Program de
guvernare
Documentul original ↗
Proiect editorial 2026-2028Propuneri, date și condiții de implementare, cu stadiul verificării la vedere.

Document colectat · Rapoarte publice privind educația

Raport privind starea învățământului superior în România - 2016

Instituția sau publicația sursă
Rapoarte publice privind educația
Data preluării
26.09.2026 17:55
Dimensiunea materialului
1.916,6 KB

Conținutul disponibil în colecție

Textul documentului

socială 57914 6307 16,5% 10,6% Servicii 12803 1949 3,6% 3,3% Sursa: Date calculate pe baza Caietelor statistice privind învățământul superior, INS, 2016. Fig. 5. Distribuţia numărului studenților înscrişi în învățământul superior de licență, pe grupe de specializări și pe forme de proprietate, 2015/2016  Efective de studenți, în funcție de durata programelor de studii Programele de studii universitare de licență se pot organiza la următoarele forme: învățământ de zi, învățământ cu frecvență redusă și învățământ la distanță. Conform procesului Bologna, durata studiilor de licență în învățământul de zi este de 180-240 credite transferabile (ECTS) și corespunde unui număr de 60 13 de credite pe an de studiu, respectiv de 3-4 ani de studiu, 4 ani revenind studiilor din domeniile Ştiințe inginerești, Ştiințe juridice și Teologie pastorală. Pentru anumite profesii reglementate (domeniile medicină, medicină dentară, farmacie, medicină veterinară și arhitectură), ciclul I și ciclul II de studii universitare pot fi oferite comasat, într-un program unitar de studii universitare cu o durată cuprinsă între 5 și 6 ani, la învățământul cu frecvență, diplomele obținute fiind echivalente diplomei de master. Tabel 12. Numărul studenților din învățământul superior de licență, în funcție de durata programelor de studiu, pe grupe de specializări, 2015/2016 Total Număr % studii de studii de 5-6 studii de 3-4 studii de 5- 3-4 ani ani ani 6 ani Total 410697 352721 57976 85,9% 14,1% Științele educației 11977 11977 - 100,0% - Arte și științe umaniste 35541 35168 373 99,0% 1,0% Științe sociale, jurnalism si informații 32493 32493 - 100,0% - Afaceri, administrație și drept 96550 96550 - 100,0% - Științe naturale, matematică și statistică 18956 18956 - 100,0% - Tehnologiile informației și comunicațiilor 25631 25631 - 100,0% - Inginerie, prelucrare și construcții 89741 85536 4205 95,3% 4,7% Agricultură, silvicultură, piscicultură și 16583 16583 MV* 100,0% MV* științe veterinare Sănătate și asistență socială 64221 15075 49146 23,5% 76,5% Servicii 14752 14752 - 100,0% - Sursa: Date calculate pe baza Caietelor statistice privind învățământul superior, INS, 2014-2016. * Lipsesc datele pentru medicină veterinară II.1.2. Ciclul II – studii universitare de master În ultimii doi ani universitari, s-au generalizat programele de studii universitare de master (Bologna – ciclul II) la nivelul întregului sistem de învățământ superior. În anul universitar 2015/2016, ciclul de studii de tip master a cuprins 104,7 mii studenți, în scădere cu 2,4 mii persoane comparativ cu anul anterior. Există unele specializări supralicitate, iar altele mai puțin căutate de studenți. Tabel 13. Evoluția numărului de studenți înscriși la studii universitare de masterat, perioada 2014- 2015 An universitar 2014/2015 2015/2016 Număr studenți în învățământul superior 541653 535218 Număr studenți în studii de master 107092 104739 Sursa: Date calculate pe baza Caietelor statistice privind învățământul superior, INS, 2009-2016. 