raport activitate 2005.pdf

; - starea tehnică necorespunzătoare a unor capacităţi de transport şi/sau îndeplinirea defectuoasă a atribuţiilor de supraveghere şi control al traficului; - efecte negative ale unor măsuri de reorganizare a activităţilor specifice, inclusiv ca urmare a acţiunilor unor patroni de firme din domeniu în direcţia satisfacerii unor interese personale sau de grup. 7  Prin conjugarea efectelor, aceste stări de fapt concură la: - întârzierea procesului de realizare a interoperabilităţii infrastructurii din România cu cea din comunitatea europeană. Totodată, persistenţa unor disfuncţii în derularea programelor investiţionale induce stări de neîncredere la nivelul organismelor internaţionale în legătură cu capacitatea autorităţilor române de a gestiona proiecte de asemenea anvergură; - accelerarea ritmului de degradare a infrastructurii publice de transport (mai ales feroviar şi rutier) ce nu este inclusă în reţeaua europeană. De asemenea, acţiunile întreprinse de entităţi autohtone şi străine în scopul limitării activităţii, respectiv eliminării unor operatori autohtoni sau - după caz - a unor rute naţionale de pe piaţa de profil au generat stări tensionale accentuate în rândul angajaţilor societăţilor de transport. ■ Acţiunile / tentativele reprezentanţilor unor societăţi economice din domeniul industrial vizând obţinerea – în mod nejustificat, prin acţiuni de influenţă – a unor ajutoare de stat au indus perturbări ale climatului de liberă concurenţă, conturând, chiar, premise de risc în îndeplinirea angajamentelor asumate pe parcursul negocierilor de aderare la Uniunea Europeană. Efecte similare au fost generate şi de acţiunile derulate de grupuri de afaceri ce activează în diverse domenii (producerea şi comercializarea aluminiului, cimentului, tablei, produselor clorosodice, prelucrarea ţiţeiului, industrializarea lemnului, metalurgie ş.a.) în vederea realizării de concentrări economice şi obţinerii de poziţii dominante în anumite sectoare. Au fost semnalate organismelor abilitate şi unele deficienţe în derularea unor programe de finanţare, respectiv în implementarea criteriilor de performanţă comunitare, generate ori favorizate de acţiunile unor factori decizionali pentru promovarea intereselor proprii ori de grup (inclusiv pe fondul întârzierilor în armonizarea legislaţiei interne cu acquis-ul comunitar şi/sau capacităţii administrative reduse a unor instituţii din domeniu). ■ Disfuncţiile remanente în domeniul furnizării de servicii şi utilităţi pentru populaţie au afectat atât climatul social, cât şi materializarea unor angajamente asumate în procesul de integrare în U.E. Au făcut obiectul unor informări: - probleme ce au grevat procesul de constituire a operatorilor unici regionali de administrare a serviciilor specifice, în cadrul “Programului multianual PHARE 2002-2003 de reabilitare a infrastructurii de apă din oraşele mici şi mijlocii - SAMTID”; - deficienţe în execuţia lucrărilor de construcţie a infrastructurii aferente utilităţilor publice ori în activitatea unor responsabili cu monitorizarea, controlul şi recepţia acestora; 8  - modul defectuos de achiziţie a unor echipamente destinate producerii, distribuţiei şi furnizării energiei electrice. ■ Au fost, de asemenea, identificate situaţii de natură să afecteze calitatea factorilor de mediu şi / sau securitatea alimentară a populaţiei şi implementarea standardelor comunitare în domeniu. Factorilor abilitaţi le-au fost puse la dispoziţie date şi informaţii privind riscurile asociate: - introducerii în circuitul comercial a unor produse agroalimentare improprii consumului uman; - persistenţei, în cadrul unor societăţi industriale importante (îndeosebi cele care folosesc mari instalaţii de incinerare poluante), a unor situaţii cu potenţial de pericol la adresa factorilor de mediu (inclusiv ca efect al deficienţelor în derularea programelor de modernizare şi retehnologizare iniţiate în vederea conformării la exigenţele U.E.); - disfuncţiilor în gestionarea deşeurilor periculoase, utilajelor şi tehnologiilor poluante (inclusiv ca urmare a efectuării de