Program de
guvernare
Documentul original ↗
Proiect editorial 2026-2028Propuneri, date și condiții de implementare, cu stadiul verificării la vedere.

Document colectat · Rapoarte publice ale SRI

Raport activitate 2006.pdf

Instituția sau publicația sursă
Rapoarte publice ale SRI
Data preluării
26.09.2026 17:55
Dimensiunea materialului
408,4 KB

Conținutul disponibil în colecție

Textul documentului

alelor de comunicare intra-instituţionale, în vederea asigurării unui dialog direct între specialiştii în domenii conexe.  Prin accentuarea dimensiunii analitice şi o mai bună integrare a informaţiilor disponibile, a crescut ponderea documentelor complexe (Evaluare, Sinteză Informativă, Notă Sinteză) în fluxul informării. Totodată, raporturile cu beneficiarii informării au continuat să se îmbunătăţească, fapt evidenţiat de sporirea numărului şi consistenţei reacţiilor la documentele transmise de către S.R.I. În anul 2006, la cele circa 10.000 documente de informare au fost recepţionate 606 reacţii ale beneficiarilor: ● 84 au conţinut aprecieri pozitive privind calitatea şi utilitatea informaţiilor transmise de S.R.I., astfel: - 46 de comunicări privind demararea unor controale de verificare a situaţiei semnalate sau adoptarea unor măsuri; - 27 de solicitări privind continuarea / aprofundarea informării în legătură cu aspectele semnalate; - 11 comunicări ale acordului faţă de problemele semnalate ori adresarea de mulţumiri; ● 461 au conţinut solicitări de extindere a difuzării documentelor, în vederea adoptării măsurilor ce se impuneau; ● în 2 situaţii, instituţiile beneficiare şi-au declinat competenţa pentru soluţionarea problemelor semnalate; ● în 37 de situaţii au fost inserate diverse comentarii/opinii faţă de unele aspecte semnalate în documentele primite; ● în 22 cazuri, destinatarii nu şi-au însuşit în totalitate aspectele semnalate. ■ În anul 2006, au fost puse la dispoziţia beneficiarilor abilitaţi prin lege un număr de 9.946 documente de informare. Repartiţia documentelor de informare pe categorii de beneficiari – realizată prin raportare la ariile de competenţă ale acestora – a fost următoarea: 22/46 - 41,10% au fost transmise Primului ministru şi beneficiarilor din ministere/agenţii guvernamentale, în conformitate cu atribuţiile lor legale; - 14,33% au fost adresate Preşedintelui României şi altor responsabili din cadrul Administraţiei Prezidenţiale; - 16,61% au fost transmise către Oficiul pentru Informaţii Integrate din cadrul Comunităţii Naţionale de Informaţii; - 25,58% au fost adresate factorilor abilitaţi din plan local; - 2,38% au fost direcţionate către factorii abilitaţi din organele puterii legislative şi din alte instituţii.  Serviciul Român de Informaţii a transmis către beneficiarii de la nivel central un număr de 7.402 documente de informare (în scădere cu 47,92% faţă de anul precedent). Această scădere a fost generată de: - creşterea numărului unităţilor informaţionale utilizate în elaborarea unui document de informare şi, astfel, asigurarea unui nivel mai ridicat de integrare a informaţiilor; - plasarea accentului în informare pe documente evaluative, cu reducerea proporţională a numărului informărilor punctuale (ponderea notelor simple în volumul total al informărilor transmise beneficiarilor s-a diminuat de peste 9 ori în 2006, comparativ cu 2005, în vreme ce volumul informărilor cu grad ridicat de integrare – note sinteză, sinteze şi evaluări - a crescut cu 18.84%); - diminuarea nivelului de risc în anumite arii cu relevanţă pentru securitatea naţională, evoluţiile pozitive înregistrate conducând la o reducere proporţională a gradului de atenţie acordată de către S.R.I. ■ Distribuţia documentelor de informare pe domenii de manifestare a riscurilor şi ameninţărilor de securitate a fost următoarea: - 63,10% din totalul informărilor transmise au vizat vulnerabilităţi şi riscuri pe dimensiunea internă a securităţii naţionale (faţă de 68,16%, în 2005). Pe zone de interes, documentele de informare au fost repartizate astfel: - securitatea economică – 46,20%; - apărarea valorilor şi drepturilor constituţionale – 