Raport activitate 2006.pdf

activităţi ilicite sunt transformate în monedă străină şi transferate în afara ţării; - operaţiuni financiare efectuate prin sistemul bancar, în special cu ajutorul cardurilor bancare, cu sume sub valoarea plafonului legal. 1.3. Protejarea valorilor constituţionale, drepturilor cetăţeneşti şi echilibrelor sociale Activitatea Serviciului Român de Informaţii a vizat identificarea - şi semnalarea către organismele în drept - a evoluţiilor cu impact negativ asupra unor categorii de populaţie, climatului social, valorilor constituţionale ori exercitării libere a drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti. În acest sens, o atenţie deosebită a fost acordată disfuncţiilor înregistrate în administraţia publică, sănătate, învăţământ şi în realizarea actului de justiţie, precum şi diverselor categorii de manifestări extremiste. ■ Calitatea asistenţei medicale pentru populaţie a continuat să fie grevată de managementul ineficient al resurselor financiare, logistice şi de personal, coroborat cu acţiunile unor reţele de influenţă vizând favorizarea intereselor unor societăţi furnizoare de produse şi servicii medicale. Totodată, au persistat dificultăţi obiective asociate: - deficitului de cadre medico-sanitare (în special de nivel mediu), inclusiv pe fondul amplificării fenomenului de migraţie a personalului specializat către state membre ale Uniunii Europene; - insuficienţei fondurilor alocate unităţilor sanitare (care a rămas una dintre problemele cu repercusiuni severe asupra calităţii asistenţei medicale acordate populaţiei). Efectul conjugat al acestor realităţi s-a materializat în: - disfuncţii în aprovizionarea cu medicamente şi materiale sanitare; - deficienţe în asigurarea aparaturii medicale, inclusiv în ceea ce priveşte dotarea adecvată pentru intervenţiile în regim de urgenţă (pe fondul gradului avansat de uzură şi/sau întârzierilor în punerea în funcţiune a unor echipamente medicale); - perturbări în derularea unor programe naţionale de sănătate; - dificultăţi în soluţionarea unor probleme de ordin patrimonial / imobiliar ale unităţilor sanitare. 9/46  Reţin atenţia, din această perspectivă, statutul juridic incert al clădirilor deţinute de diverse unităţi sanitare, precum şi lipsa spaţiilor adecvate pentru instituţiile din sistemul de sănătate afectate de procesul de retrocedare a imobilelor naţionalizate; - incapacitatea de onorare, în integralitate, a reţetelor în regim compensat sau gratuit. Ritmul rapid de epuizare a stocului de medicamente compensate şi gratuite disponibile în farmacii a determinat proteste repetate din partea bolnavilor, care nu au putut beneficia de acest drept, fiind în imposibilitatea de a continua tratamentele necesare. ■ Deşi fondurile alocate au fost suplimentate în raport cu anul precedent, procesul educaţional a continuat să fie grevat de: - neacoperirea integrală a necesităţilor financiare pentru sistemul public de învăţământ. Problemele de subfinanţare - îndeosebi la nivelul unităţilor de învăţământ preuniversitar - au condus la: - neîndeplinirea condiţiilor igienico-sanitare necesare obţinerii autorizaţiei de funcţionare (mai ales în mediul rural); - acumularea unor debite semnificative către furnizorii de utilităţi (apă curentă, gaze naturale şi energie electrică); - deficienţele în derularea unor programe şi proiecte - (co)finanţate din surse externe - destinate reabilitării/extinderii infrastructurii şi bazei materiale; - prevalenţa intereselor personale ale unor responsabili din sistemul educaţional ori din administraţia locală asupra criteriilor de eficienţă managerială. În adjudecarea licitaţiilor organizate pentru construcţia/reabilitarea, respectiv dotarea unităţilor de învăţământ, au existat situaţii în care - în schimbul obţinerii unor avantaje personale - factorii abilitaţi au acţionat pentru favorizarea anumitor societăţi comerciale, care nu au respectat clauzele contractuale asumate. ■ Sistemul de protecţie socială s-a confruntat cu dificultăţi în acoperirea necesităţilor persoanelor asistate, ca urmare a: - constrângerilor