raport activitate 2005.pdf

CUPRINS CAPITOLUL I SITUAŢIA DE SECURITATE. PRINCIPALELE RISCURI ŞI AMENINŢĂRI............................................ 3 1. Riscuri de securitate internă, cu implicaţii în procesul de integrare europeană....................................... 3 1.1. În funcţionarea instituţiilor statului ................................................ 3 1.2. În planul securităţii economice........................................................ 4 1.3. În asigurarea drepturilor cetăţeneşti şi a stabilităţii climatului social..................................................... 9 1.4. În aria criminalităţii organizate .................................................... 11 2. Spionajul. Activităţile informative ilegale ............................................... 14 2.1. Spionajul ......................................................................................... 14 2.2. Activităţi informative ilegale ......................................................... 16 3. Terorismul ................................................................................................... 17 4. Proliferarea.................................................................................................. 20 CAPITOLUL II PARAMETRI AI ACTIVITĂŢII DESFĂŞURATE .................................. 21 1. Obţinerea informaţiilor ............................................................................. 21 2. Valorificarea informaţiilor ........................................................................ 22 2.1. Informarea factorilor de decizie..................................................... 22 2.2. Acţiuni de prevenire........................................................................ 25 2.3. Sesizarea organelor de cercetare şi urmărire penală.................... 25 3. Protecţia informaţiilor clasificate ............................................................. 26 3.1. Coordonarea şi controlul activităţilor de protecţie a informaţiilor clasificate ................................................................. 26 3.2. Verificările de securitate ................................................................ 28 3.3. Transportul, pe teritoriul naţional, al corespondenţei conţinând informaţii clasificate .................................................... 30 1 4. Cooperarea interinstituţională .................................................................. 31 5. Relaţionarea externă a Serviciului ............................................................ 33 6. Activitatea S.R.I. în situaţii deosebite ...................................................... 35 6.1. Criza generată de răpirea celor trei jurnalişti români în Irak ..... 35 6.2. În situaţiile de urgenţă ................................................................... 36 CAPITOLUL III MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE ŞI MATERIALE............ 38 1. Resursele umane................................................................................................38 2. Resursele financiare şi logistice ................................................................ 39 CAPITOLUL IV COORDONAREA ŞI CONTROLUL ACTIVITĂŢII S.R.I. ..................... 40 1. Coordonarea strategică a activităţii de către Consiliul Suprem de Apărare a Ţării .............................................40 2. Controlul democratic........................................................................................41 2.1. Controlul parlamentar.........................................................................41 2.2. Controlul de legalitate .........................................................................43 2.3. Controlul financiar ..............................................................................44 CAPITOLUL V RELAŢIONAREA CU SOCIETATEA CIVILĂ.............................................44 1. Relaţiile cu publicul .................................................................................... 44 2. Raporturile cu C.N.S.A.S ........................................................................... 46 3. Relaţiile cu societatea civilă şi educaţia de securitate ............................. 