Raport activitate 2006.pdf

ormaţii a semnalat factorilor abilitaţi activităţi de culegere ilegală de informaţii, desfăşurate de entităţi private, de natură să lezeze drepturile şi libertăţile cetăţeneşti ori interesele de securitate ale statului român. Riscurile asociate acestor preocupări au fost stimulate de: - tendinţa de specializare şi profesionalizare a entităţilor implicate în culegerea ilegală de informaţii (inclusiv prin accesarea ilegală a unor sisteme electronice care vehiculează/concentrează informaţii secrete ori alte categorii de date cu acces restricţionat, precum datele personale); - creşterea interesului pentru importul, producerea, comercializarea şi utilizarea ilegală a mijloacelor tehnice de interceptare a comunicaţiilor; - derularea de activităţi informative ilegale de către reprezentanţi ai unor societăţi şi cabinete individuale de detectivi particulari, cu participarea unor rezervişti ai structurilor de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională. Această tendinţă a fost favorizată şi de lacunele cadrului normativ în materie, care nu prevede obţinerea unui aviz de funcţionare de la S.R.I. pentru societăţile şi cabinetele individuale de detectivi particulari; 15/46  - preocupările unor persoane şi/sau grupuri de interese ilegitime din diverse domenii pentru utilizarea capabilităţilor unor societăţi specializate de protecţie şi pază. Este de remarcat achiziţionarea/coordonarea, de către cetăţeni străini (îndeosebi originari din C.S.I. sau din Orientul Mijlociu), a unor societăţi autohtone specializate de protecţie şi pază. Totodată - deşi în uşoară scădere – se menţine interesul diferitelor grupări de crimă organizată pentru subordonarea unor societăţi specializate de pază, pe fondul implicării frecvente a unor membri ai interlopei autohtone în activităţi de acest tip. 3. Terorismul. Alte ameninţări transfrontaliere 3.1. Terorism Consolidarea capacităţii de acţiune a structurii specializate a Serviciului în domeniul antiterorist şi creşterea eficienţei activităţii de ansamblu a Sistemului Naţional de Prevenire şi Combatere a Terorismului – a cărui coordonare tehnică este asigurată de S.R.I. – a asigurat ţinerea sub control a ameninţărilor de natură teroristă la nivel naţional. ■ Asigurarea unei protecţii antiteroriste adecvate a presupus eforturi instituţionale suplimentare, dat fiind trendul ascendent al riscurilor potenţiale de natură teroristă la adresa securităţii naţionale a României, pe fondul: - perpetuării tensiunilor în Orientul Mijlociu, coroborată cu valorizarea, de către unele entităţi, a acţiunilor teroriste drept o modalitate eficientă de ripostă; - activităţile de propagandă (inclusiv prin intermediul Internet-ului) derulate de entităţi islamiste radicale, care includ România în categoria statelor „agresoare” (considerate, implicit, „ţinte legitime” ale jihad-ului). Se constată, astfel, o creştere a ameninţărilor teroriste la adresa României, cu efecte directe asupra riscului de iniţiere a unor atentate vizând obiective - autohtone sau ale statelor aliate - de pe teritoriul naţional. Plasarea României în postura de potenţială ţintă este “motivată” de statutul său de membru N.A.T.O. şi de parteneriatul strategic cu Statele Unite (materializat inclusiv în semnarea acordului privind accesul forţelor S.U.A. la facilităţile militare naţionale), precum şi de susţinerea acordată operaţiunilor coaliţiei antiteroriste internaţionale. ■ Serviciul Român de Informaţii şi-a adaptat permanent activităţile la potenţialul de risc generat de: - prezenţa pe teritoriul ţării noastre, în diverse calităţi - studenţi, oameni de afaceri etc. - a adepţilor ori simpatizanţilor unor organizaţii teroriste fundamentalist-islamice, respectiv, separatiste şi posibilitatea valorificării 16/46 acestei situaţii pentru crearea de baze de sprijin pentru organizaţiile teroriste internaţionale. S-a înregistrat o creştere substanţială a numărului rezidenţilor străini, originari din state musulmane / zone de sprijin şi manifestare activă a radicalismului islamist, însă activitatea acestora pe teritoriul naţional a continuat să