de ordin bugetar, coroborate cu creşterea numărului beneficiarilor Legii nr.416/2001 privind venitul minim garantat, care au generat întârzieri în achitarea ajutoarelor sociale şi au afectat calitatea serviciilor oferite categoriilor de asistaţi. Sincopele înregistrate în efectuarea plăţilor către beneficiarii de ajutor social au generat tensiuni în rândul unor comunităţi locale din zone rurale, care au iniţiat - în mod repetat - proteste, inclusiv unele cu accente de violenţă; 10/46  - gestionării abuzive a fondurilor bugetare alocate protecţiei sociale. Abuzurile s-au materializat în: - favorizarea unor firme în obţinerea de contracte de prestări de servicii/furnizare de produse; - condiţionarea, de către unii funcţionari din administraţia locală, a acordării ajutoarelor sociale de efectuarea unor “contraservicii” ori de perceperea unor sume de bani. Pe de altă parte, pe fondul interesului unor entităţi din exterior pentru modificarea legislaţiei naţionale în domeniul adopţiilor internaţionale, au reapărut unele preocupări vizând prezentarea distorsionată a situaţiei copiilor instituţionalizaţi şi, în general, a sistemului autohton de asistenţă socială. ■ Măsurile de reformă a sistemului judiciar, dublate de eforturile de implementare a angajamentelor asumate în procesul de integrare în Uniunea Europeană, au condus la o relativă diminuare a situaţiilor de obstrucţionare a accesului cetăţeanului la justiţie sau de afectare a drepturilor, libertăţilor şi intereselor legitime ale unor justiţiabili. Serviciul Român de Informaţii a continuat să acorde atenţie acelor disfuncţii cu potenţiale consecinţe negative asupra credibilităţii instituţiilor statului de drept, identificând şi semnalând către factorii în drept cazuri de aplicare defectuoasă/discriminatorie a legii şi, implicit, de viciere a actului de justiţie. Între cauzele unor astfel de situaţii s-au evidenţiat: - tergiversarea unor procese aflate pe rol, eventual până la intervenţia prescripţiei; - exercitarea de presiuni şi influenţe, de către magistraţi cu funcţii de conducere, pentru impunerea de anumite soluţii juridice; - ignorarea intenţionată a probatoriilor administrate ori admiterea unora lipsite de relevanţă; - falsificarea/sustragerea unor probe ori date din dosar. ■ Îmbunătăţirea climatului economic - reflectată în creşterea nivelului de trai - a permis consolidarea stabilităţii sociale şi menţinerea potenţialului protestatar la un nivel scăzut, cele mai multe manifestări revendicative având caracter punctual şi derulându-se cu respectarea cadrului legal. Principalii factori generatori de tensiuni sociale au fost: - nemulţumirile unor categorii de salariaţi, generate de problemele economico-financiare ale respectivelor societăţi comerciale, de restrângerea ori încetarea activităţii unor agenţi economici şi/sau de nerespectarea, de către reprezentanţii unor patronate, a prevederilor contractelor colective de muncă. 11/46  În majoritatea situaţiilor, protestele au fost declanşate ca urmare a: - întârzierilor repetate în achitarea drepturilor salariale ori cuantumului scăzut al acestora; - nerespectării, de către administratorii societăţilor comerciale, a obligaţiilor asumate referitoare la disponibilizările de personal; - condiţiilor inadecvate de lucru sau neacordării altor drepturi pentru angajaţi, prevăzute de legislaţia în vigoare; - dificultăţile în asigurarea nivelului minim de trai cu care continuă să se confrunte unele grupuri defavorizate. Nivelul de trai scăzut al unor grupuri de populaţie (pensionari, persoane asistate social, angajaţi plătiţi cu salariul minim pe economie) şi creşterea semnificativă a preţurilor la serviciile de utilitate publică au favorizat amplificarea tensiunilor şi iniţierea de acţiuni de protest – neautorizate – la nivel local. ■ În conformitate cu responsabilităţile ce îi revin, Serviciul Român de Informaţii a avut în atenţie şi acţiunile iniţiate de promotorii unor concepţii/ideologii extremiste capabile să afecteze cadrul constituţional. Iniţiativele - preponderent de natură propagandistică - ale