26,03%; - riscuri pentru stabilitatea socială, predominant cu manifestare în plan local şi zonal – 27,77%; O atenţie deosebită a fost acordată fenomenului corupţiei, factorilor de decizie în stat fiindu-le transmise un număr de 862 de documente referitoare la astfel de situaţii, înregistrate în administraţia publică, domeniul financiar- bancar şi vamal, justiţie, economie, domeniul sănătăţii şi în învăţământ. - 36,90% au vizat protejarea şi promovarea intereselor de securitate ale României în context internaţional, respectiv riscurile şi ameninţările la adresa spaţiului euro-atlantic (faţă de 31,84% în 2005). 23/46 Distribuţia pe subdomenii a fost următoarea: - contraspionaj, susţinerea intereselor de politică externă şi protecţia informaţiilor clasificate – 82,50%; - identificarea şi evaluarea ameninţărilor de natură teroristă – 13,46%; - evaluarea şi gestionarea altor ameninţări transfrontaliere – 4,04%;  De asemenea, beneficiarilor din administraţia locală le-a fost remis un număr de 2.544 de documente de informare elaborate de Serviciul Român de Informaţii (faţă de 2.523 în anul 2005), astfel: - 2.101 au fost adresate prefecţilor; - 443 au fost destinate preşedinţilor de Consilii Judeţene. Potrivit competenţelor atribuite prin lege acestei categorii de beneficiari, documentele de informare transmise de S.R.I. au vizat preponderent probleme identificate pe dimensiunea internă a securităţii naţionale (circa 92,94,% din total). 2.2. Măsuri specifice de prevenire În exercitarea atribuţiilor sale legale, Serviciul Român de Informaţii a realizat, în cursul anului 2006, 8.211 de măsuri specifice de prevenire a unor riscuri la adresa securităţii naţionale - în uşoară scădere (cu 8,42%) în raport cu anul precedent - constând în: - determinarea persoanelor/entităţilor cu preocupări contrare securităţii naţionale să renunţe la demersurile/planurile iniţiate; - acţiuni pe linia protecţiei informaţiilor clasificate; - propuneri de limitare, întrerupere, revocare a dreptului de şedere în ţară a unor persoane ori declararea lor ca indezirabili; - avertizarea, pregătirea contrainformativă şi de autoprotecţie a persoanelor vizate de diverse tipuri de activităţi, inclusiv de spionaj. Distribuţia măsurilor de prevenire pe domenii de securitate naţională – determinată de caracteristicile intrinseci ale tipurilor de risc abordate – a fost următoarea: - 46% s-au derulat pe dimensiunea internă a securităţii naţionale, dintre care: - securitate economică – 33,54%; - apărarea valorilor şi drepturilor constituţionale – 38,52%; - riscuri pentru stabilitatea socială, predominant cu manifestare în plan local şi zonal – 27,94%; - 54% au fost angajate pe dimensiunea externă a securităţii naţionale, dintre care: - contraspionaj, susţinerea intereselor de politică externă şi protecţia informaţiilor clasificate – 78,14%; - identificarea şi evaluarea ameninţărilor de natură teroristă – 14,03%; - evaluarea şi gestionarea altor ameninţări transfrontaliere – 7,83%. 24/46 2.3. Sesizarea organelor de cercetare şi urmărire penală În paralel cu activităţile destinate prevenirii şi contracarării unor ameninţări la adresa securităţii naţionale, Serviciul Român de Informaţii a asigurat documentarea informativă şi sesizarea instituţiilor cu responsabilităţi în efectuarea cercetării şi urmăririi penale în legătură cu situaţii în care au fost întrunite elementele constitutive ale unor infracţiuni. Structurilor abilitate ale Ministerului Public şi Ministerului Administraţiei şi Internelor le-a fost adresat un număr de 679 de informări/sesizări (în creştere cu 25,41% faţă de anul precedent). • Ministerului Public i-au fost transmise 528 de informări/sesizări, după cum urmează: - Departamentului / Direcţiei Naţionale Anticorupţie – 183; - structurilor centrale şi teritoriale ale Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - 277; - Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - 32; - Parchetelor de pe lângă Curţile de Apel - 7; - Parchetelor de pe lângă Tribunale - 20; - Parchetelor de pe lângă Judecătorii - 9. • La dispoziţia organelor Ministerului Administraţiei şi Internelor au fost puse 151 informări/sesizări, astfel: - Inspectoratului General al Poliţiei Române - 58; - Inspectoratelor Judeţene de Poliţie - 52; - Centrelor Zonale de Combatere a Criminalităţii Organizate - 32; - ministrului Administraţiei şi Internelor - 9. 