Raport privind starea învățământului superior în România - 2016

7  Scăderea efectivelor de studenți s-a manifestat diferit în învățământul de stat și în cel privat. Astfel, învățământul superior de stat a înregistrat o creștere ușoară a numărului de studenți din programele de licență și scăderi ușoare la celelalte programe, mai accentuate la nivelul celor postuniversitare. În învățământul privat s-au înscris mai puțini studenți la programele de licență, masterat și doctorat, dar a crescut ponderea persoanelor înscrise în programele postuniversitare. Din totalul persoanelor înscrise în învățământul superior, aproape 87% urmau programe de studii în instituții de stat și puțin peste 13% în învățământul privat. Numeric, reducerea numărului de înmatriculări este din ce în ce mai vizibilă în instituțiile de învățământ superior private, care au ajuns în ultimul an universitar peste 70.000 de studenți înmatriculați. Fig. 3. Distribuţia persoanelor înscrise în învățământul superior, pe programe de studii și pe forme de proprietate, 2015/2016 II.1.1. Ciclul I – studii universitare de licență Efectivele de studenți înscriși în învățământul superior de licență au continuat tendința de scădere înregistrată în ultimii ani, dar reducerile au fost mai mici. Numărul studenților înscriși în învățământul superior de licență, în anul 2015/2016, a fost de 410.697, cu doar 0,1% (532 studenți) mai puțin față de anul anterior. Scăderea numărului de înmatriculări este mai evidentă în instituțiile de învățământ superior private. 8 Tabel 5. Evoluția numărului de studenți înscriși în învățământul superior de licență, perioada 2009- 2015 (mii) An universitar 2009/ 2010/ 2011/ 2012/ 2013/ 2014/ 2015/ 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 Număr total de studenți în învățământul superior 1098,2 999,5 871,8 705,3 578,7 541,7 535,2 Număr studenți în licență 775,3 673,0 539,9 464,6 433,2 411,2 410,7 Sursa: Date calculate pe baza Caietelor statistice privind învățământul superior, INS, 2009-2016. Scăderea numărului de înmatriculări de la un an la altul a fost determinată de un complex de factori: ponderi mai reduse de absolvenți de liceu care au promovat examenul de bacalaureat; număr mai mic de persoane care aleg să urmeze simultan mai mult de un program de studii universitare (spre deosebire de anii anteriori); scăderea demografică a populației de vârstă teoretică de școlarizare la acest nivel de studiu (19-23 ani). Alte posibile cauze care au condus la scăderea drastică a numărului de studenți se referă la rata crescută de părăsire timpurie a sistemului educațional preuniversitar și la fenomenul migrației externe, care afectează dimensiunea cohortei ce poate să acceadă la acest nivel educațional. De asemenea, accesul mai larg la învățământul postliceal, necondiționat de promovarea examenului de bacalaureat, este un alt posibil factor ce a influențat scăderea efectivelor de studenți. Comparativ cu învățământul superior, evoluția acestui nivel de învățământ a cunoscut o creștere spectaculoasă, atrăgând de la un an la altul din ce în ce mai mulți beneficiari – de la 55,5 mii persoane în anul școlar 2009/2010 la 92,4 mii persoane în 2015/2016.  Efective de studenți, pe forme de învățământ Din numărul total al studenților înscriși în învățământul superior de licență, peste 90% frecventează forma de învățământ de zi, aproape 6% sunt înscriși la forma de învățământ la distanță, iar aproape 4% învățământul cu frecvență redusă. Evoluția efectivelor de studenți înscriși în învățământul superior de licență, în diferite forme de învățământ, evidențiază o creștere semnificativă a opțiunilor pentru învățământul de zi. Reducerea numărului de studenți care frecventează cursurile de licență în forme alternative (învățământ cu frecvență redusă, învățământ la distanță) poate fi considerat un indicator al scăderii flexibilității rutelor de formare. Tabel 6. Evoluția numărului de studenți înscriși în învățământul superior de licență, pe forme de învățământ, perioada 2009-2015 An universitar 2009/ 2010/ 2011/ 2012/ 2013/ 2014/ 2015/ 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 Număr Total studenți, din care: 775319 673001 539852 464592 433234 411229 410697 - în învățământul de zi 562105 513491 442613 401099 381944 367376 