se limiteze - de regulă – la iniţiative de natură propagandistică şi/sau de prozelitism. Activităţile de propagandă radicală, derulate de către organizaţii neguvernamentale islamice (înregistrate în România sau în terţe ţări, suspectate de susţinerea anumitor grupări teroriste) îi vizează cu precădere pe cetăţenii originari din statele musulmane – respectivele entităţi fiind interesate, în special, de „fanatizarea” unor coreligionari şi mai puţin de convertirea persoanelor de alte confesiuni. Până în prezent, România nu s-a confruntat cu un fenomen real de radicalizare a populaţiei autohtone de religie musulmană, fiind identificate doar elemente izolate, care nu au un impact semnificativ la nivelul comunităţii. Totuşi, este de semnalat faptul că Serviciul Român de Informaţii a reuşit să prevină punerea în aplicare a unui act terorist de către un cetăţean român convertit (ce nu dispunea de legături cu grupări/organizaţii teroriste), primul caz de această natură înregistrat în România. - tendinţa „importării” situaţiilor conflictuale intra-confesionale şi inter- confesionale din spaţiile de origine (în special în cadrul comunităţii irakiene). În contextul unei prezenţe irakiene relativ numeroase pe teritoriul naţional, în rândul membrilor comunităţii au fost identificaţi atât susţinători ai liderilor religioşi şiiţi, cât şi ai celor sunniţi, situaţi deseori pe poziţii divergente; - existenţa, în România, a unor obiective străine ce ar putea fi vizate de grupări teroriste (misiuni diplomatice, reprezentanţe economice, culturale etc. aparţinând unor state/organizaţii implicate în campania internaţională împotriva terorismului); - interesul pentru culegerea de informaţii, de către entităţi teroriste, cu privire la o serie de obiective publice din ţara noastră şi la capabilităţile naţionale de prevenire antiteroristă; - derularea/favorizarea, de către structurile teroriste, a unor activităţi conexe fenomenului terorist (precum cele de criminalitate organizată). 3.2. Alte ameninţări transfrontaliere ■ Datorită gradului ridicat de periculozitate pentru securitatea naţională, Serviciul Român de Informaţii a avut în atenţie - conex fenomenului terorist - şi alte categorii de riscuri şi ameninţări transfrontaliere. ● Pe teritoriul României au fost identificate segmente ale unor reţele transnaţionale implicate în transportul unor droguri de mare risc, din zonele furnizoare către pieţele de consum vest-europene. 17/46  Reţelele de trafic de heroină care operează pe teritoriul ţării noastre sunt formate, cu precădere, din cetăţeni străini ce dispun de conexiuni în ţările de provenienţă a drogurilor, respectiv în ţările de destinaţie. Traficanţii de heroină beneficiază pe teritoriul României de sprijinul unor conaţionali, care - sub acoperirea derulării unor activităţi economice legale (firme de transport persoane şi mărfuri sau specializate în operaţiuni de import-export etc.) - oferă suportul logistic necesar tranzitării drogurilor prin ţara noastră. În prezent, „piaţa românească” a stupefiantelor este dominată de activităţile de distribuţie şi consum al drogurilor uşoare, cantităţile de cocaină şi heroină comercializate de unele grupări aparţinând lumii interlope autohtone fiind, în continuare, reduse. ● A fost evidenţiată o tendinţă de creştere a numărului persoanelor care utilizează reţelele de migraţie ilegală pentru a ajunge în România, cu intenţia de a se stabili pe teritoriul naţional. Ţara noastră rămâne, însă, preponderent o zonă de tranzit pentru fluxurile de migraţie ilegală provenind din ţări ale fostului bloc sovietic, respectiv din Orientul Mijlociu sau Îndepărtat. Reţelele criminale implicate în migraţie ilegală care acţionează şi în România sunt, în general, organizate pe criterii etnice şi beneficiază de sprijinul unor autohtoni (călăuze sau persoane de sprijin care asigură cazarea temporară a migranţilor). De asemenea, pe teritoriul României acţionează o serie de elemente infracţionale specializate în activităţi de migraţie ilegală prin obţinerea de vize pentru continuarea studiilor în ţara noastră (în special obţinute în baza unor