3. Protecţia împotriva riscurilor şi ameninţărilor de natură teroristă  Pe fondul creşterii gradului de preocupare pentru problematica teroristă în plan internaţional, Serviciul Român de Informaţii s-a concentrat asupra identificării, încă din fazele incipiente, şi prevenirii acţiunilor capabile să genereze riscuri şi ameninţări de această natură pe teritoriul naţional. Principalele coordonate ale activităţii desfăşurate au vizat: • descurajarea unor activităţi asociate terorismului. Este de evidenţiat, în acest sens, implementarea unor măsuri de prevenire specifice, constând în: - întreruperea dreptului de şedere şi includerea pe lista persoanelor indezirabile pentru România / nepermiterea intrării în ţară (în 26 cazuri); - determinarea / avertizarea unor persoane să renunţe la activităţile din care puteau rezulta ameninţări la adresa securităţii naţionale (în 35 situaţii); • asigurarea protecţiei misiunilor diplomatice acreditate în România, a căror securitate este în responsabilitatea Serviciului. 25/46 În cadrul activităţilor specifice de protecţie, a fost efectuat controlul antiterorist asupra a 17.714 persoane şi 9.211 bagaje şi colete. Au fost identificate 273 obiecte potenţial periculoase, fiind reţinute şi predate organelor de poliţie 7 persoane. Pentru creşterea gradului de securitate a obiectivelor aflate în competenţă sau asigurarea integrităţii fizice a personalului diplomatic protejat, la unele obiective din responsabilitate au fost dispuse măsuri de protecţie suplimentare; • asigurarea protecţiei/gardării antiteroriste. În perioada de referinţă, structurile specializate ale Serviciului au realizat: - 1.445 de misiuni de patrulare la obiectivele potenţial vizate de acţiuni teroriste; - 1.468 de misiuni (independent sau în cooperarea cu alte forţe) destinate constituirii dispozitivelor de rezervă, necesare pentru susţinerea unor eventuale intervenţii antiteroriste la obiective a căror protecţie revine Brigăzii Antiteroriste; - 1.152 de misiuni de gardare şi protecţie antiteroristă a unor demnitari români şi străini; - 861 de misiuni şi alte măsuri de prevenire/descurajare antiteroristă cu caracter permanent la Aeroportul Internaţional „Henri Coandă” Bucureşti-Otopeni; • control antiterorist-antideturnare şi de protecţie antiteroristă pe aeroporturile aviaţiei civile. Dezvoltarea infrastructurii aeroporturilor naţionale a impus Serviciului Român de Informaţii adaptarea dispozitivelor de protecţie/intervenţie antiteroristă şi control antiterorist-antideturnare. Acest proces a presupus stabilirea cu rigurozitate a coordonatelor de acţiune ale structurilor specializate ale Serviciului, în paralel cu actualizarea planurilor de protecţie/intervenţie antiteroristă ale aeroporturilor din aria de responsabilitate (inclusiv prin completarea cu măsuri corespunzătoare nivelurilor de alertă teroristă). Au fost supuse controalelor specifice 3.076.634 persoane şi 7.994.757 bagaje de mână, de cală sau cargo, în urma acestor activităţi fiind identificate 2.543 arme de diferite tipuri, dintre care 6 deţinute fără forme legale, precum şi importante cantităţi de muniţie, respectiv 28.290 obiecte potenţial periculoase; • efectuarea controlului / intervenţiei antiteroriste pirotehnice. Au fost executate: - 1.278 misiuni de control tehnic antiterorist cu scop de prevenire; - 1.483 acţiuni de asigurare a permanenţei pirotehnice; - 185 verificări specializate în cazul unor suspiciuni sau ameninţări cu bombă, respectiv intervenţii pirotehnice de neutralizare a unor obiective suspecte/dispozitive explozive improvizate. Comparativ cu anul precedent, este de remarcat diminuarea la mai puţin de jumătate a numărului de ameninţări şi alarme false cu bombă (599, faţă de 1.452, în 2005), în marea majoritate acestea vizând instituţii de învăţământ. 