Raport activitate 2006.pdf

Raport de activitate al Serviciului Român de Informații pe anul 2006 1/46  CUPRINS CAPITOLUL I SITUAŢIA OPERATIVĂ ŞI PRIORITĂŢILE DE ACŢIUNE ÎN 2006 .... 5 1. Principalele riscuri la adresa securităţii interne şi procesului de integrare europeană .......................................................................................................... 5 1.1. Funcţionarea instituţiilor statului.................................................... 5 1.2. Asigurarea securităţii economice .................................................... 5 1.3. Protejarea valorilor constituţionale, drepturilor cetăţeneşti şi echilibrelor sociale ........................................................................ 9 2. Contraspionaj. Riscuri în gestionarea informaţiilor clasificate. Identificarea activităţilor informative ilegale ............................................... 13 2.1. Contraspionaj .................................................................................. 13 2.2. Riscuri în gestionarea informaţiilor clasificate ............................. 14 2.3. Activităţi informative ilegale .......................................................... 15 3. Terorismul. Alte ameninţări transfrontaliere........................................... 16 3.1. Terorism .......................................................................................... 16 3.2. Alte ameninţări transfrontaliere..................................................... 17 CAPITOLUL II PARAMETRI AI ACTIVITĂŢII DESFĂŞURATE ................................... 20 1. Activitatea informativ-operativă ............................................................... 20 2. Valorificarea informaţiilor ......................................................................... 21 2.1. Informarea factorilor de decizie .................................................... 21 2.2. Măsuri specifice de prevenire .................................................... 24 2.3. Sesizarea organelor de cercetare şi urmărire penală .................... 25 3. Protecţia împotriva riscurilor şi ameninţărilor de natură teroristă........25 4. Protecţia informaţiilor clasificate............................................................... 27 4.1. Coordonarea şi controlul activităţilor de protecţie a informaţiilor clasificate................................................................ 27 4.2. Verificările de securitate................................................................. 28 4.3. Transportul, pe teritoriul naţional, al corespondenţei conţinând informaţii clasificate...................................................... 29 5. Cooperarea inter-instituţională ................................................................. 30 6. Relaţionarea externă a Serviciului ............................................................ 32 2/46 CAPITOLUL III MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE ŞI MATERIALE ............ 34 1. Resursele umane .............................................................................................. 34 2. Resursele financiare şi logistice ................................................................. 35 CAPITOLUL IV COORDONAREA ŞI CONTROLUL ACTIVITĂŢII SERVICIULUI ROMÂN DE INFORMAŢII........................................................................... 37 1. Coordonarea strategică a activităţii de către Consiliul Suprem de Apărare a Ţării .............................................. 37 2. Controlul democratic ..................................................................................... 38 2.1. Controlul parlamentar......................................................................... 38 2.2. Controlul de legalitate..........................................................................39 2.3. Controlul financiar............................................................................. 40 CAPITOLUL V RELAŢIONAREA CU SOCIETATEA CIVILĂ ............................................. 41 1. Relaţiile cu publicul şi mass-media ........................................................... 