46 CAPITOLUL VI OBIECTIVE ŞI DIRECŢII DE ACŢIUNE PENTRU ANUL 2006 .......... 47 2  CAPITOLUL I SITUAŢIA DE SECURITATE. PRINCIPALELE RISCURI ŞI AMENINŢĂRI În 2005, situaţia de securitate a României s-a consolidat, ca urmare a: - valorificării pragmatice a instrumentelor oferite de statutul de membru al N.A.T.O.; - îndeplinirii majorităţii angajamentelor asumate în cadrul procesului de integrare în U.E.; - continuării unor evoluţii economico-sociale pozitive; - preocupării pentru dezvoltarea cooperării interinstituţionale şi, respectiv, plusului de fermitate şi coerenţă în acţiunile ce au vizat eliminarea unor stări de fapt şi fenomene cu implicaţii negative (inclusiv cele de natură subiectivă – generate sau favorizate de managementul necorespunzător, acte de corupţie şi/sau de infracţionalitate - care au continuat să se manifeste în sectoare vitale pentru securitatea naţională). Organizarea adecvată a activităţilor de culegere, procesare analitică şi valorificare a informaţiilor desfăşurate de Serviciul Român de Informaţii a asigurat o bună cunoaştere a evoluţiilor cu relevanţă pentru securitatea naţională. Pe această bază, S.R.I. a contribuit la prevenirea, contracararea ori limitarea unor vulnerabilităţi, riscuri şi ameninţări de securitate, îndeplinindu- şi obiectivele asumate în precedentul raport de activitate şi sarcinile derivate din hotărârile C.S.A.T., respectiv priorităţile Capitolului 27 (Politica de Securitate) al Programului de guvernare. 1. Riscuri de securitate internă, cu implicaţii în procesul de integrare europeană 1.1. În funcţionarea instituţiilor statului ■ În îndeplinirea responsabilităţilor ce îi revin, Serviciul Român de Informaţii a identificat - şi semnalat factorilor abilitaţi - acţiuni desfăşurate (pe căi oculte, inclusiv prin acte de corupţie) de către grupuri de interese din diferite domenii, pentru a-şi asigura avantaje competiţionale ori beneficii ilegale, de natură să afecteze funcţionarea instituţiilor administrative şi derularea actului de justiţie. 3  Cel mai frecvent, acţiunile de influenţă au vizat: - obţinerea - prin mijloace neconcurenţiale - a unor contracte de achiziţii, lucrări publice sau privatizare a unor active, respectiv obţinerea avizelor şi aprobărilor necesare derulării unor activităţi generatoare de profituri semnificative, deşi nu îndeplineau condiţiile prevăzute de lege; - sustragerea de la plata obligaţiilor fiscale şi/sau vamale şi asigurarea protecţiei faţă de eventuale măsuri de control/sancţionare, prin coruperea unor funcţionari cu responsabilităţi de coordonare/control în domeniile de activitate vizate; - deturnarea actului de justiţie şi obţinerea unor hotărâri judecătoreşti favorabile, prin ignorarea probelor depuse în dosar ori, în unele situaţii, alterarea acestora în favoarea inculpaţilor. Pentru securizarea mecanismelor relaţionale utilizate în derularea unor acte de corupţie, au fost avute în vedere canale deja verificate, funcţionarii vizaţi evitând - în general - să angajeze asemenea relaţii cu persoane ce nu beneficiază (cel puţin) de recomandări solide din partea unor apropiaţi. În cazul materializării sprijinului solicitat, recompensarea serviciilor s-a realizat prin mecanisme complexe de intermediere, pentru diminuarea riscului unei acţiuni a organismelor abilitate. În multe situaţii, bunurile mobile şi imobile ce fac obiectul “recunoştinţei” au fost înregistrate în proprietatea unor rude sau apropiaţi ai funcţionarului corupt ori au fost doar utilizate de acesta (rămânând, formal, în proprietatea corupătorului ori a unui intermediar neutru). Pe lângă efectele directe asupra intereselor cetăţeanului şi societăţii româneşti în ansamblu, fenomenul corupţiei a generat dificultăţi suplimentare în derularea procesului de integrare europeană, fiind un subiect constant al mesajelor critice emise de organismele comunitare. 