Raport privind starea învățământului superior în România - 2016

calculate pe baza Caietelor statistice privind învățământul superior, INS, 2014. În anul universitar 2015/2016, aproximativ jumătate dintre cadrele didactice implicate în activitatea de cercetare erau femei. De asemenea, ponderea femeilor înscrise la studii universitare de doctorat a fost de 48,1%. IV.4. Numărul de studenți ce revine unui cadru didactic În anul universitar 2015/2016, în România reveneau 15,2 studenți per cadru didactic, cu o creștere ușoară comparativ cu anul anterior, când s-a înregistrat valoarea cea mai scăzută din ultimul deceniu, 14,8 studenți/cadru didactic. În învățământul public, valorile medii s-au situat între 14 - 17 studenți/cadru didactic. În învățământul privat evoluția este diferită, înregistrând scăderi accentuate de la o medie de 74 studenți/cadru didactic în 2009/2010, la valori comparabile cu învățământul public, de aproximativ 20 studenți/cadru didactic în ultimii ani. Tabel 35. Numărul de studenți ce revine unui cadru didactic în învățământul superior, perioada 2009-2015 An universitar 2009/ 2010/ 2011/ 2012/ 2013/ 2014/ 2015/ 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 Total 24,9 22,6 19,0 16,9 15,4 14,8 15,2 - învățământ public 16,9 16,9 16,4 15,3 14,5 14,1 14,7 - învățământ privat 74,2 58,1 35,2 26,6 20,5 19,9 19,9 Sursa: Date calculate pe baza Caietelor statistice privind învățământul superior, INS, 2009-2016. 29  Tendința de reducere a valorii indicatorului din ultimii ani este determinată, în mod direct, de scăderea semnificativă a efectivelor de studenți, concomitent cu reducerea numărului de cadre didactice universitare (în 2009/2010: 775.319 studenți în învățământul superior de licență și 31.103 cadre didactice; în 2015/2016: 410.697 studenți și 26.949 cadre didactice). Din perspectiva asigurării calității în învățământul superior, evoluția indicatorului poate fi apreciată a fi pozitivă. Astfel, alocarea resurselor umane din instituțiile de învățământ superior, în funcție de nevoile beneficiarilor direcți (studenții), poate fi considerată una adecvată. Cu toate acestea, indicatorul trebuie analizat cu rezerva că ia în calcul doar numărul de persoane cu activitate didactică angajate în învățământul superior, nu normele didactice (în realitate, sunt multiple situații în care personalul didactic angajat acoperă mai mult de o normă, instituțiile de învățământ superior apelând, de asemenea, și la colaboratori externi). 30  CAPITOLUL 2. Rezultate și acțiuni relevante desfășurate în anul universitar 2015 - 2016 I. Asigurarea cadrului normativ necesar funcționării sistemului de învățământ superior și a suportului instituțional pentru dezvoltare În anul universitar 2015-2016, în vederea bunei funcționări a sistemului de învățământ superior, a fost completat cadrul normativ cu o serie de hotărâri de guvern și ordine de ministru, reglementări care asigură stabilitatea și predictibilitatea organizării și funcționării sistemului de învățământ superior. Astfel, s-au aprobat: Nomenclatorul domeniilor şi al specializărilor/programelor de studii universitare şi a structurii instituţiilor de învăţământ superior, Domeniile şi programele de studii universitare de master acreditate, Numărul maxim de studenţi ce pot fi şcolarizaţi în anul universitar 2016 – 2017, precum și Cifrele de şcolarizare pentru învăţământul superior. De asemenea, s-au aprobat conţinutul şi formatul actelor de studii eliberate absolvenţilor ciclului II - studii universitare de masterat şi absolvenţilor ciclului I şi ciclului II de studii universitare oferite comasat. Ordinele de ministru au vizat creșterea coerenței reglementărilor în domeniu, modificarea sau aprobarea unor noi metodologii sau regulamente de funcționare. În vederea asigurării interoperabilității sistemelor informatice și a schimbului de date, au fost elaborate și semnate protocoale/convenții între MENCS și alte instituții centrale pentru colectarea și furnizarea de date: - Protocol MENCS – CNAS, pentru furnizarea datelor referitoare la tinerii cu vârsta cuprinsă