Raport privind starea învățământului superior în România - 2016

sa umană (exemplu: indicatorul privind calitatea resursei umane, indicatorul privind impactul activității științifice/ creației artistice și cel privind performanța activității științifice/creației artistice). Prin aplicarea Ordinului ministrului nr. 3632/2016 privind aprobarea Metodologiei de alocare şi utilizare a fondului pentru dezvoltarea instituţională a instituţiilor de învăţământ superior de stat, alocarea acestuia s-a realizat pe baze competiționale. Pentru anul 2016, au fost implementate 31 de proiecte de dezvoltare instituţională, domeniile pentru care s-au depus proiecte fiind: a) echitate socială - creşterea incluziunii sociale şi sporirea accesului la învăţământul superior (inclusiv cele privitoare la consilierea şi orientarea în carieră); b) internaţionalizarea învăţământului superior din România; c) asigurarea transparenţei în gestiunea studenţilor şi implementarea Registrului matricol unic al universităţilor din România; d) asigurarea funcţionării în bune condiţii a grădinilor botanice universitare şi a staţiunilor didactice din subordinea universităţilor. Prin Ordinul ministrului nr. 5014/2016 privind constituirea şi utilizarea fondului pentru finanţarea situaţiilor speciale care nu pot fi integrate în formula de finanţare a instituţiilor de învăţământ superior de stat, din suma alocată în bugetul naţional pentru finanţarea instituţională a universităţilor s-a constituit un fond distinct pentru finanţarea situaţiilor speciale care nu pot fi integrate în formula de finanţare, denumit în continuare FSS. FSS este la dispoziţia ministrului educaţiei şi se repartizează instituţiilor de învăţământ superior de stat care solicită sprijin pentru finanţarea situaţiilor speciale care presupun cheltuieli urgente sau neprevăzute, apărute în timpul exerciţiului bugetar şi care nu au fost cuprinse în bugetul iniţial. Sumele alocate din FSS instituţiilor de învăţământ superior de stat pot fi folosite pentru: a) asigurarea resurselor necesare instituţiilor de învăţământ superior pentru organizarea/desfăşurarea unor activităţi ocazionale (conferinţă, simpozion, workshop) de interes naţional, programate de către minister sau de către universităţi, în scopul dezvoltării activităţii didactice şi de cercetare desfăşurată de instituţiile de învăţământ superior; b) susţinerea acţiunilor desfăşurate de universităţi pentru dezvoltarea internaţionalizării, prin participarea la proiecte educaţionale şi de cercetare comune cu universităţi de prestigiu, participarea la târguri şi expoziţii internaţionale de educaţie etc.; c) susţinerea implicării instituţiilor de învăţământ superior în acţiuni cu participarea studenţilor/pentru studenţi, menite să contribuie la creşterea calităţii şi prestigiului învăţământului superior din ţara noastră; d) finanţarea unor situaţii speciale care contribuie la atingerea obiectivelor prevăzute în cadrul Strategiei Europa 2020 şi în Strategia naţională pentru învăţământ terţiar 2015 - 2020 şi care nu sunt finanţate prin fonduri europene; e) asigurarea resurselor necesare pentru susţinerea activităţilor extracurriculare ale studenţilor (participarea la conferinţe internaţionale, participarea la concursuri profesionale internaţionale, participarea la festivaluri artistice etc.); f) asigurarea derulării activităţii curente a instituţiilor de învăţământ superior, în condiţiile în care veniturile nu mai pot acoperi costurile necesare, ca urmare a unui management defectuos care afectează desfăşurarea procesului didactic. Alocarea fondurilor se face pentru o perioadă limitată la maximum 6 luni în 2 ani bugetari. Acest proces este condiţionat de implementarea unui program de restructurare/plan de măsuri, asumat de senatul universităţii şi aprobat de MENCS, cu avizul prealabil al Consiliului Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Superior; g) asigurarea, în timpul exerciţiului financiar, a finanţării acelor cheltuieli cu caracter neprevăzut şi de urgenţă care nu au fost cuprinse în bugetul iniţial. 