Raport activitate 2006.pdf

cturile specializate ale serviciilor partenere din străinătate, la solicitarea cărora Serviciul Român de Informaţii a efectuat verificările necesare în vederea avizării accesului la informaţii clasificate a unor cetăţeni supuşi procedurilor de vetting de către statele respective. 4.2. Verificările de securitate Activitatea Serviciului Român de Informaţii pe linia prevenirii riscurilor de securitate la adresa informaţiilor clasificate s-a materializat în: ● avizarea programelor de prevenire a scurgerii de informaţii clasificate întocmite de către autorităţile centrale, companiile şi societăţile naţionale şi alte persoane juridice de drept public sau privat. În 2006, volumul solicitărilor a crescut cu peste 20% faţă de anul precedent, înregistrându-se totodată o îmbunătăţire a calităţii programelor de prevenire a scurgerii de informaţii, însă numărul documentaţiilor ce au fost restituite emitenţilor - pentru reevaluare - a rămas ridicat. Între deficienţele constatate s-au evidenţiat: - nivelul insuficient de pregătire a persoanelor responsabile cu protecţia informaţiilor clasificate (inclusiv ca urmare a faptului că acestea nu sunt retribuite suplimentar); - cunoaşterea incompletă sau interpretarea eronată a prevederilor legale în vigoare de către persoanele însărcinate să coordoneze structurile de securitate; - neactualizarea programelor de prevenire avizate anterior schimbărilor intervenite la nivelul respectivelor entităţi; 28/46  - retransmiterea, spre avizare, a programelor restituite pentru reevaluare şi completare cu mari întârzieri, fără înlăturarea deficienţelor semnalate sau cu nerespectarea regulilor referitoare la întocmirea, marcarea, evidenţa şi transportul documentelor. Pentru remedierea deficienţelor identificate, Serviciul Român de Informaţii a acordat asistenţă pentru înlăturarea aspectelor neconforme cu legislaţia în vigoare şi a formulat recomandări pentru operarea modificărilor necesare; ● acordarea de avize persoanelor fizice, în vederea accesului la informaţii clasificate naţionale şi N.A.T.O; ● soluţionarea cererilor de eliberare a avizului necesar obţinerii autorizaţiei sau certificatului de securitate industrială; ● eliberarea avizului necesar obţinerii autorizaţiei speciale pentru activităţi de fotografiere, filmare şi cartografiere în obiective şi zone de pe teritoriul naţional care prezintă importanţă deosebită pentru apărarea secretelor de stat. 4.3. Transportul, pe teritoriul naţional, al corespondenţei conţinând informaţii clasificate Printr-o bună organizare a activităţilor de profil, structura specializată a Serviciului şi-a îndeplinit eficient şi fără incidente de securitate responsabilităţile privind colectarea, transportul, distribuirea şi protecţia, pe teritoriul României, a corespondenţei clasificate. Desfăşurarea în condiţii optime a acestor activităţi a presupus eforturi suplimentare, având în vedere creşterea numărului beneficiarilor şi a volumului total de corespondenţă (2.563.615 plicuri şi colete - cu 5,6% mai mult comparativ cu anul 2005). Pentru asigurarea operativităţii, continuităţii şi siguranţei sistemului de transport al documentelor clasificate, au fost dezvoltate relaţiile de cooperare cu beneficiarii, sens în care: - a fost acordată, la solicitarea acestora, asistenţa de specialitate necesară persoanelor nou-împuternicite să primească, să predea şi să transporte corespondenţă clasificată; - au fost încheiate şi aplicate noi documente bilaterale de cooperare. În intervalul de referinţă au fost semnate şi puse în aplicare două protocoale de colaborare cu: - Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat, pentru activitatea de curierat a documentelor clasificate N.A.T.O. şi U.E.; - Ministerul Administraţiei şi Internelor, privind asigurarea cu efective de jandarmi a pazei şi protecţiei transportului corespondenţei clasificate în zonele de responsabilitate a secţiilor judeţene de informaţii. 