raport activitate 2005.pdf

„albite”. ● Modalităţile de acţiune utilizate pentru spălarea banilor au inclus: - achiziţionarea de imobile şi de societăţi comerciale în funcţiune (cu întreg potenţialul aferent); 13  - angrenarea în procesul de privatizare / post-privatizare a unor societăţi; - împrumuturi personale şi activităţi de consultanţă pentru afaceri şi management fictive; - investiţiile în firmele care lucrează în sistem „lohn” în România; - plasarea unor fonduri de provenienţă incertă în cazinouri sau în săli de jocuri de noroc. ● Pentru expatrierea fondurilor, reţelele implicate recurg în mod frecvent la: - operatori ai unor firme de transport şi turism (în mare parte cetăţeni turci şi arabi), care efectuează curse pe ruta Orientul Mijlociu - Turcia - ţări din U.E.; - magazine de bijuterii şi case de schimb valutar, deţinute de diverşi membri ai reţelelor, prin intermediul cărora sumele obţinute din activităţile infracţionale (trafic de droguri, migraţie ilegală etc.) sunt convertite în valută şi dirijate în afara ţării; - solicitări de despăgubire adresate unor societăţi cu capital românesc, care aparţin, în realitate, unor grupuri de crimă organizată; sumele obţinute sunt transferate în spaţii off-shore unor firme administrate de aceleaşi structuri, banii rămânând, astfel, în cadrul grupului; - operaţiuni financiare efectuate, lunar, prin sistemul bancar, în special cu ajutorul cardurilor, sumele transferate fiind sub valoarea de 10.000 euro. 2. Spionajul. Activităţi informative ilegale 2.1. Spionajul Date fiind diversitatea formelor de manifestare şi efectele activităţilor de spionaj asupra securităţii naţionale, identificarea şi monitorizarea preocupărilor şi acţiunilor serviciilor speciale străine în / vizând România au constituit, şi în anul 2005, o prioritate a activităţii Serviciului Român de Informaţii. Această atitudine a fost cu atât mai necesară cu cât afirmarea ţării noastre ca factor de stabilitate şi echilibru în regiune - inclusiv ca efect al statutului de membru al N.A.T.O. şi perspectivei apropiate de integrare în Uniunea Europeană - a determinat nu doar nuanţări ale obiectivelor serviciilor de informaţii adverse, ci şi diversificarea metodelor şi mijloacelor folosite. ■ Datele şi informaţiile obţinute de S.R.I. evidenţiază că preocupările serviciilor străine au vizat: ● crearea şi exploatarea unor noi posibilităţi informative în ţara noastră, între ţintele prioritare aflându-se instituţiile ce concentrează informaţii clasificate sau în care se elaborează strategii generale sau sectoriale, studii şi prognoze privind evoluţiile României pe diverse coordonate; ● identificarea, în vederea exploatării în detrimentul statului român, a unor carenţe instituţionale, eventuale tensiuni de ordin etnic, politic şi social ori litigii/divergenţe în relaţiile cu alte state etc.; 14  ● cunoaşterea aprofundată a: - stadiului reformelor necesare pentru integrarea în Uniunea Europeană; - atitudinii oficialilor români cu privire la relaţiile ţării noastre cu statele membre ale U.E. şi N.A.T.O.; - poziţiei şi acţiunilor concrete legate de amplasarea de facilităţi militare americane pe teritoriul României; - angajamentului şi posibilităţilor factorilor de decizie de la Bucureşti de a se implica în rezolvarea conflictelor deschise sau îngheţate; - raporturilor României cu ţările din zona balcanică, respectiv cooperarea cu statele riverane Dunării şi Mării Negre; - relaţiilor cu organismele financiare internaţionale. ■ Totodată, servicii de informaţii adverse au urmărit în mod consecvent promovarea intereselor de ordin economic ale propriilor ţări, cu potenţiale repercusiuni asupra celor ale României, prin susţinerea acţiunilor de consolidare a ponderii capitalului conaţional în sectoare autohtone de interes strategic, respectiv de creare a unor pârghii de influenţare a evoluţiilor în respectivele domenii. Acest tip de activităţi a vizat cu prioritate: - consolidarea sistemelor de relaţii create în medii de interes, îndeosebi cele din zone decizionale; - culegerea de date