35  A crescut acuratețea bazei informaționale a finanțării învățământului superior din România. Au fost realizate analize și fundamentări pentru propunerile CNFIS privind continuarea implementării finanțării studiilor universitare prin granturi dimensionate pe baza unor standarde de cost specifice domeniilor de studii (aplicare pentru studiile universitare de doctorat, propunere de extindere eșalonată și pentru celelalte cicluri de studii universitare: licenta si master) și creșterea cuantumului finanțării pe student. VI. Corelarea programelor de studii universitare cu cerințele angajatorilor Actualizarea Nomenclatorului domeniilor și al specializărilor/programelor de studii universitare şi a structurii instituţiilor de învăţământ superior pentru anul universitar 2016 – 2017, s-a realizat în baza Hotărârea Guvernului nr. 376/2016, respectiv a Hotărârii Guvernului nr. 654/2016, iar domeniile şi programele de studii universitare de master acreditate şi numărul maxim de studenţi ce pot fi şcolarizaţi în anul universitar 2016 – 2017 au fost aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 402/2016 modificată și completată prin Hotărârea Guvernului nr. 664/2016 În scopul asigurării funcționării unităților de analiză și gestiune previzională a solicitărilor pieței muncii, a fost demarat proiectul Dezvoltarea capacității Ministerului Educației Naționale și Cercetării Științifice de monitorizare și prognoză a evoluției învățământului superior în raport cu piața muncii – SIPOCA 3 (cu o durată de implementare de 26 luni, începând cu data de 13 iunie 2016). Acest proiect are ca obiectiv general îmbunătățirea durabilă a capacității administrației centrale în domeniul educației și formării profesionale, prin optimizarea structurii, dezvoltarea, testarea/pilotarea și implementarea instrumentelor, proceselor și practicilor de management și de asemenea, prin elaborarea și derularea programelor de formare care să contribuie la dezvoltarea competențelor manageriale și a leadership-ului personalului de execuție și de conducere. Obiectivul proiectului pe termen lung este asigurarea capacității MENCS de a aborda cele trei domenii principale de acțiune ale Strategiei Naționale pentru Învățământ Terțiar (SNIT) 2015-2020, respectiv:  Consolidarea guvernanței, finanțării, monitorizării și evaluării învățământului terțiar;  Îmbunătățirea calității și relevanței învățământului terțiar;  Dezvoltarea angajamentelor față de economie, în special legătura cu piața muncii și inovarea/antreprenoriatul. Colectările de date au fost realizate sistematic pe de o parte de către MENCS prin Direcția Generală pentru Învățământ Superior (DGIS) în colaborare cu CNFIS – UEFISCDI, iar pe de alta de către INS, răspunzând unor necesități diferite. INS colectează datele pentru beneficiari la nivel național (Administraţia Prezidenţială, Parlamentul României, Guvernul României, ministere şi instituţii ale administraţiei publice etc.), respectiv la nivel internațional (EUROSTAT, UNESCO, OECD, Banca Mondială). Sistemul de colectare a datelor dezvoltat de către MENCS prin DGIS în colaborare cu CNFIS – UEFISCDI are o natură funcțională, gestionând date statistice primare utilizate ca indicatori unitari și compuși pentru a se putea asigura gestionarea și managementul sistemului național de învățământ universitar. În vederea consolidării instrumentelor de monitorizare a inserției absolvenților de învățământ superior pe piața muncii, s-a menținut propunerea de pilotare în Metodologia de finanţare pentru anul 2017, a indicatorului de calitate privind monitorizarea angajabilităţii studenţilor. Acest tip de indicator a determinat universităţile să implementeze proceduri interne pentru colectarea de informații cu privire la statutul socio-profesional și locul de muncă al absolvenților studiilor de licență și de master din ramura de știință (la 12 luni de la absolvire), în vederea realizării de analize şi publicarea online a principalelor rezultate ale acestor analize. 