documente falsificate - de identitate, diplome, foi matricole, scrisori de recomandare etc.). ● S.R.I. a continuat să monitorizeze riscurile asociate proliferării armelor de distrugere în masă, a vectorilor purtători şi a produselor cu dublă utilizare, derivând din: - interesul unor entităţi/state proliferante faţă de România, ca ţară deţinătoare de tehnologii, de expertiză şi resurse umane specializate în domeniul producţiei de materiale şi echipamente cu dublă utilizare; - existenţa, în proximitate, a unor state sau regiuni potenţial furnizoare de produse, materiale şi tehnologii supuse controlului destinaţiei finale, care ar putea utiliza teritoriul României ca spaţiu de tranzit în realizarea unor operaţiuni de proliferare. ● Racordarea cadrului legislativ autohton la normele europene, întărirea controlului efectuat de către instituţiile naţionale cu atribuţii în domeniu, precum şi scăderea semnificativă a stocurilor excedentare de produse militare au condus la diminuarea implicării unor persoane sau firme (române sau străine) care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul României, în operaţiuni de trafic cu armament convenţional. 18/46  Riscurile identificate pe această dimensiune constau în: - eventuala implicare a unor firme străine prezente pe piaţa românească de profil în livrări de armament de producţie românească către state supuse restricţiilor internaţionale; - posibilitatea utilizării unor companii româneşti pentru transportul unor cantităţi de armament având ca destinaţie spaţii supuse restricţiilor internaţionale (chiar dacă acestea nu tranzitează teritoriului României); - interesul manifestat de entităţi din spaţii proliferante faţă de industria românească de armament şi personalul specializat; - preluarea unor capacităţi de manipulare şi transport de marfă de către cetăţeni din state proliferante, utilizate în mod ilegal în diverse operaţiuni de contrabandă, fără posibilitatea controlului din partea autorităţilor române; - situaţii în care persoane condamnate în lipsă de justiţia română, pentru desfăşurarea de activităţi de contrabandă cu armament convenţional, coordonează în continuare, prin interpuşi, operaţiuni de comerţ exterior cu astfel de produse.  Datele şi informaţiile despre toate aceste tipuri de activităţi, obţinute de Serviciu, au fost valorificate prin: - punerea la dispoziţia factorilor de decizie, respectiv a instituţiilor cu atribuţii de aplicare a legii, în vederea implementării măsurilor de prevenire şi contracarare; - susţinerea activităţii departamentului antiterorist al S.R.I., în special pentru prevenirea materializării unor riscuri şi ameninţări de această natură. 19/46  CAPITOLUL II PARAMETRI AI ACTIVITĂŢII DESFĂŞURATE 1. Activitatea informativ-operativă ■ Dinamica pozitivă a situaţiei de securitate în anul 2006 a determinat Serviciul Român de Informaţii să-şi reevalueze priorităţile operative şi implicit să-şi redimensioneze dispozitivele informative, pentru a asigura racordarea flexibilă la evoluţia gradului de risc generat de activităţile investigate. Totodată, au fost reevaluate criteriile de cuantificare a rezultatelor obţinute, crescând ponderea acordată dimensiunii calitative. Statutul de membru N.A.T.O. şi finalizarea procesului de aderare la U.E. au necesitat creşterea atenţiei acordate unor situaţii şi fenomene cu posibile reverberaţii asupra stabilităţii spaţiului comunitar/euro-atlantic şi, implicit, modificări în abordarea problematicii de securitate naţională. ■ Pe de altă parte, S.R.I. a trebuit să depună eforturi consistente pentru depăşirea dificultăţilor generate de: - trecerea în rezervă a unor ofiţeri cu experienţă, a căror plecare a afectat, pe termen scurt, capacitatea informativă a Serviciului; - controversele publice pe marginea procesului de predare a arhivelor fostei Securităţi către C.N.S.A.S., respectiv unele situaţii care s-au repercutat asupra credibilităţii instituţiei. Acuzele repetate la adresa Serviciului în contextul transferului documentelor fostei Securităţi către C.N.S.A.S. şi disputele pe marginea colaborării unor persoane / categorii sociale cu