şi informaţii privind: societăţile româneşti în curs de privatizare; relaţiile companiilor româneşti cu parteneri importanţi; posibilităţile de a- şi adjudeca licitaţii ori de a câştiga contracte, de pe poziţii avantajoase; oportunităţi de investiţii şi, în general, de penetrare a capitalului conaţional în economia autohtonă. ■ În cursul anului precedent, au fost semnalate şi situaţii în care servicii de informaţii adverse s-au implicat în lansarea ori susţinerea unor campanii propagandistice ori de influenţă vizând: - prezentarea ţării noastre ca stat cu tendinţe revizioniste în raport cu state vecine; - discreditarea valenţelor strategice ale teritoriului şi potenţialului României în cadrul sistemului de securitate euro-atlantic (inclusiv prin punerea sub semnul întrebării a capacităţii statului român de a contribui eficient la susţinerea acţiunilor şi misiunilor în format N.A.T.O.); - prezentarea distorsionată a modului în care autorităţile române acţionează pentru îndeplinirea angajamentelor asumate în procesul de integrare europeană. 15  2.2. Activităţi informative ilegale Şi în 2005 au fost semnalate acţiuni informative derulate de persoane neautorizate ori structuri constituite - în afara normelor legale - în cadrul societăţilor de pază, respectiv al altor firme ce dispun de personal specializat în domeniul protecţiei / securităţii. Deşi au scăzut în intensitate şi frecvenţă, activităţile informative ilegale şi-au păstrat gradul de periculozitate pentru securitatea naţională, date fiind metodele şi mijloacele specializate folosite, caracterul datelor accesate şi, nu în ultimul, rând ţintele vizate. Principalele riscuri asociate activităţilor informative ilegale au constat în: - afectarea unor drepturi şi libertăţi cetăţeneşti; - crearea de vulnerabilităţi suplimentare în protecţia informaţiilor clasificate şi, implicit, favorizarea activităţilor unor servicii de spionaj adverse în România; - alimentarea cu informaţii confidenţiale a unor grupuri de interese. Astfel, au fost identificate – şi semnalate factorilor de decizie şi, după caz, organismelor de cercetare şi urmărire penală – activităţi vizând: - obţinerea de informaţii nedestinate publicităţii privind procesul de privatizare a unei societăţi comerciale; - accesul ilicit la informaţii referitoare la derularea activităţilor de cercetare şi/sau urmărire penală, respectiv blocarea unor fluxuri de informaţii privind comiterea de infracţiuni ori prejudicierea intereselor statului român, în vederea protejării celor implicaţi; - accesarea neautorizată a unor sisteme informatice şi interceptarea ori modificarea datelor vehiculate în aceste sisteme; - susţinerea unor forme de criminalitate organizată. Din această perspectivă, reţin atenţia: - implicarea unor cetăţeni străini în activităţi informative ilegale derulate sub acoperirea unor societăţi specializate pe care le conduc / coordonează în România, achiziţionate de multe ori prin intermediari; - angrenarea, de către conducătorii unor astfel de societăţi, a angajaţilor în activităţi cu caracter represiv (recuperări prin folosirea forţei, tranşarea unor conflicte din lumea interlopă, impuneri de “taxe de protecţie”), trafic de persoane şi autoturisme ş.a.; - achiziţionarea sau înfiinţarea, de către reprezentanţi ai lumii interlope, a unor societăţi de pază şi derularea – prin intermediul acestora – a unor activităţi de criminalitate organizată. Acest gen de activităţi a fost favorizat şi de lipsa unor acte normative care să reglementeze în mod clar comercializarea şi controlul dispozitivelor de interceptare a comunicaţiilor, ceea ce a permis ca astfel de sisteme ori 16 componente ale acestora să fie achiziţionate ori prezentate spre vânzare, atât pe piaţa liberă (inclusiv prin Internet), cât şi la magazinele specializate în desfacerea produselor electronice de uz curent. 