36  Consolidarea platformei informatice SAPM a facilitat accesul universităţilor și instituțiilor centrale la instrumentele de monitorizare necesare pentru dezvoltarea și implementarea de studii de cercetare instituționale și naționale, privind percepția studenților și absolvenților legată de procesul educațional și corelarea acestuia cu parcursul profesional. Consolidarea sistemului de practică din perioada studiilor universitare s-a realizat prin proiectarea stagiilor care să susțină beneficiarii în planificarea carierei, prin diseminarea și promovarea unor norme și proceduri specifice (referitoare la internship, stagii de practică, voluntariat) accentuându-se beneficiile multiple (pentru student, pentru instituția de învățământ, pentru angajator), precum și prin integrarea în Metodologia de finanțare a unui indicator de calitate privind activitatea de practică pentru ciclul de studii de licență. VII. Promovarea parteneriatelor și consolidarea învățării pe tot parcursul vieții Formarea profesională continuă a reprezentat o componentă majoră a politicilor în domeniul învățării pe tot parcursul vieții și s-a desfășurat pe două dimensiuni: a) formarea profesională prin programe de calificare, inițiere, perfecționare, specializare organizate de furnizori de formare profesională autorizați și formarea la locul de muncă, organizată de angajatori pentru personalul propriu; b) evaluarea competențelor obținute pe alte căi decât cele formale, prin centre de evaluare a competențelor obținute pe alte căi decât cele formale autorizate în condițiile legii. Autoritatea Naţională pentru Calificări (ANC) a sprijinit instituțiile de învățământ superior în organizarea de programe de studii de formare și dezvoltare profesională continuă în scopul aplicării ordinului ministrului nr. 5160/2015 privind organizarea de programe de studii postuniversitare de educaţie permanentă de către instituţiile de învăţământ superior acreditate. Instituţiile de învăţământ acreditate, în calitate de furnizori de formare profesională pentru adulţi, organizatoare de programe de studii postuniversitare de educaţie permanentă au avut, la rândul lor, obligaţia de a transmite ANC toate informaţiile referitoare la aceste programe de studii, pentru înscrierea în Registrul Naţional al Calificărilor din Învăţământul Superior (RNCIS), respectiv în Registrul Naţional al Absolvenţilor (RNA), registre gestionate de ANC conform prevederilor legale în vigoare. A fost implementat Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/983 al Comisiei din 24 iunie 2015 privind procedura de eliberare a cardului profesional european și de aplicare a mecanismului de alertă în temeiul Directivei 2005/36/CE a Parlamentului European și a Consiliului. Cardul profesional european (European Professional Card, EPC) este o procedură electronică utilizată pentru a obține recunoașterea calificărilor profesionale în altă țară din UE, deocamdată fiind aplicată doar pentru calificările: asistent medical generalist, farmacist, fizioterapeut, ghid montan, agent imobiliar. A fost asigurată reprezentarea activă în cadrul Comitetului de management al Programului Erasmus+, fiind decise, alături de reprezentanții celorlalte State Membre, prioritățile de finanțare și de implementare ale Programului. La nivel național, au fost asigurate condițiile pentru aplicarea Programului, prin adoptarea HG nr. 771/2016 pentru modificarea și completarea HG nr. 76/2005 privind înființarea Agenției Naționale pentru Programe Comunitare în Domeniul Educației şi Formării Profesionale (ANPCDEFP), iar pentru implementarea Programului Erasmus+ în România, au fost realizate demersurile pentru monitorizarea și supravegherea activităților. 37  În anul 2016, un număr de 70 de universități au fost finanțate prin Programul Erasmus+, pentru mobilitatea a 7100 de studenți și 3069 de profesori, pentru anul academic 2016/2017. Un număr de 30 de universități au fost finanțate pentru 2000 de mobilități, dinspre și către țări din afara programului (țări partenere), în anul academic 2016/2017. De asemenea, au fost selectate și contractate 7 proiecte de parteneriat strategic Erasmus+ în domeniul învățământului superior, coordonate de universități din Romania. Pe parcursul anului 2016, au fost gestionate contractele a 72 de universități, prin care 6.900 de studenți și 3.000 de cadre universitare au participat la mobilități spre țările programului, precum și contractele a 25 de universități pentru 1.700 de mobilități în afara țărilor programului. În această perioadă au fost gestionate 6 proiecte de parteneriat strategic selectate în 2015. Rata de absorbție în programul Erasmus+ este 100% la contractare și 98,5 % realizare (după analiza rapoartelor finale). Aplicarea OUG nr. 41/2016 privind stabilirea unor măsuri