41 2. Educaţia de securitate şi relaţiile cu societatea civilă............................... 42 3. Predarea arhivelor fostei Securităţi........................................................... 43 CAPITOLUL VI PRIORITĂŢI PENTRU ANUL 2007 ........................................................... 44 3/46  Potrivit responsabilităţilor conferite prin lege, Serviciul Român de Informaţii a asigurat cunoaşterea evoluţiilor generatoare de riscuri pentru securitatea naţională, acordând o atenţie prioritară acelor situaţii capabile să afecteze dinamica procesului de integrare în Uniunea Europeană. Culegerea, procesarea şi valorificarea informaţiilor au respectat cu stricteţe legislaţia în vigoare, reglementările interne specifice şi principiile deontologice care guvernează, în orice stat democratic, activitatea de informaţii pentru securitate naţională. Printr-un management adecvat al resurselor disponibile, Serviciul a reuşit să furnizeze susţinerea informaţională necesară actului de decizie, contribuind la prevenirea, contracararea ori limitarea unor vulnerabilităţi şi riscuri de securitate, respectiv la succesul eforturilor de modernizare instituţională, economică şi socială a României. Pe ansamblu, îndeplinirea angajamentelor asumate în procesul de integrare a României în Uniunea Europeană şi consolidarea evoluţiilor economico-sociale pozitive au permis diminuarea potenţialului şi ariei de manifestare a unor factori de insecuritate de ordin intern, în paralel cu întărirea poziţiei ţării noastre în plan regional şi internaţional. Au persistat, însă, manifestări cu impact asupra bunei funcţionări a mecanismelor administrative, economice şi sociale (cu efecte negative inclusiv în planul atingerii standardelor comunitare), care au fost semnalate organismelor abilitate să dispună măsurile necesare pentru restabilirea legalităţii şi aplicarea criteriilor de eficienţă în managementul resurselor disponibile. * * * 4/46  CAPITOLUL I SITUAŢIA OPERATIVĂ ŞI PRIORITĂŢILE DE ACŢIUNE ÎN 2006 1. Principalele riscuri la adresa securităţii interne şi procesului de integrare europeană 1.1. Funcţionarea instituţiilor statului Abordarea luptei împotriva corupţiei ca prioritate a programului de guvernare – reflectată inclusiv în declararea acestui fenomen, de către Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, ca ameninţare la adresa securităţii naţionale – a condus la diminuarea capacităţii reţelelor de influenţă nelegitimă de a modela procesul de decizie în sensuri neconforme cu interesul public. Au continuat, totuşi, să fie semnalate tentative de promovare a unor interese ilicite în derularea unor proiecte sau activităţi de interes major, construcţiile relaţionale constituite în jurul unor persoane cu putere de decizie inducând distorsiuni în funcţionarea unor instituţii de autoritate la nivel central şi local. Interferenţa unor interese nelegitime de natură economică în procesul decizional a determinat menţinerea la un nivel încă ridicat (în termeni de volum şi complexitate) a cazurilor de abuz în funcţie şi/sau serviciu, respectiv de ilegalităţi comise de responsabili din administraţia publică, justiţie, sănătate şi educaţie. Una din formele cele mai acute de manifestare a fenomenului corupţiei a fost eludarea cadrului legal privind achiziţiile publice (inclusiv prin vicierea rezultatelor unor licitaţii şi/sau atribuirea preferenţială a unor contracte), cu prejudicierea bugetului şi patrimoniului public. 1.2. Asigurarea securităţii economice Serviciul Român de Informaţii a avut ca prioritate informarea oportună a factorilor abilitaţi în legătură cu acele aspecte de natură să afecteze evoluţia pozitivă a economiei, procesul de dezvoltare ori, chiar, buna funcţionare a mecanismelor economice şi sociale. Au fost identificate şi semnalate autorităţilor competente disfuncţii remanente în derularea activităţilor economice în diferite sectoare, dar şi acţiuni vizând influenţarea procesului decizional şi promovarea unor interese personale sau de grup, cu efecte negative asupra implementării standardelor comunitare de performanţă economică. 