adepţilor autohtoni ai unor astfel de curente s-au înscris pe un trend ascendent, însă impactul în spaţiul public şi, implicit, gradul de aderenţă al ideilor susţinute rămân scăzute, limitându-se la grupuri sociale marginale. ● Membrii şi simpatizanţii nucleelor de extremă dreapta au fost preocupaţi îndeosebi de organizarea unor evenimente cu impact public vizând acumularea de capital de imagine şi afirmarea lor ca potenţiali parteneri pentru organizaţii similare din ţări europene. ● O evoluţie similară au înregistrat şi preocupările exponenţilor autohtoni ai ideilor anarhiste/antiglobalizare, care - deşi nu dispun de resurse financiare suficiente sau aderenţă semnificativă în rândul opiniei publice - s-au implicat în promovarea de mesaje îndemnând la nesupunere civică faţă de instituţiile statului de drept în rândul tinerilor. ● La rândul lor, nucleele de extremă stânga au fost preocupate de stabilirea unor conexiuni cu grupări/organizaţii antiglobaliste din Europa, ce promovează concepte conexe ideologiei de extremă stângă, în paralel cu cultivarea interesului unor state cu deficit de democraţie, dar şi al unor grupări din spaţiul ex-sovietic pentru dezvoltarea de forme de cooperare. ■ S.R.I. a asigurat, de asemenea, informarea oportună a autorităţilor statului în legătură cu evoluţia unor proiecte segregaţioniste pe criteriu etnic în domeniul administrativ, care exced prevederilor Constituţiei şi reprezintă potenţiale surse de tensionare a climatului social. În susţinerea unor astfel de iniţiative au fost implicate organizaţii neguvernamentale ce militează pentru atingerea unor obiective segregaţioniste, disimulate sub dezideratul protejării drepturilor unor comunităţi etnice. 12/46  2. Contraspionaj. Riscuri în gestionarea informaţiilor clasificate. Identificarea activităţilor informative ilegale 2.1. Contraspionaj Asumarea, de către România, a unor responsabilităţi sporite în cadrul eforturilor internaţionale de promovare a stabilităţii şi securităţii la nivel global şi parcurgerea etapelor finale ale procesului de aderare la UE au determinat intensificarea acţiunilor desfăşurate, pe teritoriul naţional, de către serviciile de informaţii din state cu interese divergente în raport cu cele ale ţării noastre. ■ Structurile de informaţii străine au vizat obţinerea de date şi informaţii referitoare la: - obiectivele şi acţiunile de politică externă ale României în raport cu anumiţi actori internaţionali sau zone geografice de interes. Principalele teme avute în atenţie au fost: - raporturile dintre România şi N.A.T.O./S.U.A., precum şi relaţionarea cu instituţiile/statele Uniunii Europene; - atitudinea şi intenţiile autorităţilor de la Bucureşti de susţinere a unor iniţiative de securitate în regiunea Mării Negre şi a Balcanilor de Vest; - relaţiile cu Republica Moldova şi poziţia României în problematica transnistreană; - iniţiativele româneşti în domeniul securităţii naţionale. Reprezentanţii serviciilor adverse au urmărit obţinerea de informaţii referitoare la: - poziţia şi acţiunile concrete ale autorităţilor de la Bucureşti privind accesul forţelor S.U.A. la facilităţi militare naţionale; - bugetul alocat apărării şi dotarea cu echipamente militare compatibile cu standardele N.A.T.O.; - participarea României la operaţiuni multinaţionale în sprijinul păcii; - demersurile de restructurare a serviciilor de informaţii româneşti; - acţiunile în domeniul prevenirii şi combaterii terorismului; - demersurile de securizare a frontierelor, inclusiv programele comune cu ţările vecine; - capacităţile industriale pentru producţia specială (inclusiv reconversia personalului de specialitate în contextul privatizării unor obiective de această natură); - evoluţiile politice din România, inclusiv date punctuale cu privire la evenimente cu impact politic şi social major, care să poată fi valorificate în promovarea obiectivelor proprii în raport cu ţara noastră; 13/46  - deciziile privind domeniul energetic (inclusiv aprovizionarea de pe pieţe externe), procesul de privatizare, modernizarea industriei şi perspectivele de