de simplificare la nivelul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative a impus actualizarea și simplificarea unor prevederi privind recunoașterea diplomelor. Urmare a aplicării OMECS nr. 5800/2015 privind înregistrarea instituțiilor de învățământ superior acreditate din România în Sistemul de informare al pieței interne – IMI, în anul 2016 au fost organizate mai multe sesiuni de instruire la care au fost invitați utilizatorii IMI desemnați de universitățile acreditate din România. Pentru sistemul de alerte a fost activat accesul începand cu luna ianuarie 2016 pentru autoritățile competente pentru profesiile reglementate în Romania, iar utilizatorii IMI desemnați de aceste autorități au fost instruiți in luna iulie 2016 la București. VIII. Internaționalizarea învățământului superior În vederea elaborării unei Strategii privind internaționalizarea învățământului superior, s-a constituit la nivelul MENCS un grup de lucru format din experți. Pentru dezvoltarea acestei strategii (ce conține ținte pentru anul 2030), se identifică prioritățile privitoare la internaționalizarea învățământului superior, prin chestionarea a 56 de universități. Ministerul a deschis o linie de finanțare de proiecte din Fondul de Dezvoltare Instituțională, care a avut ca scop sprijinirea universităților românești în dezvoltarea și realizarea activităților de internaționalizare, în special pentru elaborarea și implementarea propriilor strategii instituționale. Metodologia de finanțare aplicată în anul 2016 a inclus o categorie de indicatori privind orientarea internațională a universităților (mobilitate studenți, participare la programe internaționale, atragere de studenți străini). Au fost adăugați, în vederea pilotării, indicatori privind mobilitățile profesionale, parteneriatele instituționale, doctoratele în cotutelă, indicatori de calitate privind parteneriatele active în vederea susținerii programelor de studii universitare în cotutelă și a programelor/proiectelor de cercetare în parteneriat cu alte universități din afara țării (exemplu: mobilități universitare, programe de master joint- degree, programe de doctorat în cotutelă), număr de absolvenți de programe în colaborare internațională, programe joint-degree (specific pentru ciclurile de studii de licență și master). Stimularea universităților, în a-și promova oferta educațională pe portalul Study in Romania (SiR), s-a realizat prin reglementarea obligativității universităților de a-și asuma promovarea ofertei educaționale, la nivel național și internațional. Portalul este funcțional și accesibil de către toate universitățile. Pentru 38 facilitarea accesului și actualizării programelor de studii în portal, UEFISCDI a asigurat activitățile de îmbunătățire și administrare, iar website-ul www.studyinromania.gov.ro a fost sincronizat cu nomenclatorul RMU. Pentru promovarea portalului și atragerea de studenți internaționali a fost realizată o campanie de social-media. În vederea participării la programul de cercetare EUROSTUDENT VI, operaționalizarea platformei SAPM (studenți, absolvenți și piața muncii) a continuat cu pregătirea și actualizarea instrumentelor necesare și adaptarea chestionarului pentru implementarea la nivel național a studiului de cercetare care urmărește analiza condițiilor de viață și de studiu ale studenților. România a participat la procesul decizional în cadrul Uniunii Europene și la elaborarea programelor europene dedicate învățământului superior. În cadrul reuniunilor Consiliului Educație organizate în perioada de referință (noiembrie 2015, februarie, mai și noiembrie 2016), au fost adoptate mai multe documente cu impact în domeniul învățământului universitar. Reprezentanții MENCS au participat la dezbaterile organizate în cadrul grupurilor de lucru care au avut ca obiective: monitorizarea Procesului Bologna (BFUG), implementarea angajamentelor cheie, noile obiective EHEA, cooperarea internațională, sprijinul pentru foaia de parcurs a Republicii Belarus și revizuirea Suplimentului la diplomă, conform programului de lucru al Procesului Bologna pentru perioada 2015-2018. Începând din luna martie 2016, România a preluat președinția Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului (IHRA), ca o recunoaștere internațională a progr