Raport privind starea învățământului superior în România - 2016

MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE Raport privind starea învățământului superior în România 2016  CUPRINS CAPITOLUL 1. Analiza sistemului de învățământ superior din perspectiva indicatorilor de bază I. Rețeaua instituțiilor de învățământ superior ................................................................................ 4 II. Participarea la învăţământul superior ........................................................................................ 6 II.1. Evoluția efectivelor de persoane înscrise în învățământul superior ....................................... 6 II.2. Durata medie de frecventare a învățământului superior ...................................................... 19 II.3. Rata specifică de cuprindere pe vârste ................................................................................. 19 II.4. Rata brută de cuprindere ....................................................................................................... 21 III. Rezultate ale învăţării în învăţământul superior ..................................................................... 22 III.1. Rezultate ale studenților din învățământul superior de licență .......................................... 22 III.2. Absolvenți ai învățământului superior ............................................................................... 23 IV. Resurse umane în învăţământul superior ................................................................................ 26 IV.1. Evoluția efectivelor de personal din învățământul superior ................................................ 26 IV.2. Distribuția pe funcții didactice a personalului din învățământul superior ........................... 27 IV.3. Ponderea personalului didactic feminin .............................................................................. 28 IV.4. Numărul de studenți ce revine unui cadru didactic ............................................................. 29 CAPITOLUL 2. Rezultate și acțiuni relevante desfășurate în anul universitar 2015 - 2016 I. Asigurarea cadrului normativ necesar funcționării sistemului de învățământ superior și a suportului instituțional pentru dezvoltare ..................................................................................... 31 II. Facilitarea tranziției de la învățământul secundar la învățământul superior (programul ROSE)…... .................................................................................................................................... 31 III. Asigurarea accesului egal și creșterea participării în învățământul superior ........................ 32 IV. Susținerea integrității și îmbunătățirea activității consiliilor academice; garantarea autonomiei universitare, asociată cu răspunderea publică ............................................................ 32 V. Creșterea competitivității instituțiilor de învățământ superior prin îmbunătățirea calității și a finanțării bazate pe criterii obiective............................................................................................. 34 VI. Corelarea programelor de studii universitare cu cerințele angajatorilor ............................... 36 VII. Promovarea parteneriatelor și consolidarea învățării pe tot parcursul vieții......................... 37 VIII. Internaționalizarea învățământului superior ........................................................................ 38 IX. Creșterea transparenței și consultarea cu toate părțile interesate .......................................... 42 X. Crearea cadrului instituțional pntru monitorizarea și evaluarea măsurilor cuprinse în Strategia Națională pentru Învățământ Terțiar 2015 - 2020 ......................................................... 43 2 CAPITOLUL 3. Priorități ale învățământului superior pentru 2017 I. Asigurarea cadrului normativ pentru funcționarea optimă a sistemului de învățământ superior…………... ...................................................................................................................... 44 II. Asigurarea accesului egal și creșterea participării în învățământul superior printr-o abordare mai bine țintită a nevoilor tinerilor ............................................................................................... 44 III. Promovarea guvernanței universitare ................................................................................... 45 IV. Creșterea relevanței programelor de studii și a competitivității instituțiilor de învățământ superior prin îmbunătățirea calității și a finanțării universitare .................................................... 