3. Terorismul Măsurile implementate de Serviciul Român de Informaţii - în calitate de autoritate naţională în materie şi coordonator tehnic al Sistemului Naţional de Prevenire şi Combatere a Terorismului - şi-au dovedit, şi în perioada de referinţă, eficienţa în planul descurajării intenţiilor sau acţiunilor de natură să favorizeze manifestări teroriste pe teritoriul naţional. ■ Potenţialul de risc terorist la adresa securităţii naţionale derivă din: - creşterea vulnerabilităţii statelor europene faţă de manifestările terorismului islamic (relevante, în acest sens, fiind evenimentele ce au avut loc la Istanbul - în 2003, Madrid - în 2004 şi Londra - în 2005); - interesul unor structuri teroriste din exteriorul României pentru culegerea de informaţii cu privire la obiective de pe teritoriul naţional; - perceperea ţării noastre, de către unele organizaţii teroriste fundamentalist-islamice, ca aliat al “statelor agresoare / invadatoare”. Această atitudine în raport cu România are la bază susţinerea - în plan militar şi politic - acordată operaţiunilor coaliţiei antiteroriste internaţionale, respectiv de menţinere a păcii (îndeosebi în Irak şi Afganistan,), statutul de membru N.A.T.O. şi partener strategic al S.U.A., respectiv semnarea Acordului de acces privind amplasarea pe teritoriul naţional a unor baze militare americane; - activităţile adiacente fenomenului terorist, derulate de astfel de structuri (un exemplu în acest sens fiind exploatarea posibilităţilor oferite de migraţia ilegală). În ultima perioadă, România a înregistrat progrese majore în securizarea frontierelor de stat, însă activitatea reţelelor de migraţie ilegală rămâne un subiect de maximă preocupare, inclusiv din perspectiva utilizării acestora pentru accesul unor potenţiali atentatori terorişti în state occidentale; - intenţiile unor organizaţii teroriste internaţionale de creare, pe teritoriul naţional, a unor baze de sprijin, prin valorificarea oportunităţilor oferite de prezenţa în România a unor membri şi simpatizanţi. Din această perspectivă, reţine atenţia intensificarea activităţilor de emisariat în scop de prozelitism, specifice unor grupări cultice transnaţionale, promotoare ale ideologiei fundamentalist-islamiste. 17  ■ De asemenea, au fost permanent avute în atenţie vulnerabilităţile care ar putea fi exploatate de către entităţi teroriste, cum sunt: - deficienţe în asigurarea protecţiei unor ţinte potenţiale (aeroporturi, metrou, complexe comerciale, zone aglomerate, lucrări de infrastructură), favorizate de managementul defectuos al activităţilor de profil ori dotările/capacitatea limitată a unor firme specializate; - ineficienţa sistemelor de pază constituite în cadrul unor firme şi obiective economice care produc ori stochează substanţe chimice, inclusiv explozibili; - absenţa/inadecvarea planurilor de acţiune în situaţii de criză, la nivelul unor obiective civile importante. ν În scopul prevenirii şi contracarării riscurilor şi ameninţărilor de natură teroristă la adresa securităţii naţionale, S.R.I. a întreprins activităţi de: ● prevenire specifică muncii de informaţii. Au fost aplicate 1.573 astfel de măsuri, constând în: - propuneri de limitare, întrerupere ori revocare a dreptului de şedere în ţară sau declararea ca persoană indezirabilă (în 58 de cazuri, faţă de 54 în anul precedent); - acţiuni destinate determinării persoanelor / entităţilor cu preocupări subsumate terorismului să renunţe la activităţile derulate; - realizarea (prin mijloace informative, contrainformative şi tehnico-operative) a siguranţei obiectivelor ce puteau constitui ţinta unor acte teroriste; - avertizarea şi pregătirea contra-informativă şi de autoprotecţie a unor persoane; ● protecţie antiteroristă a misiunilor diplomatice, reprezentanţelor oficiale străine şi a altor obiective date în competenţă. Responsabilităţile Serviciului în acest plan, individuale sau în cooperare cu alte structuri abilitate ale statului, au fost îndeplinite în mod eficient, fiind asigurată securitatea sediilor, respectiv siguranţa diplomaţilor şi persoanelor oficiale, străine sau române, pe durata prezenţei, sosirii la ori plecării acestora de la obiectivele protejate. La cele 21 obiective diplomatice date în competenţă: - au fost