importuri ilegale cu astfel de mărfuri) ori în activităţile destinate conservării biodiversităţii ecosistemelor şi/sau protejării speciilor şi habitatelor naturale; - implementării defectuoase sau nerealizării proiectelor de gospodărire a apelor şi a lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor; - activităţilor ilegale de exploatare ori valorificare a resurselor piscicole şi a masei lemnoase (derulate, în multe situaţii, cu sprijinul cointeresat al unor factori responsabili din domeniu sau din administraţia publică centrală şi locală), ce afectează echilibrul ecologic / patrimoniul forestier, prejudiciind – totodată - bugetul de stat; - realizarea necorespunzătoare a proiectelor de mediu finanţate prin Programul ISPA-Mediu, cu riscuri implicite în privinţa îndeplinirii angajamentelor asumate în Capitolul 22 - “Protecţia mediului înconjurător”. 1.3. În asigurarea drepturilor cetăţeneşti şi a stabilităţii climatului social S.R.I. a identificat şi semnalat factorilor abilitaţi stări de fapt, acţiuni şi fenomene ce afectează libera manifestare a drepturilor cetăţeneşti şi / sau climatul social, cu implicaţii în planul securităţii naţionale. ■ O atenţie deosebită a fost acordată acelor situaţii care s-au repercutat asupra intereselor unor grupuri largi de populaţie, precum problemele remanente în sănătate, învăţământ şi în realizarea actului de justiţie, inclusiv pe fondul abuzurilor şi ilegalităţilor comise de persoane ce activează în aceste domenii. ● În domeniul sănătăţii, dificultăţile generate de insuficienţa resurselor financiare disponibile şi inconsistenţa / instabilitatea cadrului normativ au fost 9 agravate de acţiunile unor grupuri ce activează în acest sector, soldate cu prejudicierea bugetului asigurărilor sociale de sănătate. Acţiunile de influenţă au vizat: - operaţiunile de achiziţionare a aparaturii de înaltă performanţă şi produselor medicale, inclusiv cele destinate programelor naţionale de sănătate; - externalizarea unor servicii; - procesul de informatizare a principalelor instituţii din domeniu; - privatizarea unor secţii, laboratoare şi, chiar, unităţi spitaliceşti; - preluarea, prin orice mijloace, a unui număr cât mai mare de plătitori din sistemul asigurărilor sociale de sănătate. ● În domeniul protecţiei sociale, abuzurile şi ilegalităţile săvârşite de funcţionari din cadrul unor direcţii de profil ori din administraţia locală au accentuat problemele remanente ce ţin de insuficienţa fondurilor disponibile pentru finanţarea instituţiilor specializate ori acordarea ajutoarelor prevăzute de legislaţia în vigoare. ● În învăţământ, lipsa/insuficienţa fondurilor necesare pentru investiţii şi deficienţele în gestionarea acestora a condus la întârzieri severe în realizarea programelor de reabilitare, dotare şi informatizare a şcolilor, respectiv finalizarea acestora la parametri calitativi necorespunzători ori majorarea artificială a costurilor. Pe acest fond, numeroase unităţi şcolare s-au confruntat cu dificultăţi în îndeplinirea condiţiilor obligatorii pentru obţinerea autorizaţiilor de funcţionare. ● În contextul eforturilor naţionale pentru asigurarea unei derulări corecte a actului de justiţie, Serviciul Român de Informaţii a fost preocupat să identifice şi să informeze cu oportunitate factorii în drept în legătură cu acele acţiuni şi stări de fapt de natură să prejudicieze accesul cetăţeanului la justiţie sau să se repercuteze sever asupra drepturilor şi intereselor legitime ale unor justiţiabili. Faptele din sfera corupţiei săvârşite de persoane ce activează în acest domeniu (magistraţi, avocaţi, judecători sindici, executori judecătoreşti sau experţi tehnici) au îmbrăcat diverse forme, iar implicaţiile lor au fost confirmate inclusiv prin atacarea unor sentinţe la instanţe internaţionale (şi pierderea proceselor intentate statului român) ori prin contestarea cu succes a unor soluţii dispuse în cursul activităţilor procesuale. ■ În acelaşi timp, au fost semnalate tensiuni cu cauzalitate economică în unele ramuri sau sectoare de activitate care - prin angrenarea angajaţilor în acţiuni extreme de protest – puteau induce perturbări severe ale climatului social. 