45 V. Corelarea programelor de studii universitare cu cerințele angajatorilor și dezvoltarea abilităților antreprenoriale ale studenților prin proiecte de afaceri, parteneriate și societăți antreprenoriale .............................................................................................................................. 46 VI. Consolidarea parteneriatelor între universități, mediul socioeconomic și sectorul nonguvernamental inclusiv prin dezvoltarea de programe de învățare pe tot parcursul vieții ..... 46 VII. Susținerea internaționalizării învățământului superior și consolidarea relațiilor internaționale................................................................................................................................. 47 VIII. Modernizarea infrastructurii universitare și utilizarea de tehnologii IT.............................. 47 IX. Monitorizarea măsurilor cuprinse în Strategia Națională pentru Învățământ Terțiar 2015 – 2020……....................................................................................................................................... 48 Lista Tabelelor ............................................................................................................................ 51 Lista Graficelor ........................................................................................................................... 52 Lista de abrevieri ........................................................................................................................ 53 3  CAPITOLUL 1. Analiza sistemului de învățământ superior din perspectiva indicatorilor de bază I. Rețeaua instituțiilor de învățământ superior La nivelul anului 2015/2016, sistemul național cuprindea 99 de instituții de învățământ superior, în cadrul cărora funcționau 567 facultăți. Învățământul de stat este reprezentat în peste 56% dintre instituțiile de învățământ superior și în 72% din totalul facultăților. Distribuția instituțiilor de învățământ superior pe forme de proprietate evidențiază următoarele date pentru anul universitar 2015/2016: 56 instituții de învățământ superior de stat și 43 instituții de învățământ superior private, cu 409 facultăți de stat și 158 facultăți private. Procentajul cel mai ridicat al instituțiilor de învățământ superior și al studenților este prezent în municipiul București, care cuprinde peste un sfert (26,7%) dintre studenții din învățământul de stat și peste jumătate (56,5%) dintre studenții din învățământul privat. Tabel 1. Rețeaua sistemului național de învățământ superior, perioada 2009 - 2015 2009/ 2010/ 2011/ 2012/ 2013/ 2014/ 2015/ 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 Nr. instituții de învățământ superior (acreditate 108 108 108 107 103 101 99 și autorizate provizoriu), din care: - proprietate publică 56 56 56 55 55 55 56 - proprietate privată 52 52 52 52 48 46 43 Nr. facultăți, din care: 624 629 614 596 590 583 567 - proprietate publică 417 422 410 405 405 403 409 - proprietate privată 207 207 204 191 185 180 158 Sursa: Date calculate pe baza Caietelor statistice privind învățământul superior, INS, 2009-2016. Se evidențiază evoluția descrescătoare a rețelei de învățământ superior în ultimii patru ani, determinată în primul rând de scăderea numărului de universități și facultăți private, concomitent cu păstrarea în aceiași parametri a rețelei de învățământ superior de stat. De altfel, în anul universitar 2015/2016 s-a înregistrat cea mai drastică scădere a numărului de facultăți private (22 de facultăți față de anul universitar anterior). Evoluția descrescătoare a instituțiilor de învățământ superior în ultimii ani este corelată cu tendințele înregistrate la nivelul efectivelor de studenți. Astfel, în ultimii șapte ani, efectivele de studenți înscriși în învățământul superior de licență au scăzut la aproape jumătate, cu aproape un sfert în învățământul superior de stat și peste 80% în cel privat. 4  Tabel 2. Numărul de studenți înscriși în învățământ superior de licență, perioada 2009-2015 (mii) 2009/2010 2010/2011 2011/2012 2012/2013 2013/2014 2014/2015 2015/2016 Nr. studenți în învățământul de licență, 775,3 673,0 539,9 464,6 433,2 411,2 410,7 din care: - proprietate publică 453,0 433,1 399,5 364,9 354,0 345,3 351,5 - proprietate privată 322,3 239,9 140,4 99,7 79,2 65,9 59,2 Sursa: Date calculate pe baza Caietelor statistice privind învățământul superior, INS, 2009-2016. Fig. 1. Evoluția numărului de facultăți și a numărului de studenți înscriși în învățământul superior de licență, perioada 2009-2015 Nr. facultăți Nr. studenți (mii) Informațiile privind distribuția teritorială a instituțiilor de învățământ superior evidențiază