14  Efective de studenți înscriși la studii de master, pe forme de proprietate Aproape 90% dintre studenții înscriși la studiile universitare de master sunt incluși în învățământul de stat și numai 10% dintre aceștia în învățământul privat. Tabel 14. Evoluţia numărului de studenți înscriși la studii universitare de master, pe forme de proprietate, perioada 2014-2015 Număr % 2014/2015 2015/2016 2014/2015 2015/2016 Total 107092 104739 100,0% 100,0% Public 95860 94129 89,5% 89,9% Privat 11232 10610 10,5% 10,1% Sursa: Date calculate pe baza Caietelor statistice privind învățământul superior, INS, 2016.  Efective de studenți înscriși la studii de master, pe grupe de specializări Distribuția studenților din programele de tip masterat pe cele 10 grupe de specializări de bază evidențiază, ca și la licență, ponderi mai ample la unele grupe de specializări precum: Afaceri, administrație și drept (28,6%) și Inginerie, prelucrare și construcții (22,8%). Tabel 15. Evoluția numărului de studenți înscriși la studiile de master, pe grupe de specializări (conform noii clasificări ISCED-F), perioada 2014-2015 Număr % 2014/2015 2015/2016 2014/2015 2015/2016 Diferența Total 107092 104739 100,0% 100,0% - Științele educației 2422 3257 2,3% 3,1% 0,8% Arte și științe umaniste 11280 10535 10,5% 10,1% -0,4% Științe sociale, jurnalism și informații 12777 12420 11,9% 11,9% 0,0% Afaceri, administrație și drept 31092 29973 29,0% 28,6% -0,4% Științe naturale, matematică și statistică 7432 6700 6,9% 6,4% -0,5% Tehnologiile informației și comunicațiilor 7067 6299 6,6% 6,0% -0,6% Inginerie, prelucrare și construcții 23741 23907 22,2% 22,8% 0,6% Agricultură, silvicultură, piscicultură și 3967 4027 3,7% 3,8% 0,1% științe veterinare Sănătate și asistență socială 2023 2120 1,9% 2,0% 0,1% Servicii 5291 5501 4,9% 5,3% 0,4% Sursa: Date calculate pe baza Caietelor statistice privind învățământul superior, INS, 2014-2016. Se remarcă distribuții relativ echilibrate ale grupelor de specalizări în învățământul superior de stat, comparativ cu învățământul superior privat. Astfel, aproape două treimi dintre studenții din programele de master private sunt înscriși la grupa de specializare Afaceri, administrație și drept, comparativ cu doar aproape un sfert dintre cei din învățământul de stat, aflați la aceeași specializare. 15 Tabel 16. Numărul studenților înscriși la studii universitare de master, pe grupe de specializări și forme de proprietate, 2015/2016 Număr % Public Privat Public Privat Total 94129 10610 100,0% 100,0% Științele educației 3132 125 3,3% 1,2% Arte și științe umaniste 10208 327 10,8% 3,1% Științe sociale, jurnalism și informații 10226 2194 10,9% 20,7% Afaceri, administrație și drept 23280 6693 24,7% 63,1% Științe naturale, matematică și statistică 6530 170 6,9% 1,6% Tehnologiile informației și comunicațiilor 5974 325 6,3% 3,1% Inginerie, prelucrare și construcții 23752 155 25,2% 1,5% Agricultură, silvicultură, piscicultură și științe veterinare 3985 42 4,2% 0,4% Sănătate și asistență socială 2082 38 2,2% 0,4% Servicii 4960 541 5,3% 5,1% Sursa: Date calculate pe baza Caietelor statistice privind învățământul superior, INS, 2016. Fig. 6. Distribuţia studenților înscriși la studiile de master, pe grupe de specializări și forme de proprietate, 2015/2016  Programe postuniversitare Datele statistice arată că, în anul 2015/2016, un număr de 2.530 persoane au participat la programe postuniversitare. Programele postuniversitare de formare și dezvoltare profesională vizează actualizarea sau dezvoltarea unor unități de competență solicitate de standardele ocupaționale și sunt dedicate absolvenților care au finalizat cu diplomă cel puțin studiile universitare de licență sau echivalente. Numărul de persoane înscrise la aceste programe este în scădere de la un an la altul. Ponderea cea mai mare de înscrieri se înregistrează, la nivelul anului 2015/2016, în domeniul Științele educației (aproape 30%) şi Servicii (aproape 20%). 