între 18 și 26 de ani care urmează un nivel de învățământ preuniversitar/ universitar/ postuniversitar, precum și persoane cu vârsta peste 18 ani, studenți-doctoranzi scutiți de la plata contribuției pentru asigurările de sănătate; - Convenţie MENCS – INS care reglementează conţinutul şi derularea acţiunilor de cooperare precum şi sprijinul reciproc în domeniul sistemului informaţional statistic, în scopul completării şi dezvoltării capacităţii de informare şi decizie, precum şi al întregirii fondului naţional de date statistice; - Protocol UEFISCDI – MCSI privind colectarea datelor aferente indicatorilor prevăzuți în cadrul Strategiei naționale privind Agenda Digitală pentru Romania 2020. De asemenea, s-a elaborat o propunere de protocol între MENCS/UEFISCDI și MMFPSPV, în vederea interconectării aplicațiilor informatice ale celor două instituții. II. Facilitarea tranziției de la învățământul secundar la învățământul superior (programul ROSE) Proiectul privind învățământul secundar (Romania Secondary Education Project – ROSE), finanțat printr-un împrumut acordat de Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD), în valoare totală estimată de 200 milioane euro, va fi implementat pe o perioadă de 7 ani (2015-2022). Componenta 2 a proiectului are în vedere intervenții la nivelul universităților din sistemul public de învățământ, prin acordare de granturi, în valoare totală de 49,1 milioane de euro, pentru a sprijini studenții în situație de risc. Schema de granturi necompetitive pentru universități va acorda prioritate domeniilor de creştere economică în România, precum: matematică și științele naturii, inginerie, științe biologice și medicină, 31  sprijinind studenții aflați în situație de risc din circa 300 de facultăți (aproximativ 85% din facultățile din universitățile de stat). În cadrul acestei scheme se vor finanța programe remediale, tutoriat, servicii de sprijin, consiliere şi orientare, coaching, târguri de locuri de muncă, ateliere de lucru în domenii specifice, precum şi campanii de conştientizare. În vederea pregătirii schemei de granturi pentru universități, au fost derulate activități de comunicare și diseminare, fiind selectat un consultant în vederea elaborării manualului de granturi pentru învățământul superior. III. Asigurarea accesului egal și creșterea participării în învățământul superior Creșterea capacității universităților de a asigura accesul la programe de studii pentru persoane provenite din medii dezavantajate socio-economic și încurajarea studenților proveniți din aceste medii să-și finalizeze studiile, se realizează prin aplicarea metodologiei de finanțare, pentru anul 2016, aprobată prin O.M. nr. 3632/2016 privind aprobarea Metodologiei de alocare şi utilizare a fondului pentru dezvoltarea instituţională a instituţiilor de învăţământ superior de stat. Metodologia de repartizare a finanţării suplimentare, implementată în anul 2016, include și un set de indicatori de calitate privind orientarea regională și echitatea socială și urmărește stimularea universităților pentru realizarea acțiunilor de sprijinire a studenților. Pentru pilotare, a fost propus un indicator care să stimuleze, la nivel de universitate, finalizarea studiilor de către studenţii proveniţi din medii dezavantajate socio-economic. Sintagma "studenți din medii dezavantajate socioeconomic" are în vedere acele persoane cu domiciliul în mediul rural sau oraşe sub 10.000 de locuitori, provin din centre de plasament, aparţin unor grupuri etnice dezavantajate (romi), persoane cu dizabilităţi ș.a. La admiterea din ultimii ani, au fost acordate între 555 - 622 locuri distincte tinerilor romi la admiterea în învățământul superior de stat. În anul universitar 2016/ 2017, pe lângă cele 622 locuri de la ciclul de licenţă, s-au acordat şi 265 de locuri distincte pentru admiterea la ciclul de master. Prioritizarea investițiilor pentru reabilitarea clădirilor cu risc seismic și a căminelor studentești s-a realizat prin cuprinderea în Programul național de investiții a 54 de obiective de investiții destinate