370939 - în învățământul seral 1626 995 592 439 260 144 26 - în învățământul cu 132654 94239 46628 26346 20519 17113 15644 frecvenţă redusă - în învățământul deschis 78934 64276 50019 36708 30511 26596 24088 la distanță 9  % Total studenți, din care: 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% - în învățământul de zi 72,5% 76,3% 82,0% 86,3% 88,2% 89,3% 90,3% - în învățământul seral 0,2% 0,1% 0,1% 0,1% 0,1% 0,0% 0,0% - în învățământul cu 17,1% 14,0% 8,6% 5,7% 4,7% 4,2% 3,8% frecvenţă redusă - în învățământul deschis 10,2% 9,6% 9,3% 7,9% 7,0% 6,5% 5,9% la distanță Sursa: Date calculate pe baza Caietelor statistice privind învățământul superior, INS, 2009-2016.  Efective de studenți, pe forme de proprietate Diminuarea efectivelor de studenți din ciclul de licență s-a manifestat diferit, în funcție de forma de proprietate. Astfel, dacă în anul universitar 2009/2010 ponderea studenților din învățământul privat de licență în totalul studenților era de 41,6%, în anul 2015/2016 acest procent a ajuns la doar 14,4%. Tabel 7. Evoluția numărului de studenți înscriși în învățământul superior de licență, pe forme de proprietate, perioada 2009-2015 2009/2010 2010/2011 2011/2012 2012/2013 2013/2014 2014/2015 2015/2016 Număr Total 775319 673001 539852 464592 433234 411229 410697 Public 452982 433063 399464 364916 353988 345336 351450 Privat 322337 239938 140388 99676 79246 65893 59247 % Total 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% Public 58,4% 64,3% 74,0% 78,5% 81,7% 84,0% 85,6% Privat 41,6% 35,7% 26,0% 21,5% 18,3% 16,0% 14,4% Sursa: Date calculate pe baza Caietelor statistice privind învățământul superior, INS, 2009-2016. Fig. 4. Distribuţia numărului de studenți înmatriculați în învățământul superior de licență, pe forme de proprietate, perioada 2009-2015 10   Efective de studenți, în funcție de țara de proveniență În funcție de țara de proveniență, datele se distribuie astfel: 94,5% din totalul studenților înscriși în învățământul superior de licență sunt români, iar 5,5% sunt studenți străini. Comparativ cu anii anteriori, ponderea studenților străini este în ușoară creștere în învățământul superior de stat și în scădere la nivelul învățământului superior privat. Cei mai mulți dintre studenții străini provin din țări din Europa (62,9%), apoi din Asia (22,6%) și din Africa (13,0%). Tabel 8. Evoluţia numărului de studenți înscriși în învățământul superior de licență, în funcție de țara de origine, pe forme de proprietate, perioada 2013-2015 Număr studenți Ponderea în funcție de țară Total Studenți români Studenți străini Studenți români Studenți străini An universitar 2013/2014 Total 433234 412405 20829 95,2% 4,8% Public 353988 335204 18784 94,7% 5,3% Privat 79246 77201 2045 97,4% 2,6% An universitar 2014/2015 Total 411229 389545 21684 94,7% 5,3% Public 345336 326105 19231 94,4% 5,6% Privat 65893 63440 2453 96,3% 3,7% An universitar 2015/2016 Total 410697 388110 22587 94,5% 5,5% Public 351450 330873 20577 94,1% 5,9% Privat 59247 57237 2010 96,6% 3,4% Sursa: Date calculate pe baza Caietelor statistice privind învățământul superior, INS, 2015.  Efective de studenți, pe domenii de studii Compatibilizarea domeniilor de studii la nivel european a constituit unul din principalele obiective ale procesului Bologna. În scopul flexibilizării accesului la programele de studii, al asigurării mobilității studenților și a forței de muncă calificate în plan național și european, începând cu anul 2014, raportările statistice la nivel european utilizează grupe de specializări, în conformitate cu ISCED-F 2013 International Standard Classification of Education: Fields of Education detailed levels. La această nouă referință s-a aliniat și sistemul de indicatori gestionați de Institutul Național de Statistică din România, care, începând cu anul 2014/2015, a trecut de la monitorizarea distribuției studenților pe profiluri de studii la analiza distribuției acestora pe grupe de specializări. Pentru perioada 2009-2013, analiza distribuției studenților pe profiluri de studii evidențiază anumite tendințe: scăderea treptată a ponderii studenților înscriși la profilurile juridic și economic; creșterea constantă a ponderii studenților înscriși la profilurile tehnic, agricol, medical; păstrarea unor ponderi relativ constante în cazul învățământului superior universitar. 