1.2. În planul securităţii economice ■ S.R.I. a semnalat factorilor în drept situaţii în care funcţionari publici din instituţiile cu atribuţii de control în domeniul financiar-fiscal au favorizat, în schimbul unor avantaje materiale, activităţi de evaziune fiscală şi fraudă derulate de unii agenţi economici (informările transmise de Serviciu contribuind, în multe cazuri, la contracararea ori diminuarea efectelor negative asupra bugetului de stat). Informările S.R.I. au pus în evidenţă riscurile derivate din: - avertizarea reprezentanţilor unor firme în legătură cu verificările ce urmau să se desfăşoare şi, chiar, consilierea acestora în privinţa modalităţilor de disimulare a unor nereguli; 4  - efectuarea de controale formale şi tergiversarea aplicării unor măsuri de remediere şi sancţionare; - exercitarea de influenţe/presiuni asupra unor subordonaţi pentru a nu consemna neregulile existente şi a nu sancţiona persoanele responsabile; - indicarea unor metode de eludare a cadrului normativ specific în vederea sustragerii de la plata obligaţiilor bugetare. Diversele manifestări ale fenomenului corupţiei - cu precădere cele asociate practicilor evazioniste - sunt, în continuare, alimentate de implicarea rudelor ori apropiaţilor unor funcţionari cu atribuţii de coordonare/control în firme specializate în domeniul consultanţei şi evidenţei contabile (în calitate de asociaţi sau administratori). Aceste firme reprezintă, deseori, interesele unora dintre societăţile comerciale angrenate în practici ce prejudiciază bugetul de stat ori cel al asigurărilor sociale. Conflictul evident de interese se reflectă sever asupra frecvenţei şi/sau obiectivităţii activităţilor de control ce vizează firmele consiliate de apropiaţi, funcţionarii aflaţi în stare de incompatibilitate – şi subordonaţii acestora - realizând, de cele mai multe ori, controale formale, soldate cu sancţiuni minimale, de regulă pentru încălcări minore ale reglementărilor în vigoare. De asemenea, S.R.I. a furnizat informaţii utile autorităţilor competente să ia măsuri pentru remedierea unor vulnerabilităţi şi deficienţe care ar fi putut afecta îndeplinirea angajamentelor asumate de România în cadrul Capitolului 25 - “Uniune Vamală”. S.R.I. a pus la dispoziţia organismelor abilitate date şi informaţii referitoare la: - disfuncţii în aplicarea procedurilor de vămuire, respectiv în controlul la frontieră al mărfurilor piratate / contrafăcute, inclusiv ca efect al angrenării unor lucrători vamali în acţiuni de favorizare a unor operaţiuni ilegale; - implicarea necorespunzătoare a unor factori responsabili, de la nivel central şi local, în asigurarea eficienţei operaţiunilor de control vamal. Au fost, totodată, semnalate unele perturbări în funcţionarea mecanismelor de coordonare / control pe piaţa de capital, inclusiv ca efect al unor acte de corupţie/activităţi de influenţă, care au favorizat: - derularea unor operaţiuni finanţate din fonduri de provenienţă incertă; - preocupări / tentative ilegale de preluare a controlului decizional asupra unor societăţi de investiţii financiare; - tranzacţii desfăşurate prin valorificarea unor informaţii privilegiate ori operaţiuni ilegale cu valori mobiliare şi alte instrumente financiare, vizând domenii / sectoare de interes strategic; - acţiuni destinate stopării sau obstrucţionării investigaţiilor privind astfel de operaţiuni ilegale. 5  ■ În sectorul energetic, au fost avute în atenţie riscurile asociate acţiunilor unor grupuri de interese interne şi externe ce urmăreau: - preluarea - inclusiv prin acte de corupţie - a unor segmente semnificative de piaţă, respectiv a controlului asupra aprovizionării cu resurse energetice a termocentralelor din cadrul Sistemului Energetic Naţional. Sunt de evidenţiat, din această perspectivă, demersurile exponenţilor unor cercuri de interese cu conexiuni în spaţiul ex-sovietic vizând preluarea controlului asupra operaţiunilor de aprovizionare cu resurse energetice - păcură şi huilă - a termocentralelor (poziţie ce conferă acestora posibilitatea impunerii unor condiţii extrem de defavorabile beneficiarilor şi, chiar, a declanşării sau amplificării unor stări de criză energetică - prin sistarea livrărilor sau blocarea transportului resurselor către entităţile beneficiare); - impunerea unor preţuri diminuate la vânzarea acţiunilor şi a unor clauze dezavantajoase