unităților de învățământ superior de stat și 15 de obiective de investiții destinate unităților aflate în subordinea ministerului. În cursul anului 2016, au fost finalizate 4 obiective de investiții după cum urmează: - Centrul de Transfer Tehnologic "CETRANSINO" la Universitatea din Pitești; - Institutul de Cercetări Horticole Avansate al Transilvaniei USAMV Cluj-Napoca; - Căminul din str. Occidentului nr.7 al Academiei de Studii Economice din Bucureşti; - Spații de învățământ și cazare din Predeal ale Academiei de Studii Economice din Bucureşti. IV. Susținerea integrității și îmbunătățirea activității consiliilor academice; garantarea autonomiei universitare, asociată cu răspunderea publică Pentru exercitarea atribuţiilor sale, MENCS a constituit registre de experţi şi s-a sprijinit pe organisme consultative, la nivel naţional, alcătuite pe criterii de prestigiu profesional şi moral: - Consiliul Naţional de Statistică şi Prognoză a Învăţământului Superior (CNSPIS); - Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU); - Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice (CNCS); - Colegiul Consultativ pentru Cercetare-Dezvoltare și Inovare (CCCDI); 32  - Consiliul Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Superior (CNFIS); - Consiliul Naţional al Bibliotecilor Universitare (CNBU); - Consiliul de Etică şi Management Universitar (CEMU); - Consiliul Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării (CNECSDTI). MENCS a asigurat suportul informatic pentru înscrierea și selectarea membrilor consiliilor/comisiilor naționale. Instrumentul informatic operațional a fost actualizat, în vederea utilizării pentru constituirea CNATDCU și CNSPIS. S-au adăugat module noi în portalul brainmap.ro – de înregistrare a experților naționali și internaționali, având și funcționalități de validare și evaluare a aplicațiilor înregistrate. În domeniul studiilor universitare de doctorat, în anul 2016, în scopul recredibilizării şcolilor doctorale şi a consolidării integrităţii academice, au fost adoptate noi reglementări. Modificările legislative au fost adoptate ca urmare a recomandărilor cuprinse în Raportul grupului de lucru constituit în decembrie 2015, din 10 experţi recomandaţi de universităţi şi Academia Română (raport ce poate fi consultat pe site- ul Ministerului Educaţiei), pe baza recomandărilor survenite în urma dezbaterii publice, precum şi a discuţiilor din Guvernul României. Astfel, prin Hotărârea de Guvern nr. 134/2016 privind modificarea și completarea Codului studiilor universitare de doctorat, aprobat prin HG nr. 681/2011, se descriu procedurile de acordare şi de retragere a titlului de doctor.  Orice persoană fizică sau juridică poate sesiza în scris Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU) cu privire la nerespectarea standardelor de calitate sau de etică profesională, inclusiv cu privire la existenţa plagiatului, în cadrul unei teze de doctorat, indiferent de data susţinerii acesteia şi indiferent de data acordării titlului de doctor.  În termen de 45 de zile, CNATDCU trebuie să se pronunţe cu privire la această sesizare. Decizia CNATDCU poate fi contestată în termen de 10 zile, Consiliul având alte 10 zile pentru analiza acesteia. Deciziile CNATDCU vor deveni obligatorii pentru ministru, care va trebui să emită ordinul de retragere a titlului şi eventualele sancţiuni pentru şcolile doctorale. Având în vedere responsabilitatea şcolii doctorale în acordarea titlului de doctor, în perioada de analiză a sesizării, CNATDCU va cere şi o decizie a instituţiei organizatoare de studii universitare de doctorat, cu privire la obiectul acesteia. Astfel, procedura privind retragerea titlurilor de doctor se întinde pe durata a maxim 2 luni şi 5 zile.  