5/46  Perturbările apărute în derularea unor procese economice interne au avut, cel mai adesea, drept surse ori factori favorizanţi: ● persistenţa unor incoerenţe normative, instabilitatea cadrului de reglementare a activităţii în anumite domenii şi/sau deficienţele în implementarea legislaţiei în vigoare, care au generat dificultăţi în activitatea de prevenire şi combatere a fraudei şi evaziunii fiscale, respectiv în colectarea şi administrarea resurselor bugetare; ● acţiunile unor grupuri economice vizând valorificarea - prin eludarea regulilor liberei concurenţe - a oportunităţilor oferite de implementarea unor politici sectoriale. Au existat situaţii în care firme lipsite de bonitate ori experienţă în domeniu au obţinut - în mod preferenţial, cu sprijinul unor persoane cu atribuţii de autoritate - contracte de achiziţii ori lucrări publice, ceea ce s-a repercutat asupra derulării unor proiecte investiţionale de anvergură (prin nerespectarea termenelor de finalizare şi/sau a parametrilor de performanţă asumaţi prin contract); ● acţiunile administratorilor unor agenţi economici vizând realizarea de profituri ilicite consistente. Cel mai frecvent, acestea s-au materializat în: - recuperarea rapidă a sumelor investite la preluarea agenţilor economici, fără respectarea angajamentelor asumate prin contractele de privatizare. Importanţi agenţi economici s-au confruntat cu disfuncţii în perioada post-privatizare, cu potenţiale implicaţii pe termen mediu şi lung asupra activităţii şi, chiar, a existenţei lor; - practicarea unor tarife nejustificat de mari, prin exploatarea poziţiilor dominante / de monopol deţinute pe piaţă; - operaţiuni cu caracter speculativ, de tranzacţionare a pachetelor de acţiuni ale societăţilor comerciale, inclusiv prin manipularea preţurilor pe piaţa de capital (pe baza obţinerii şi valorificării de informaţii privilegiate); ● managementul deficitar exercitat pe diverse paliere decizionale în domeniul economic. Indecizia sau inconsecvenţa unor responsabili din administraţia centrală şi/sau locală în coordonarea activităţilor aflate în responsabilitate şi/sau în valorificarea oportunităţilor de afaceri în domeniul gestionat au determinat întârzieri în dezvoltarea anumitor sectoare (energetic, industrial, transporturi, dezvoltare regională, protecţia mediului, turism). ■ În domeniul energetic Concomitent cu atenţia acordată tentativelor de interpunere a unor interese nelegitime în procesul decizional, au fost identificate şi alte evoluţii capabile să afecteze capacitatea de asigurare a resurselor energetice primare şi furnizarea de energie, precum: - trendul descendent al aportului sectoarelor furnizoare de resurse 6/46 energetice primare (cărbune energetic, gaze naturale, ţiţei şi produse petroliere) la asigurarea necesarului intern. Pe lângă factorii obiectivi – ţinând de diminuarea rezervelor naturale exploatabile şi reducerea semnificativă a alocaţiilor bugetare pentru domeniul mineritului – au persistat şi deficienţe de ordin subiectiv în desfăşurarea activităţilor productive, pe fondul acţiunilor unor grupuri interne/externe ce au vizat satisfacerea propriilor interese, în dauna statului român; - limitarea accesului la unele categorii de resurse energetice şi creşterea dependenţei faţă de anumiţi furnizori externi ai acestora, cu repercusiuni asupra mediului concurenţial; - dificultăţile înregistrate în conectarea la rute alternative de aprovizionare cu resurse energetice şi în identificarea şi utilizarea unor surse neconvenţionale de energie. Pe de altă parte, randamentul unor categorii de sisteme energetice a continuat să fie afectat de: - degradarea fizică şi morală a sistemelor de producere, transport şi distribuţie a energiei electrice (care au generat premise de insecuritate în exploatare); - starea tehnică precară a infrastructurii de transport/distribuţie a gazelor naturale (învechită în proporţie de 50% şi uzată moral); - întârzierile în derularea programului de modernizare/reabilitare a sistemului naţional de transport ţiţei şi produse petroliere prin conducte. ■ În domeniul transporturilor Dezvoltarea unitară a componentelor sistemului naţional şi asigurarea