiilor clasificate ■ În exercitarea rolului său de autoritate desemnată de securitate, Serviciul Român de Informaţii a fost preocupat de identificarea vulnerabilităţilor în gestionarea informaţiilor clasificate la nivelul unor instituţii naţionale, situaţiile de acest tip fiind semnalate factorilor abilitaţi să dispună măsurile de remediere necesare. ● Între deficienţele identificate în cadrul acţiunilor de control se numără: - absenţa unor programe de prevenire a scurgerii de informaţii clasificate; - încălcarea regulilor de evidenţă, întocmire, acces şi păstrare, respectiv a celor de multiplicare sau distrugere; - nerespectarea reglementărilor referitoare la transmiterea informaţiilor clasificate sau transportul documentelor cu acest caracter; - tergiversarea inventarierii documentelor secrete de stat, clasificate astfel potrivit prevederilor H.C.M. nr. 19/1972, şi încadrării lor în noile clase şi niveluri legale de secretizare; - neglijarea, de către deţinători de informaţii clasificate, a unor măsuri INFOSEC; - nerespectarea obligaţiilor privind protecţia datelor cu caracter secret de stat în cadrul procedurii de privatizare, reorganizare judiciară, a falimentului şi transferului de proprietate sau în derularea unor relaţii contractuale. În multe situaţii, transferul de proprietate s-a realizat fără negocierea ori respectarea clauzelor contractuale privind protecţia informaţiilor clasificate, iar situaţia financiară precară a unor agenţi economici a fost de natură să diminueze până la anulare o serie de măsuri deja implementate, pe fondul desfiinţării structurilor interne de securitate. ● Principalele cauze pentru apariţia / persistenţa situaţiilor evocate anterior sunt: - necunoaşterea sau interpretarea eronată a prevederilor normelor legale din domeniul protecţiei informaţiilor clasificate; - neclasificarea unor informaţii ori neinstituirea măsurilor de protecţie a datelor folosite în negocierea şi încheierea contractelor de vânzare-cumpărare; - dezinteresul unor factori responsabili pentru implementarea măsurilor legale de protecţie a informaţiilor clasificate; - tergiversarea aplicării legii (motivată, cel mai frecvent, prin absenţa unor precizări din partea forurilor coordonatoare, imposibilitatea asigurării fondurilor financiare necesare, lipsa expertizei de specialitate ş.a.); 26  - delegarea răspunderilor pentru aplicarea normelor în materie către persoane care nu au autoritatea şi pregătirea necesare. ■ Potrivit responsabilităţilor sale legale, Serviciul Român de Informaţii: ● a acordat asistenţă de specialitate la solicitarea persoanelor fizice şi juridice. Au fost organizate reuniuni de instruire a persoanelor cu atribuţii nemijlocite pe linia protecţiei informaţiilor secrete de stat din cadrul autorităţilor publice centrale. De asemenea, la solicitarea autorităţilor şi instituţiilor centrale, companiilor şi societăţi