29/46  5. Cooperarea inter-instituţională Pe fondul intensificării şi diversificării situaţiilor care au impus comunicarea şi colaborarea între instituţiile statului, relaţionarea Serviciului Român de Informaţii cu celelalte structuri semnatare ale Protocolului general de cooperare privind activitatea de informaţii pentru securitatea naţională şi protocoalelor bilaterale subsecvente a cunoscut o evoluţie net ascendentă în raport cu anul precedent. ■ Ca şi în anii anteriori, activităţile de cooperare s-au materializat în: ● realizarea de schimburi operative de informaţii, pentru îndeplinirea unor obiective de securitate naţională. Serviciul Român de Informaţii a transmis Ministerului Administraţiei şi Internelor, Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Public, Ministerului Justiţiei, Serviciului de Informaţii Externe şi Serviciului de Protecţie şi Pază 5.148 de informaţii (cu 9,97% mai mult faţă de anul trecut) şi a primit din partea acestora 2.571 de informaţii (cu 103,72% mai mult faţă de 2005); ● desfăşurarea de misiuni comune (în creştere cu 14,73% faţă de anul precedent), care au impus iniţierea, de către structurile S.R.I., a unor măsuri complexe, respectiv: - 2.970 de acţiuni de cooperare pentru realizarea unor obiective de securitate naţională (controale antiteroriste, intervenţii pirotehnice antiteroriste, schimburi de experienţă şi specialişti pentru îndeplinirea unor responsabilităţi comune, susţinerea reciprocă în procesul de formare şi perfecţionare profesională a personalului etc.); - acordarea de 7.742 de avize prevăzute de Legea nr.333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, respectiv de Legea nr.21/1991, privind cetăţenia română, la solicitarea Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Ministerului Justiţiei; - acordarea de asistenţă tehnico-operativă pentru 3.060 de activităţi cu grad ridicat de complexitate iniţiate de instituţiile din sistemul securităţii naţionale. ■ Dinamica evoluţiilor de securitate şi activităţile pe linia integrării în Uniunea Europeană au determinat o participare consistentă a Serviciului Român de Informaţii în formate de cooperare inter-instituţională, bi- şi multilaterală (consultări, reuniuni la diverse niveluri, schimburi de puncte de vedere şi/sau mesaje ş.a.). Din această perspectivă, pot fi evidenţiate: - demersurile vizând adaptarea cadrului legislativ în problematica de securitate naţională, managementul integrat al situaţiilor de criză, managementul integrat al frontierei de stat, regimul străinilor în România etc.; 30/46  - elaborarea unor poziţii/puncte de vedere naţionale şi susţinerea unor demersuri în probleme relevante din planul relaţiilor internaţionale ale României; - redactarea/avizarea unor proiecte de acorduri de cooperare internaţională, în format bi- şi multilateral, în problematica securităţii şi aplicării legii; - dezvoltarea mecanismelor de relaţionare în cadrul Comunităţii Naţionale de Informaţii; - susţinerea informaţională a cooperării poliţieneşti/în domeniul afacerilor interne la nivel european sau internaţional (în special pe coordonatele conlucrării cu Unitatea Naţională Europol şi Biroul Naţional Interpol din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor); - gestionarea în format inter-instituţional (în mecanisme pre-constituite ori în formule de cooperare ad-hoc) a unor situaţii complexe (precum asigurarea securităţii manifestărilor prilejuite de Sommet-ul Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei); ■ În exercitarea responsabilităţilor de coordonator tehnic al Sistemului Naţional de Prevenire şi Combatere a Terorismului (S.N.P.C.T.), Serviciul Român de Informaţii a asigurat - prin intermediul Centrului de Coordonare Operativă Antiteroristă (C.C.O.A.) - continuitatea fluxurilor de comunicare şi acţiune între instituţiile reprezentate în Centru. În vederea creşterii eficienţei activităţii de cooperare, au fost efectuate demersurile necesare pentru: - finalizarea documentelor şi procedurilor de cooperare interinstituţională în domeniul prevenirii şi combaterii terorismului. A fost încheiat procesul de semnare a protocoalelor de cooperare interinstituţională în domeniu între S.R.I. şi instituţiile membre ale S.N.P.C.T. şi au fost aprobate metodologiile de executare a intervenţiei