asigurarea unui acces deschis la educația de nivel superior. Sistemul național de învățământ superior acoperă municipiul București și 37 de județe; nu există instituții de învățământ superior/ facultăţi/ structuri în județele Botoșani, Giurgiu, Tulcea și Vaslui. Învățământul de stat, ciclul de licență, este organizat în instituții din 46 municipii și orașe, iar învățământul privat în 33 de municipii și orașe și într-o localitate din mediul rural. Distribuția teritorială a universităților din România 2015 -2016 Sursa: Număr universităţi 2015/2016 - date INS 5  Fig. 2. Distribuția pe regiuni de dezvoltare a facultăților și a studenților cuprinși în învățământul superior de licență, 2015/2016 II. Participarea la învăţământul superior II.1. Evoluția efectivelor de persoane înscrise în învățământul superior În anul universitar 2015/2016, în sistemul de învățământ superior din România au fost înmatriculate 535,2 mii persoane, dintre care peste trei sferturi erau înscrise la ciclul licență. 86,9% din totalul studenților urmau programe de studii în învățământul superior de stat.  Context demografic În ultimii ani, se constată evoluții demografice negative în ceea ce privește populația rezidentă de vârste corespunzătoare învățământului superior, înregistrându-se scăderi de până la 25 p.p. între anii 2009 și 2015. Evoluția demografică reprezintă unul dintre factorii de context care influențează fluctuația efectivelor de persoane înscrise în învățământul superior. Tabel 3. Evoluția populației rezidente în România, perioada 2009-2015 Vârsta 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 Diferența 2015/2009 18 ani 227861 222926 221448 223557 220890 213826 213034 -6,5% 19 ani 238034 229483 224353 221427 221500 219931 213071 -10,5% 20 ani 240636 234442 229098 224703 219136 220349 218497 -9,2% 21 ani 275015 272534 261683 239278 222444 217781 218438 -20,6% 22 ani 289143 287533 287588 269367 237338 221178 215549 -25,5% 23 ani 294960 293037 291735 288613 267517 235946 218478 -25,9% 24 ani 292625 291600 290843 290181 287033 265844 232248 -20,6% 25-29 ani 1320958 1309551 1306861 1326630 1368581 1399152 1388899 5,1% 30-34 ani 1538484 1532749 1522832 1485686 1424680 1367664 1325448 -13,8% 34+ 7235529 7195845 7160257 7146544 7156809 7146644 7108502 -1,8% Sursa: Baza de date privind populația rezidentă din România la data de 1 iulie, INS, 2009-2016. 6   Context educațional În anul universitar 2015/2016, în instituțiile de învățământ superior din România erau înmatriculate 535,2 mii persoane, cu 1,2 p.p. (6,4 mii persoane) mai puțin decât în anul universitar precedent. Din totalul persoanelor înscrise în învățământul superior în anul 2015/2016, 76,7% urmau programe de studii universitare de licență, 20% – programe de studii universitare de masterat, 3,2% – programe de studii universitare de doctorat, iar mai puțin de 0,5% – programe de studii postuniversitare (programe postdoctorale, programe de studii aprofundate și academice postuniversitare, programe de studii postuniversitare de specializare). S-a continuat trendul descendent al ultimilor ani, dar amploarea fenomenului a fost mult mai redusă. Tabel 4. Numărul persoanelor înscrise în învățământul superior, pe programe de studii, perioada 2013-2015 Programe de studii Ponderea studenților din Total Licență Masterat Doctorat Programe licență postuniversitare Anul universitar 2013/2014 Total 578725 433234 114254 20011 11226 74,9% Public 485168 353988 101175 19792 10213 73,0% Privat 93557 79246 13079 219 1013 84,7% Anul universitar 2014/2015 Total 541653 411229 107092 18777 4555 75,9% Public 464149 345336 95860 18513 4440 74,4% Privat 77504 65893 11232 264 115 85,0% Anul universitar 2015/2016 Total 535218 410697 104739 17156 2626 76,7% Public 465012 351450 94129 16971 2462 75,6% Privat 70206 59247 10610 185 164 84,4% Diferența între anii 2015/2016 și 2014/2015 (procente) Total -1,2% -0,1% -2,2% -8,6% -42,3% 1,1% Public 0,2% 1,8% -1,8% -8,3% -44,5% 1,6% Privat -9,4% -10,1% -5,5% -29,9% 42,6% -0,7% Sursa: Date calculate pe baza Caietelor statistice privind învățământul superior, INS, 2016. La nivel general, scăderile față de anul anterior au avut ponderi diferite în funcție de tipul de program de studii universitare (licență – 0,1 p.p.; masterat – 2,2 p.p.; doctorat – 8,6 p.p.). Ca și în anii precedenți, numărul de cursanți ai programelor postuniversitare a înregistrat o scădere drastică (42,3 p.p. față de anul anterior), o posibilă explicație constând în faptul că ruta educațională în învățământul superior prevede continuitatea celor trei cicluri de studii – licență, masterat, doctorat – diminuându-se astfel numărul posibililor cursanți la aceste programe de studii.