interoperabilităţii cu reţelele comunitare şi internaţionale au fost grevate de: - starea tehnică necorespunzătoare a infrastructurii aferente reţelei feroviare naţionale (în special instalaţiile de siguranţă a circulaţiei), în condiţiile în care nu au fost efectuate activităţile de întreţinere/revizie necesare ori amploarea acestora a fost insuficientă în raport cu gradul de uzură înregistrat; - ritmul lent de dezvoltare al infrastructurii naţionale rutiere (în special în cazul autostrăzilor) şi execuţia deficitară a lucrărilor, ceea ce a determinat degradarea prematură a obiectivelor realizate/reabilitate; - dificultăţile în modernizarea infrastructurii portuare maritime şi fluviale, care au limitat capacitatea de valorificare a oportunităţilor economice asociate plasării României pe trasee de transport pan-european; - problemele de operaţionalitate şi siguranţă ale infrastructurii aeroportuare. ■ În domeniul bancar S-a menţinut trendul descendent al riscurilor în acest domeniu, vulnerabilităţile remanente identificate fiind asociate: 7/46  - practicilor abuzive la care au recurs, cointeresat, funcţionari ai unor bănci comerciale. Acestea s-au materializat preponderent în: - încălcarea normelor de creditare, prin acordarea de împrumuturi unor firme sau persoane, fără respectarea principiilor de prudenţialitate bancară; - nerespectarea reglementărilor referitoare la utilizarea instrumentelor de plată; - manifestării unor interese de grup în contextul demersurilor de privatizare sau restructurare a acţionariatului unor instituţii bancare. ■ În domeniul financiar-fiscal ● Cele mai semnificative riscuri au fost generate ori favorizate de: - coruptibilitatea unor factori de deciziei din instituţiile cu atribuţii de control vamal şi fiscal; - utilizarea de informaţii privilegiate pentru derularea unor operaţiuni pe piaţa de capital; - persistenţa practicilor neloiale pe piaţa asigurărilor, coroborate cu administrarea deficitară/în interesul acţionarilor majoritari a resurselor atrase de operatori de profil. ● Pe de altă parte, îmbunătăţirea situaţiei economice a crescut gradul de atractivitate al teritoriului naţional pentru grupurile şi reţelele de crimă organizată, cu conexiuni transfrontaliere, care desfăşoară activităţi ilegale generatoare de venituri substanţiale, cu afectarea mediului de afaceri naţional. Au fost semnalate organismelor în drept operaţiuni complexe de fraudă şi evaziune fiscală - derulate inclusiv prin exploatarea unor lacune ori inconsistenţe normative - care au produs importante prejudicii bugetului de stat. Activităţi ilicite circumscrise contrabandei şi evaziunii fiscale de mare anvergură au fost identificate, în principal, în sfera comerţului cu produse puternic accizate (produse petroliere, alcool şi ţigarete), dar şi cu bunuri de larg consum. Totodată, au fost identificate operaţiuni de capital cu fonduri de provenienţă incertă, fenomen de natură să afecteze procesul de consolidare a pieţei autohtone de profil. În vederea „legalizării” fondurilor obţinute din acţiunile ilicite, grupările infracţionale au fost preocupate de identificarea unor noi modalităţi de spălare a banilor şi externalizare a sumelor rezultate către diverse destinaţii – inclusiv ca reacţie la creşterea capacităţii instituţiilor abilitate în prevenirea şi contracararea unor astfel de tentative. ● Pentru spălarea banilor, metodele cel mai frecvent utilizate de către reţelele de criminalitate organizată specializate în asemenea operaţiuni au fost: - achiziţionarea de imobile şi terenuri; - realizarea de investiţii directe prin înfiinţarea/achiziţionarea de societăţi comerciale; 8/46  - plasarea fondurilor de provenienţă incertă în cazinouri sau alte activităţi de tipul jocurilor de noroc. ● Pentru expatrierea ilegală de valută, grupurile interesate au recurs la: - operatori ai unor firme de transport şi turism (în mare parte cetăţeni străini), care efectuează curse pe rute ce includ ţări din Orientul Mijlociu şi Uniunea Europeană; - case de schimb valutar sau amanet deţinute de membri ai unor astfel de reţele, prin care sumele în monedă naţională rezultate din