structurile de informaţii ale statului comunist au alimentat atitudini ostile (sau în cel mai bun caz rezervate) la adresa instituţiilor din sistemul de securitate naţională, erodând capacitatea Serviciului de a obţine sprijinul cetăţenilor în îndeplinirea responsabilităţilor legale. Din această perspectivă, nu poate fi ignorat nici impactul unor evenimente în gestionarea cărora S.R.I. nu a reuşit să-şi evidenţieze în mod adecvat contribuţia ori a înregistrat un deficit de reacţie perceput drept o recunoaştere a unor disfuncţii în activitate. ■ Implementarea unor criterii calitative mai stricte a permis atingerea unui nivel mai ridicat de valorificare, în fluxul de informare, a datelor şi informaţiilor obţinute de Serviciu (95,49% dintre acestea fiind evaluate drept bune şi foarte bune). Pe acest fond, volumul total al informaţiilor obţinute a înregistrat o uşoară scădere (cu 6,84%) în raport cu anul precedent. 20/46  Totodată, este de evidenţiat o uşoară creştere a ponderii informaţiilor provenite din surse deschise şi producţia analitică de informaţii, evoluţie convergentă cu dinamica înregistrată de serviciile omologe din spaţiul euro- atlantic. Proporţia informaţiilor obţinute, pe tipuri de resurse informaţionale exploatate, a fost următoarea: - surse secrete umane – 53,31% (faţă de 67,5% în 2005); - surse tehnice secrete – 20,80% (faţă de 18% în 2005). - exploatarea specializată a surselor deschise şi producţia analitică de informaţii – 25,89% (faţă de 14,5% în 2005). ■ Distribuţia informaţiilor pe domeniile de realizare a securităţii reflectă priorităţile asumate de S.R.I. în anul 2006 şi evoluţiile survenite în situaţia operativă internă, ponderea informaţiilor fiind următoarea: ● 51% au vizat vulnerabilităţi şi riscuri pe dimensiunea internă a securităţii naţionale. Pe subdomenii, repartiţia informaţiilor s-a concretizat astfel: - securitate economică – 39,22%; - apărarea valorilor şi drepturilor constituţionale – 34,92%; - riscuri pentru stabilitatea socială, predominant cu manifestare în plan local şi zonal – 25,86%; ● 49% au avut în vedere protejarea şi promovarea intereselor de securitate ale României în context internaţional, respectiv riscurile şi ameninţările la adresa spaţiului euro-atlantic. Informaţiile pe această dimensiune s-au distribuit astfel: - contraspionaj, susţinerea intereselor de politică externă şi protecţia informaţiilor clasificate – 47,70%; - identificarea şi evaluarea ameninţărilor de natură teroristă – 25,26%; - evaluarea şi gestionarea altor ameninţări transfrontaliere – 27,04%. 2. Valorificarea informaţiilor 2.1. Informarea factorilor de decizie Monitorizarea adecvată a evoluţiilor cu potenţial impact asupra securităţii naţionale a asigurat Serviciului Român de Informaţii o bună cunoaştere a dinamicii riscurilor din aria sa de competenţă, şi, pe această bază, informarea adecvată a beneficiarilor abilitaţi prin lege. ■ Pentru informarea corectă şi oportună a beneficiarilor, procesul analitic a fost organizat conform exigenţelor ce guvernează activitatea serviciilor similare din comunitatea euro-atlantică, referitoare la: 21/46  - obiectivitatea demersului analitic, ceea ce presupune ca situaţia abordată să fie evaluată în raport strict cu relevanţa pentru securitatea naţională ori pentru promovarea intereselor statului român; - adecvarea conţinutului documentului de informare la necesităţile de cunoaştere şi competenţele beneficiarilor; - argumentarea factuală a concluziilor analitice, cu asigurarea protecţiei mijloacelor şi metodelor de obţinere a informaţiilor. În 2006, au fost operate modificări în procesul analitic, constând în: - constituirea de grupe de experţi cu diferite specializări, pentru evaluarea complementară şi integrarea informaţiilor referitoare la probleme cu grad ridicat de complexitate; - creşterea atenţiei acordate surselor de informare complementare, îndeosebi a celor deschise, pentru consolidarea gradului de cunoaştere al analiştilor asupra problematicilor aflate în responsabilitate; - crearea – îndeosebi în a doua jumătate a anului – a condiţiilor pentru extinderea şi diversificarea can