10  Pentru evitarea unor astfel de evoluţii, factorilor de decizie le-au fost puse la dispoziţie informări referitoare la: - tentative de manipulare şi folosire a maselor de salariaţi ca factor de presiune pentru obţinerea de facilităţi; - disfuncţii în respectarea angajamentelor asumate de România în cadrul Capitolului 13 - “Politica socială şi ocuparea forţei de muncă”, respectiv acordurilor şi convenţiilor în domeniul circulaţiei forţei de muncă, încheiate de ţara noastră cu diferite state comunitare. Şi în 2005, au existat situaţii în care patroni ai unor societăţi au recrutat şi plasat - în scopul obţinerii de beneficii ilicite - persoane care au acceptat să lucreze fără forme legale sau au încheiat contracte de muncă ce nu au fost respectate ulterior de angajatorul străin ori s-au dovedit fictive; - manifestări ale fenomenului de “muncă la negru” şi implicaţiile acestuia. ■ În exercitarea atribuţiilor sale legale, Serviciul Român de Informaţii a continuat să monitorizeze şi să informeze autorităţile competente despre activităţile unor grupări radicale angajate în promovarea unor teze separatiste pe baze etnice, cu potenţial impact asupra ordinii publice şi climatului social, precum şi asupra evoluţiei procesului de integrare a României în Uniunea Europeană. Grupările de această factură s-au implicat în: - susţinerea ideilor autonomist-separatiste, prin acţiuni propagandistice vizând mediatizarea conceptelor promovate şi atragerea de noi adepţi; - acţiuni provocatoare, urmate de reclamaţii şi sesizări ale forurilor europene în legătură cu aşa-zise “probleme” cu care se confruntă comunităţile etnice; - susţinerea unor solicitări de modificare a legislaţiei, în vederea asigurării condiţiilor pentru atingerea obiectivelor separatiste, sub pretextul asigurării unui “cadru normativ de tip european”. 1.4. În aria criminalităţii organizate Consolidarea experienţei acumulate de structurile sale specializate a permis Serviciului Român de Informaţii să aibă o contribuţie din ce în ce mai substanţială la susţinerea informativă a eforturilor instituţiilor cu atribuţii în combaterea crimei organizate. S.R.I. nu s-a concentrat, însă, asupra unor operaţiuni punctuale – responsabilitate ce revine organismelor de implementare a legii – ci a vizat identificarea surselor şi factorilor favorizanţi ai marii criminalităţi de sorginte internă (predominant de natură economico-financiară) sau transfrontalieră, cu conexiuni pe teritoriul naţional. Datele şi informaţiile obţinute de S.R.I. au pus în evidenţă tentative de influenţare a deciziilor şi activităţilor unor structuri de autoritate, prin 11 cointeresare materială şi punere în dependenţă a unor funcţionari publici, angrenaţi ulterior în: - furnizarea către grupările de criminalitate organizată a unor informaţii confidenţiale referitoare la oportunităţi de afaceri în ariile pe care aceştia le coordonează/controlează ori promovarea unor interese ale respectivelor grupări; - “rezolvarea unor probleme de ordin legal” ale unor membri ai reţelelor (inclusiv prin intervenţii pe lângă organele cu atribuţii de control, pentru evitarea ori “muşamalizarea” controalelor în care s-au constatat ilegalităţi). ● Şi în anul 2005 au fost semnalate operaţiuni de contrabandă şi evaziune fiscală de mare anvergură - de natură să afecteze constituirea resurselor la bugetul de stat – în domenii precum: - producerea şi comercializarea alcoolului, ţigaretelor şi altor bunuri de larg consum. Reţele de crimă organizată autohtone şi-au asigurat capacităţi de producţie clandestină de ţigarete în fabrici din ţara noastră, distribuite ilegal în exterior, în colaborare cu reţele internaţionale ce acţionează în diverse spaţii; - comercializarea produselor petroliere. Grupări de crimă organizată provenind preponderent din spaţiul C.S.I., care acţionează în strânsă legătură cu cetăţeni autohtoni, recurg frecvent la schimbarea denumirii şi calităţii produselor petroliere comercializate, direcţionate ulterior către mai mulţi beneficiari (de regulă, la mare distanţă de producător); - comerţul