părţii române în perioada post-privatizare, precum şi promovarea unor firme agreate în derularea proiectelor de reabilitare ori modernizare a obiectivelor energetice. Efectele unor astfel de acţiuni s-au materializat în: - interpunerea unor interese de grup în derularea programelor investiţionale de modernizare, retehnologizare şi eficientizare a sectorului energetic autohton, ceea ce a condus, în mai multe situaţii, la majorarea costurilor, înregistrarea de întârzieri semnificative în finalizarea lucrărilor şi neatingerea parametrilor de performanţă; - achiziţionarea de echipamente energetice de calitate inferioară şi la preţuri mult supraevaluate faţă de cotaţiile pieţei; - distorsionarea şi specularea procesului de liberalizare a pieţei autohtone de energie. Pe fondul lacunelor normative încă existente, unele firme deţinătoare de licenţe de furnizare au încercat să speculeze în interes propriu majorarea gradului de deschidere - la peste 80%, începând cu 1 august 2005 - a pieţei de energie autohtone. S-au conturat, de asemenea, unele premise negative în ceea ce priveşte capacitatea de fructificare, din punct de vedere economico-social şi financiar, a oportunităţilor economice conferite de integrarea ţării noastre în Uniunea Europeană şi – chiar – dificultăţi în îndeplinirea angajamentelor asumate de România în cadrul Capitolului 14 - “Energie”. În acest sens, S.R.I. a avut în atenţie şi a semnalat factorilor abilitaţi riscurile pe care acţiuni de tipul celor descrise mai sus le-au generat în planul îndeplinirii la termen a standardelor comunitare în domeniu (precum cele privind constituirea stocurilor strategice, integrarea pieţei interne a gazelor în cea unică europeană, dezvoltarea unui mediu concurenţial consolidat şi crearea unor surse alternative de aprovizionare) şi atingerii nivelului de competitivitate impus în cadrul pieţei unice. 6  ■ În sectorul minier, au fost identificate riscuri în derularea programului de restructurare, generate de manifestarea unor interese personale sau de grup. Entităţi interesate au încercat să asigure accesul anumitor societăţi agreate la fondurile destinate activităţilor de închidere a minelor, să preia controlul asupra unor exploatări de zăcăminte minerale ori să obţină - inclusiv prin cointeresarea / coruperea unor factori decizionali ai unităţilor de profil - contracte avantajoase (cu prejudicierea intereselor statului român). Pe de altă parte, conducerile unor societăţi din domeniu au direcţionat fonduri destinate achiziţiilor publice şi investiţiilor către firme agreate, cu repercusiuni severe asupra indicatorilor economico-financiari ai entităţilor miniere. ■ În domeniul lucrărilor publice şi dezvoltării regionale, imixtiunile unor grupuri de interese în atribuirea contractelor de achiziţii publice de lucrări, servicii ori bunuri au condus – în numeroase situaţii – la direcţionarea preferenţială a acestora către firme lipsite de capacitatea tehnico-financiară necesară, cu efecte deosebit de negative asupra costurilor implicate, calităţii şi / sau respectării termenelor de finalizare a lucrărilor. Disfuncţiile manifestate în elaborarea şi implementarea proiectelor de dezvoltare regională au afectat: - eficienţa acestor iniţiative, cu repercusiuni asupra adaptării la principiile şi constrângerile unei pieţe puternic concurenţiale; - capacitatea României de a atrage şi gestiona adecvat fondurile comunitare alocate. La acestea se adaugă capacitatea redusă a potenţialilor beneficiari de a susţine cofinanţarea proiectelor investiţionale, dar şi cea a instituţiilor de coordonare a programelor de dezvoltare regională de a furniza asistenţă de specialitate pentru găsirea unor modalităţi eficiente de finanţare şi promovare a unor proiecte viabile. ■ Au persistat, totodată, probleme în derularea programelor investiţionale de reabilitare şi modernizare a infrastructurii de transport, fapt ce a indus riscuri suplimentare pentru siguranţa circulaţiei la nivelul tuturor tipurilor de transport. Informările transmise de S.R.I. s-au referit la: - deficienţe în realizarea lucrărilor de întreţinere şi reparaţii a infrastructurii