dezvoltare a sectorului terţiar, respectiv implementarea programelor comunitare. ■ Pe fondul evoluţiei favorabile a economiei româneşti, servicii secrete din state aflate în afara comunităţii euro-atlantice s-au implicat în susţinerea informativă a acţiunilor de penetrare a pieţei autohtone sau de obţinere a unor poziţii proeminente în diverse sectoare de activitate, de către entităţi economice controlate de conaţionali. Similar anului precedent, operaţiunile de acest tip au urmărit: - asigurarea accesului în medii relevante şi crearea/consolidarea de reţele relaţionale utilizabile pentru influenţarea unor procese de decizie în zone de interes direct (inclusiv gestionarea fondurilor europene); - obţinerea de date şi informaţii nedestinate publicităţii/clasificate referitoare la companii româneşti aflate în proces de privatizare ori de interes din perspectiva stabilirii unor parteneriate, respectiv la potenţialul acestora de dezvoltare şi/sau relaţiile de cooperare cu firme occidentale; - crearea şi dezvoltarea de baze de sprijin logistic în ţara noastră. Pe de altă parte, unele servicii adverse valorizează prezenţa în România a companiilor din statele de apartenenţă (unele cu parteneri din state occidentale) drept un instrument util pentru accesul la date din sectoare economice cu relevanţă pentru sistemul de securitate al ţării noastre. ■ Servicii de informaţii străine au continuat să se implice în susţinerea unor campanii propagandistice ori de influenţă negative la adresa României. Prezentarea distorsionată a modului în care autorităţile române abordează problematica integrării europene, cea a drepturilor minorităţilor ori a cooperării internaţionale pentru prevenirea şi combaterea terorismului a continuat să fie una dintre modalităţile predilecte de susţinere a campaniilor negative la adresa României. Au fost, de asemenea, identificate implicări ale unor entităţi externe în stimularea unor dezbateri publice şi modelarea ori deturnarea acestora în sensuri conforme cu interesele urmărite. 2.2. Riscuri în gestionarea informaţiilor clasificate Evaluările realizate de Serviciul Român de Informaţii, în calitate de autoritate desemnată de securitate, asupra respectării reglementărilor privind protecţia informaţiilor clasificate - juridică, procedurală, fizică, a personalului, securitate industrială şi INFOSEC - au evidenţiat o diminuare a vulnerabilităţilor şi deficienţelor constatate în anii anteriori. 14/46  Astfel, au fost elaborate norme interne în domeniu, au fost întocmite şi prezentate - spre avizare - programe de prevenire a scurgerii de informaţii clasificate, au fost analizate în mod riguros incidentele de securitate survenite şi au fost dispuse, cu operativitate, măsurile corective necesare. Persistă, însă, unele disfuncţii în asigurarea protecţiei informaţiilor clasificate, generate ori favorizate de: - interpretarea neunitară şi exercitarea selectivă, de către autorităţile desemnate de securitate, a reglementărilor din domeniu; - implementarea defectuoasă, de către deţinătorii de informaţii clasificate, inclusiv la nivelul unor instituţii centrale, a măsurilor de securitate; - nerespectarea procedurilor de protecţie a informaţiilor clasificate în derularea relaţiilor contractuale/comerciale; - modul necorespunzător în care au fost organizate unele zone de securitate, inclusiv aplicarea formală a regulilor de control al accesului. În cadrul autorităţilor publice centrale şi agenţilor economici au fost operate modificări organizatorice şi funcţionale (schimbarea formei de proprietate sau a obiectului de activitate, iniţierea procedurii de faliment sau de lichidare voluntară etc.) cu neglijarea măsurilor de protecţie fizică a informaţiilor clasificate; - funcţionarea în condiţii de insecuritate a unor sisteme de prelucrare, stocare şi transmitere a informaţiilor clasificate, precum şi realizarea, de către firme private sau persoane fizice neautorizate, a activităţilor de instalare, întreţinere şi instruire a utilizatorilor de astfel de sisteme. 2.3. Activităţi informative ilegale Serviciul Român de Inf