cu metale preţioase; - importul de produse contrafăcute sub mărci înregistrate în sistem internaţional, respectiv subevaluate (provenite îndeosebi din state asiatice). Deşi au scăzut ca frecvenţă şi volum, returnările ilegale de T.V.A. au rămas o modalitate importantă de obţinere a unor venituri ilicite, prin creşterea artificială a valorii unor bunuri - implicit a contravalorii T.V.A. ce urma să fie returnată - în urma vânzărilor succesive între firmele unor membri ai reţelelor infracţionale sau înregistrării de cheltuieli care nu s-au efectuat în realitate (închirieri de mijloace fixe, mijloace auto şi utilaje; vânzarea-cumpărarea repetată de active între firmele patronate; achiziţionări fictive de consumabile, materie primă şi utilaje; plata unor chirii; plata supraevaluată a unor reparaţii, prestări de servicii, de consultanţă tehnică, închiriere şi livrări de marfă etc.). ● De asemenea, au fost identificate preocupări ale unor grupări autohtone implicate în traficul de droguri – cu precădere a celor de mare risc – pentru dezvoltarea conexiunilor cu reţelele internaţionale specializate, care s-au materializat în stabilirea de legături cu furnizori de droguri, punerea la dispoziţie a unor facilităţi pentru derularea de transporturi, respectiv intermedierea ori asigurarea tranzitului prin România. 12  Pe lângă riscurile directe (ce ţin de facilitarea accesului la substanţe stupefiante al unor categorii sociale vulnerabile), această evoluţie generează preocupare din perspectiva viitoarei poziţii a României ca stat de graniţă al Uniunii Europene, situaţie ce impune blocarea tentativelor de constituire a unor “capete de pod” pentru marile reţele de traficanţi, respectiv de utilizare a teritoriului naţional ca spaţiu de tranzit al drogurilor de mare risc către ţările occidentale. ● În perioada de referinţă, România a continuat să reprezinte o zonă de tranzit pentru fluxurile de migraţie ilegală având drept origine ţări precum India, Irak, Pakistan, Turcia, state din spaţiul ex-sovietic ori state africane. Reţelele criminale străine implicate în migraţia ilegală sunt, în general, organizate pe criterii etnice şi beneficiază de sprijinul unor autohtoni, dar şi al unor conaţionali care, sub acoperirea unor activităţi economice legale, asigură suportul logistic necesar tranzitării migranţilor prin România. Pentru a ajunge în Occident, sunt folosite rutele care traversează România, Turcia, Bulgaria, Serbia sau Croaţia, dar şi cele estice (prin Ucraina şi Republica Moldova). Activitatea respectivelor grupări beneficiază, deseori, de sprijinul cointeresat al unor funcţionari publici, astfel de aspecte fiind semnalate în judeţele de la frontierele de est şi sud (pentru intrări) şi vest (pentru ieşiri). Pe lângă cetăţeni străini, în activităţi de migraţie ilegală au fost implicaţi şi autohtoni, care au recurs la asemenea grupări în vederea facilitării accesului în spaţiul Schengen şi obţinerii de locuri de muncă “la negru”, în condiţiile în care aveau interdicţie de intrare în ţări din respectivul spaţiu, nu reuşiseră să încheie contracte de muncă în străinătate sau nu deţineau sumele prevăzute de lege pentru staţionarea pe teritoriul altui stat. Totodată, membri ai grupurilor criminale autohtone au utilizat astfel de reţele pentru accesul pe teritoriul unor state occidentale, în vederea desfăşurării de activităţi ilegale (prostituţie, proxenetism, furturi, skimming) sau activităţi „tolerate” (precum cerşetoria). Pentru a putea părăsi teritoriul naţional, cei implicaţi au recurs - cel mai adesea - la utilizarea de documente false, la obţinerea de împrumuturi din partea facilitatorilor pentru a îndeplini baremul financiar necesar pentru permiterea ieşirii din România sau la mituirea / tentative de mituire a organelor de control de la frontieră. ● În vederea „legalizării” fondurilor obţinute din diverse tipuri de operaţiuni de criminalitate economico-financiară, dar şi din alte activităţi ilegale, grupări infracţionale autohtone şi / sau străine au constituit circuite de spălare a banilor şi externalizare, către diverse destinaţii, a sumelor