26/46 4. Protecţia informaţiilor clasificate 4.1. Coordonarea şi controlul activităţilor de protecţie a informaţiilor clasificate ■ În calitate de autoritate desemnată de securitate, Serviciul Român de Informaţii şi-a îndeplinit responsabilităţile legale privind asigurarea protecţiei informaţiilor clasificate naţionale, N.A.T.O. şi U.E., prin: ● furnizarea de expertiză pentru actualizarea normelor în domeniu, respectiv contribuţii la perfecţionarea cadrului juridic necesar cooperării cu statele din comunitatea euro-atlantică. ● În perioada de referinţă, structura specializată a contribuit la elaborarea a trei proiecte de hotărâri ale Guvernului pentru aprobarea unor liste de informaţii secrete de stat şi două proiecte de hotărâri ale Guvernului pentru modificarea H.G. nr.585/2002. ● De asemenea, reprezentanţi ai Serviciului au participat la: - lucrările grupului comun de experţi constituit în vederea elaborării proiectului de lege pentru completarea şi modificarea Legii nr.182/2002; - activităţile subsumate negocierii acordurilor guvernamentale bilaterale între România şi Norvegia, Portugalia, Ungaria, privind protecţia reciprocă a informaţiilor clasificate; ● acordarea de asistenţă de specialitate la solicitarea persoanelor fizice şi juridice. În anul 2006, Serviciul a răspuns unui număr de peste 600 solicitări de asistenţă de specialitate: - 461 activităţi pe linia organizării şi coordonării pregătirii persoanelor cu atribuţii directe în domeniul protecţiei informaţiilor clasificate; - 134 acţiuni pentru stabilirea obiectivelor, sectoarelor şi locurilor care prezintă importanţă deosebită pentru apărarea secretului de stat; - 7 situaţii care au impus cercetarea incidentelor susceptibile de compromiterea informaţiilor clasificate. Au fost organizate 24 acţiuni de control şi 5 inspecţii tehnice pentru identificarea vulnerabilităţilor determinate de folosirea ilegală a mijloacelor de observare şi ascultare; ● controlul modului de implementare a măsurilor de protecţie a informaţiilor clasificate. Au fost efectuate 572 acţiuni de control privind protecţia informaţiilor clasificate (161 controale de fond, 403 controale tematice şi 8 controale determinate de situaţii de urgenţă), iar în 166 situaţii, în care au fost constatate încălcări ale actelor normative în materia protecţiei informaţiilor clasificate, au fost aplicate sancţiuni (82 avertismente şi 84 amenzi, în valoare totală de 68.950 RON). 27/46 Cu ocazia activităţilor de control au fost identificate 15 incidente de securitate, pentru fiecare dintre acestea fiind dispuse măsuri de cercetare, potrivit reglementărilor în vigoare. ■ Ca şi în anul precedent, Serviciul Român de Informaţii a cooperat permanent cu Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat, în vederea avizării accesului unor persoane fizice sau juridice la informaţii clasificate şi a realizat schimburi de informaţii cu Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ministerul Justiţiei, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Protecţie şi Pază şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale. Serviciul a transmis autorităţilor desemnate de securitate, la solicitarea acestora, informaţii cu relevanţă pentru apărarea secretului de stat şi de serviciu – marea lor majoritate vizând stadiul îndeplinirii măsurilor de securitate de către unii agenţi economici şi statutul de securitate al persoanelor fizice care au făcut obiectul verificărilor specifice. Totodată, au fost recepţionate, de la respectivele autorităţi, date de interes pentru exercitarea atribuţiilor ce revin S.R.I. pe linia coordonării unitare şi controlului măsurilor pentru apărarea secretului de stat şi de serviciu, din sfera sa de competenţă. În paralel, au continuat să se dezvolte raporturile de cooperare cu stru
← Înapoi la începutul extrasului

Extrasul poate avea altă structură decât documentul original. Data preluării nu reprezintă perioada statistică sau data publicării de către instituție.

Identificarea exactă a documentului colectat

Amprenta SHA-256 permite identificarea versiunii preluate.

fccf8d133e1d7b09ebc5bf923733f892646d3313555cbf4fa57a791a01e124fe