antiteroriste, respectiv contrateroriste; - fluidizarea schimbului operativ de date şi informaţii între autorităţile şi instituţiile publice din componenţa S.N.P.C.T. (al cărui volum a crescut cu circa 36,69%, comparativ cu anul precedent). În perioada analizată au fost transmise structurilor care dispun de reprezentanţi permanenţi în C.C.O.A. - Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ministerul Apărării Naţionale, Serviciul de Informaţii Externe şi Serviciul de Protecţie şi Pază - 312 informaţii (faţă de 127, în anul 2005) şi au fost recepţionate 243 informaţii (faţă de 279, în intervalul precedent). 31/46  6. Relaţionarea externă a Serviciului În ultimii ani, Serviciul Român de Informaţii a acumulat o experienţă consistentă în relaţionarea cu servicii similare ale statelor din comunitatea euro-atlantică, dar şi din alte zone geografice, în prezent fiind în derulare relaţii parteneriale – cu diverse grade de intensitate – cu 100 servicii de securitate şi informaţii (faţă de 96 în 2005), din 60 de state. Activităţile desfăşurate în cadrul cooperării bilaterale externe au avut drept obiective: - prevenirea şi contracararea ameninţărilor emergente (terorismul internaţional, criminalitatea organizată, cu toate formele sale de manifestare, proliferarea traficului cu substanţe, dispozitive şi tehnologii supuse controlului internaţional asupra destinaţiei finale etc.); - monitorizarea şi evaluarea riscurilor asociate unor evoluţii tensionate din zone limitrofe; - pregătirea personalului Serviciului, pentru sporirea capacităţii sale analitice şi operaţionale, în conformitate cu standardele de performanţă euro-atlantice; Cursurile organizate în perioada de referinţă de serviciile omologe din exterior (în creştere cu 94% faţă de anul precedent) au abordat preponderent teme asociate activităţii informativ-operative şi de analiză, dar şi alte domenii de interes pentru instituţia noastră (intervenţia antiteroristă, exploatarea surselor deschise, cursuri de perfecţionare în limbi străine etc.). - oferirea de consultanţă serviciilor cu o experienţă mai redusă, în scopul creşterii contribuţiei acestora la eforturile de consolidare a stabilităţii şi securităţii în Europa şi în regiunile învecinate. În cursul anului 2006, Serviciul Român de Informaţii a asigurat, de asemenea, cursuri de pregătire pentru parteneri externi. Totodată, Serviciul Român de Informaţii a participat activ la iniţiativele de cooperare multilaterală la nivel statal (Centrul Antiterorist din cadrul Consiliului de Securitate al ONU, Unitatea de Luptă Împotriva Terorismului a OSCE) sau al serviciilor de securitate şi informaţii (Conferinţa Central Europeană - MEC şi Conferinţa Serviciilor de Informaţii din Sud-Estul Europei - SEEIC). Cele mai consistente activităţi au fost întreprinse, ca şi în intervalul precedent, în format N.A.T.O. şi/sau U.E. Relaţionarea externă în format multilateral s-a concretizat în participări ale unor reprezentanţi ai Serviciului Român de Informaţii, experţi sau factori de decizie, la acţiunile organizate, respectiv în elaborarea unor evaluări, analize, puncte de vedere de natură să contribuie la materializarea obiectivelor avute în vedere. ■ Experienţa anterior dobândită în relaţionarea cu organismele de securitate ale Alianţei Nord-Atlantice au permis consolidarea rolului şi poziţiei Serviciului Român de Informaţii în cadrul mecanismelor de cooperare Aliate. ■ În contextul eforturilor presupuse de îndeplinirea responsabilităţilor asumate în procesul de integrare în Uniunea Europeană, respectiv de adaptarea 32/46 rapidă la exigenţele presupuse de noul statut, activităţile Serviciului Român de Informaţii în cadrul relaţionării în format U.E. s-au concretizat în: ● elaborarea de contribuţii la documentele naţionale cu relevanţă pentru modelarea raporturilor cu organismele comunitare. Dintre acestea, sunt de evidenţiat punctele de vedere referitoare la: - stadiul îndeplinirii angajamentelor aferente Capitolului 24 - Cooperarea în domeniul justiţiei şi afacerilor interne (subcapitolul Lupta împotriva terorismului); - solicitări ale unor importante