11  Aceste tendințe au fost determinate, pe de o parte, de schimbările ce au intervenit în orientarea facultăților/studenților în acord cu piața muncii (de la profilurile tradiționale la alte profiluri solicitate mai mult de angajatori), iar pe de altă parte de reducerile masive de studenți înregistrate în ultimii ani la nivelul învățământului privat (care este încă orientat cu preponderență spre cele două domenii tradiționale: economic și juridic). Tabel 9. Evoluţia numărului de studenți înscriși în învățământul superior de licență, pe profiluri de studii, perioada 2009 - 2013 An Număr % universitar 2009/ 2010/ 2011/ 2012/ 2013/ 2009/ 2010/ 2011/ 2012/ 2013/ 2010 2011 2012 2013 2014 2010 2011 2012 2013 2014 Total 775319 673001 539852 464592 433234 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% Tehnic 157171 149610 141462 128454 122368 20,3% 22,2% 26,2% 27,6% 28,2% Agricol 11692 10822 11195 11478 12023 1,5% 1,6% 2,1% 2,5% 2,8% Economic 223961 170217 114703 92653 80360 28,9% 25,3% 21,2% 19,9% 18,5% Juridic 112621 96148 67698 48974 42595 14,5% 14,3% 12,5% 10,5% 9,8% Medical 50059 54375 54545 55777 56666 6,5% 8,1% 10,1% 12,0% 13,1% Universitar 210126 182442 141789 119526 111703 27,1% 27,1% 26,3% 25,7% 25,8% Artistic 9689 9387 8460 7730 7519 1,2% 1,4% 1,6% 1,7% 1,7% Sursa: Date calculate pe baza Caietelor statistice privind învățământul superior, INS, 2011-2014. La nivelul ultimilor doi ani universitari, distribuția studenților pe grupe de specializări de bază evidențiază ponderi mai mari la anumite domenii: 23,5% studenți urmează programe de licență în cadrul grupei de specializări Afaceri, administrație și drept (în ușoară scădere de la un an la altul), 22% - în grupa de specializări Inginerie, prelucrare și construcții și 15,6% - în grupa Sănătate și asistență socială (ambele grupe în ușoară scădere de la un an la altul). Tabel 10. Evoluția numărului de studenți înscriși în învățământul superior de licență, pe grupe de specializări (conform noii clasificări ISCED-F), perioada 2014-2015 Număr % 2014/2015 2015/2016 2014/2015 2015/2016 Diferența Total 411229 410697 100,0% 100,0% - Științele educației 10809 11977 2,6% 2,9% 0,3% Arte și științe umaniste 35079 35541 8,5% 8,7% 0,2% Științe sociale, jurnalism și informații 30993 32493 7,5% 7,9% 0,4% Afaceri, administrație și drept 104416 96550 25,4% 23,5% -1,9% Științe naturale, matematică și statistică 19632 18956 4,8% 4,6% -0,2% Tehnologiile informației și comunicațiilor 27034 25631 6,6% 6,2% -0,4% Inginerie, prelucrare și construcții 86463 89741 21,0% 21,9% 0,9% Agricultură, silvicultură, piscicultură și științe veterinare 21134 20835 5,1% 5,1% 0,0% Sănătate și asistență socială 60985 64221 14,8% 15,6% 0,8% Servicii 14684 14752 3,6% 3,6% 0,0% Sursa: Date calculate pe baza Caietelor statistice privind învățământul superior, INS, 2015-2016. 12  Spre deosebire de învățământul superior privat, grupele de specializări sunt relativ echilibrate în învățământul superior de stat. Astfel, peste jumătate (54,9%) dintre studenții din instituțiile de învățământ superior private sunt înscriși la programe din grupa de specializări Afaceri, administrație și drept, iar aproape 14,5% urmează specializări din grupa Științe sociale, jurnalism și informații. Unele grupe de specializări sunt foarte slab reprezentate în învățământul privat (Științele educației; Agricultură, silvicultură, piscicultură și științe veterinare; Servicii; Științe naturale, matematică și statistică; Inginerie, prelucrare și construcții). Tabel 11. Numărul studenților înscriși în învățământul superior de licență pe grupe de specializări și forme de proprietate, 2015/2016 Număr % Public Privat Public Privat Total 351450 59247 100,0% 100,0% Științele educației 10702 1275 3,0% 2,2% Arte și științe umaniste 32732 2809 9,3% 4,7% Științe sociale, jurnalism și informații 23912 8581 6,8% 14,5% Afaceri, administrație și drept 64021 32529 18,2% 54,9% Științe naturale, matematică și statistică 17728 1228 5,0% 2,1% Tehnologiile informației și comunicațiilor 23183 2448 6,6% 4,1% Inginerie, prelucrare și construcții 88263 1478 25,1% 2,5% Agricultură, silvicultură, piscicultură și științe veterinare 20192 643 5,7% 1,1% Sănătate și asistență