controlate, din punct de vedere antiterorist, 19.661 persoane (cifră uşor inferioară celei din 2004) şi 21.842 bagaje şi colete (în creştere cu 60,12% faţă de anul precedent); - au fost identificate 2.139 obiecte potenţial periculoase (faţă de 2.075, în 2004), fiind reţinute şi predate organelor de poliţie 13 persoane; ● protecţie-gardare antiteroristă. Activităţile desfăşurate s-au materializat în: - 2.001 de misiuni de patrulare la obiectivele potenţial vizate de acţiuni teroriste (în scădere cu aproximativ 6,79%, comparativ cu 2004); 18  - 1.660 misiuni destinate constituirii dispozitivelor de rezervă, necesare pentru susţinerea unor eventuale intervenţii antiteroriste la obiective a căror protecţie revine Brigăzii Antiteroriste (independent sau în cooperare cu alte forţe); - 1.254 misiuni de gardare şi protecţie antiteroristă a unor demnitari români şi străini (în creştere cu peste 12,97% faţă de 2004); - 628 de misiuni şi alte măsuri de prevenire / descurajare antiteroristă cu caracter permanent la Aeroportul Internaţional „Henri Coandă” Bucureşti-Otopeni; ● control antiterorist-antideturnare şi de protecţie antiteroristă la aeroporturile aviaţiei civile din ţara noastră. Controalele efectuate asupra 2.544.383 persoane (în creştere cu 39,70% faţă de anul 2004) şi 8.894.063 bagaje (cu 77,75% mai multe decât în anul precedent) au avut drept rezultat: - identificarea a 4.139 arme (faţă de 2.306 în 2004), de diferite tipuri, dintre care 134 deţinute fără forme legale, precum şi importante cantităţi de muniţie, respectiv 24.935 obiecte potenţial periculoase (faţă de 42.774, în 2004); - reţinerea şi, ulterior, predarea către Poliţia de Frontieră şi Poliţia Transporturi Aeriene a 1.048 persoane (faţă de 418 în anul 2004); • control şi intervenţie pirotehnică. Au fost realizate: - 750 misiuni de control tehnic antiterorist cu scop de prevenire (faţă de 1.362 în anul 2004); - 1.027 acţiuni de asigurare a permanenţei pirotehnice (faţă de 1.459 în anul precedent); - 477 verificări specializate în cazul unor suspiciuni sau ameninţări false cu bombă (faţă de 137 în anul 2004); - 28 de intervenţii pirotehnice de neutralizare a unor obiective suspecte / dispozitive explozive improvizate (20 în anul precedent). În cursul anului 2005, numărul ameninţărilor şi alarmelor false cu bombă a cunoscut o amploare fără precedent, la nivel naţional înregistrându-se 1.452 astfel de situaţii, care au presupus tot atâtea misiuni de verificare, realizate individual de S.R.I. sau în cooperare cu structurile abilitate ale M.A.I. ■ Având în vedere priorităţile acestei perioade, o atenţie deosebită a fost acordată optimizării modului de funcţionare a Sistemului Naţional de Prevenire şi Combatere a Terorismului, prin încheierea de protocoale interinstituţionale de cooperare, în baza Legii 535/2004 (până la sfârşitul anului fiind încheiate 13 asemenea documente) şi elaborarea – în urma consultărilor cu instituţiile membre ale S.N.P.C.T. – a metodologiei de executare a intervenţiei contrateroriste (transmisă la C.S.A.T., în vederea aprobării). 19  Pe de altă parte, adoptarea, de către C.S.A.T., a regulamentului de organizare şi funcţionare a Centrului de Coordonare Operativă Antiteroristă – şi îmbunătăţirea mecanismelor de cooperare pe orizontală au dinamizat schimbul de informaţii în problematica antiteroristă. În anul 2005, Serviciul Român de Informaţii a transmis - prin intermediul C.C.O.A. - către alte instituţii membre ale S.N.P.C.T. 127 de informaţii (faţă de 81, în anul 2004) şi a recepţionat 279 (faţă de 82, în perioada precedentă), care au vizat: - dinamica fenomenului terorist în zona Orientului Mijlociu, tendinţe de evoluţie, estimarea modalităţilor de acţiune ale nucleelor unor grupări teroriste pe diverse spaţii, inclusiv în România; - ameninţări teroriste la adresa obiectivelor României din străinătate; - elemente cu relevanţă pentru acţiunile întreprinse de către autorităţile române în lupta împotriva terorismului internaţional. De asemenea - în baza protocoalelor încheiate cu structurile din Sistem