În cazul în care CNATDCU constată nereguli, propune ministrului aplicarea următoarelor sancţiuni, în funcţie de gravitatea situaţiei:  Retragerea calităţii de conducător de doctorat;  Retragerea titlului de doctor;  Retragerea acreditării şcolii doctorale. Totodată, actul normativ introduce o serie de prevederi care întăresc caracterul public al tezei de doctorat:  Rezumatul tezei este publicat pe site-ul universităţii sau, după caz, al Academiei Române şi poate fi consultat public după emiterea dispoziţiei de numire a comisiei de susţinere;  Teza în format tipărit poate fi consultată la biblioteca universităţii sau, după caz, a Academiei Române cu cel puţin 20 de zile înainte de data fixată pentru susţinerea publică;  Dacă doctorandul nu optează pentru publicarea distinctă a tezei sau a unor capitole din aceasta, forma digitală a tezei este făcută publică şi va putea fi accesată liber pe platforma naţională după emiterea dispoziţiei de acordare a titlului de doctor;  Dacă doctorandul optează pentru publicarea distinctă a tezei de doctorat sau a unor capitole din aceasta, el primeşte un termen de graţie de maximum 24 luni pentru realizarea acestei publicări;  După publicarea tezei sau a unor capitole din aceasta, autorul are obligaţia de a notifica IOSUD asupra acestui fapt şi de a transmite indicaţia bibliografică şi un link la publicaţie, care vor fi făcute apoi publice pe platforma naţională. 33   După acordarea titlului de doctor, în termen de maxim 30 de zile, IOSUD are obligaţia transmiterii unui exemplar tipărit al tezei de doctor la Biblioteca Naţională a României. În acest context, Guvernul a adoptat încă o reglementare, prin OUG nr. 4/2016 privind modificarea și completarea Legii Educației Naționale nr.1/2011, referitoare la încetarea efectelor juridice a diplomei de doctor. V. Creșterea competitivității instituțiilor de învățământ superior prin îmbunătățirea calității și a finanțării bazate pe criterii obiective A fost elaborat Ghidul de evaluare a domeniilor de master, ghid care va deveni parte a Metodologiei de evaluare externă, a standardelor, a standardelor de referință și a listei indicatorilor de performanță a Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Superior, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1418/2006, cu modificările şi completările ulterioare. În urma discuțiilor în cadrul Consiliului ARACIS, Ghidul va fi supus dezbaterilor publice. Metodologia de evaluare externă, procedurile şi ghidurile aferente proceselor de evaluare externă desfășurate de către ARACIS se află în curs de actualizare, pentru a se asigura concordanţa deplină cu Standardele şi liniile directoare pentru asigurarea calităţii în învăţământul superior, aprobate în 2015 la Conferinţa de la Erevan de către miniştrii responsabili cu învăţământul superior din Spaţiul European al Învăţământului Superior. De asemenea, se are în vedere adaptarea la legislația în vigoare din domeniul învățământului superior, precum și înglobarea experienței agenției din activitatea curentă, a solicitărilor și observațiilor actorilor implicați în procesele de evaluare a calității, pentru a răspunde nevoilor instituțiilor de învățământ superior și ale societății, în general. În perioada 2015-2016, au fost revizuite standardele specifice ale Comisiilor permanente de specialitate ARACIS. Procesul este în curs de finalizare, operându- se observațiile primite în urma procesului de consultare publică. Compatibilizarea domeniilor ARACIS cu cele CNATDCU a început prin reevaluarea de către ARACIS a modului în care acestea corespund competenţelor atribuite comisiilor de experţi permanenţi de specialitate ai ARACIS. Această activitate continuă, fiind făcute propuneri în acest sens. Urmează etapa de consultare a universităţilor şi a celorlalţi actori interesaţi, inclusiv studenţi şi angajatori. Prin aplicarea Ordinului nr. 3530/2016 privind aprobarea Metodologiei de alocare a fondurilor bugetare pentru finanţarea de bază şi finanţarea suplimentară a instituţiilor de învăţământ superior de stat din România, pentru anul 2016, au fost create stimulente financiare (finanțare suplimentară) pentru instituții de învățământ superior care au elaborat programe noi cu privire la competențele transversale și antreprenoriale. De asemenea, s-au utilizat în continuare, în cadrul Metodologiei de repartizare a finanțării 34 suplimentare, indicatori privind resur