organisme ori structuri comunitare (Comisia Europeană, grupuri de lucru ale Consiliului U.E. etc.); - concluziile misiunii U.E. de evaluare a Sistemului Naţional de Prevenire şi Combatere a Terorismului, respectiv stadiul implementării recomandărilor rezultate; - demersurile întreprinse de România pentru aderarea la Spaţiul Schengen; ● participarea nemijlocită sau susţinerea documentar-analitică a participării unor reprezentanţi ai Serviciului Român de Informaţii la diverse activităţi desfăşurate de / sub egida unor organisme comunitare. În calitate de autoritate naţională în domeniul prevenirii şi combaterii terorismului, Serviciul Român de Informaţii reprezintă România în cadrul Grupului de Lucru privind Terorismul (TWG) şi coordonează elaborarea contribuţiilor naţionale la solicitările acestei structuri; ● realizarea unor schimburi de expertiză cu organisme comunitare specializate (în principal, Directoratul de Securitate al Comisiei Europene) şi punerea la dispoziţia acestora a unor documente de informare, pe subiecte de interes reciproc; ● comunicarea şi coordonarea constantă cu celelalte instituţii naţionale cu atribuţii în procesul de integrare europeană (în special Ministerul Afacerilor Externe, Departamentul pentru Afaceri Europene, Ministerul Administraţiei şi Internelor etc.); ● desfăşurarea altor activităţi vizând optimizarea coordonării la nivel naţional în domeniul afacerilor europene, pe probleme aflate în responsabilitatea Serviciului Român de Informaţii. 33/46  CAPITOLUL III MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE ŞI MATERIALE 1. Resursele umane Obiectivele prioritare ale activităţii structurilor de management al resurselor umane au fost perfecţionarea sistemului de selecţie, verificare, încadrare şi promovare a personalului, un accent deosebit fiind pus, şi în 2006, pe angajarea de specialişti din viaţa civilă, în special pentru domeniile operative, respectiv adaptarea programelor de instruire şi perfecţionare în structurile proprii de învăţământ la actualele evoluţii de securitate. Astfel, s-a reuşit menţinerea unui nivel adecvat de ocupare a posturilor existente în structura Serviciului Român de Informaţii, care a permis îndeplinirea eficientă a responsabilităţilor instituţiei. ■ În condiţiile în care gradul de atractivitate a cursurilor de masterat organizate de Academia Naţională de Informaţii a rămas ridicat (pentru cele 180 de locuri s-au înscris 2.186 de candidaţi – 1.313 bărbaţi şi 873 femei), a crescut exigenţa procesului de selecţie, pentru probele finale rămânând doar 620 de candidaţi (384 bărbaţi şi 236 femei). ■ Ca şi în 2005, dinamica generală de personal a fost uşor pozitivă (numărul încadrărilor fiind de 1.193, iar cel al pierderilor de 1.146), cu un uşor deficit în cazul personalului militar (raportul fiind de 699 la 823). Nivelul trecerilor în rezervă prin demisie ori la cerere a continuat să fie o sursă de preocupare (98 ofiţeri şi 68 maiştri militari şi subofiţeri), majoritatea acestora fiind tineri a căror principală motivaţie de a pleca a fost obţinerea unor venituri mai mari în sectorul privat. Celelalte pierderi au fost reprezentate de trecerea în rezervă determinată de nevoile instituţiei (278 de cazuri), clasarea medicală (215), atingerea limitei de vârstă în grad (127), transferul la alte structuri militare (23), abaterile (8) şi decese (6). ■ La 31 decembrie 2006, nivelul de încadrare al funcţiilor prevăzute în structurile organizatorice ale Serviciului era de 80%, iar media de vârstă a personalului - 36 ani şi 2 luni (în cazul ofiţerilor media fiind de 36 ani şi 4 luni, iar al maiştrilor militari şi subofiţerilor de 35 ani şi 10 luni). Pe domenii de activitate, încadrarea posturilor militare s-a situat la 82% în structurile informativ-operative, 78,9% în cele tehnico-operative şi specializate şi 83,5% în cele funcţionale. Pe corpuri militare şi categorii de personal, nivelul de încadrare se situa la 77% la ofiţeri, 67% la maiştri militari, 90% la subofiţeri, 65% la salariaţi civili şi 87% la soldaţi/gradaţi voluntari. 34/46  În context, trebuie evidenţiat faptul că - pe fondul num