16 Tabel 17. Evoluția numărului de persoane înscrise la programe postuniversitare, pe grupe de specializări (conform noii clasificări ISCED-F), perioada 2014-2015 Număr % 2014/2015 2015/2016 2014/2015 2015/2016 Total 4017 2530 100,0% 100,0% Științele educației 859 730 21,4% 28,9% Arte și științe umaniste 200 225 5,0% 8,9% Științe sociale, jurnalism și informații 341 239 8,5% 9,4% Afaceri, administrație și drept 160 62 4,0% 2,5% Științe naturale, matematică și statistică 287 298 7,1% 11,8% Tehnologiile informației și comunicațiilor 141 224 3,5% 8,9% Inginerie, prelucrare și construcții 281 177 7,0% 7,0% Agricultură, silvicultură, piscicultură și științe veterinare - - - - Sănătate și asistență socială 1504 114 37,4% 4,5% Servicii 244 461 6,1% 18,2% Sursa: Date calculate pe baza Caietelor statistice privind învățământul superior, INS, 2014-2016. II.1.3. Ciclul III – studii universitare de doctorat și programe postdoctorale La nivelul anului universitar 2015/2016, peste 17 mii persoane erau înscrise în programe de tip doctorat și un număr foarte redus la programe postdoctorale. În anul universitar 2015/2016, un număr de 17156 persoane erau înscrise la studii universitare de doctorat, în scădere cu 1,6 mii persoane în comparație cu anul anterior. 98,9% din totalul de doctoranzi erau în învățământul de stat și numai 1,1% în învățământul privat. Scăderea numărului de doctoranzi s-a înregistrat atât în învățământul de stat, cât și în cel privat. În ultimul an universitar, a scăzut semnificativ numărul persoanelor care urmau programe postdoctorale. Tabel 18. Evoluţia numărului cursanților înscriși la studii universitare de doctorat și postdoctorale, pe forme de proprietate, perioada 2013-2015 Număr studenți Total Studii universitare de Programe postdoctorale/ doctorat și alte categorii de programe 2013/2014 Total 29709 19981 9728* Public 29454 19762 9692 Privat 255 219 36 2014/2015 Total 19315 18777 538* Public 19051 18513 538 Privat 264 264 0 2015/2016 Total 17252 17156 96 Public 17067 16971 96 Privat 185 185 0 Sursa: Date calculate pe baza Caietelor statistice privind învățământul superior, INS, 2014-2016. * Pentru anii universitari 2013/2014 și 2014/2015 datele cuprind referiri atât la programe postdoctorale, cât și la alte categorii de programe (programe de studii aprofundate și academice postuniversitare, programe de studii postuniversitare de specializare). 17 Analiza ponderii doctoranzilor pe grupe de specializări remarcă unele diferențe semnificative față de distribuția studenților din licență și master. Astfel, ponderea cea mai ridicată de doctoranzi s-a înregistrat la specializarea Inginerie, prelucrare și construcții (27,8%), care a înregistrat niveluri ridicate și la nivelurile licență și master. Alte specializări cu ponderi importante de studenți doctoranzi sunt Arte și științe umaniste (16,6%) și Sănătate și asistență socială (14,4%). Specializarea Afaceri, administrație și drept, deși a fost pe primul loc ca pondere la nivelurile licență și master, înregistrează un procent redus de cursanți înscriși la studii de tip doctorat. Fig. 7. Distribuţia cursanților înscrişi la studii doctorale, pe grupe de specializări, 2015/2016 Diferențele privind ponderea diferitelor grupe de specializări la licență, master și doctorat este și mai evidentă în figura următoare: Fig. 8. Distribuţia cursanților înscrişi la licență, master și doctorat, pe grupe de specializări, 2015/2016 18 II.2. Durata medie de frecventare a învățământului superior Durata medie de frecventare a învățământului superior exprimă numărul (mediu) de ani de școlarizare pe care îi frecventează o persoană de vârstă oficială corespunzătoare acestui nivel de învățământ (19-23 ani). La nivelul anului universitar 2015/2016, durata medie de frecventare a învățământului superior a fost de 1,56 ani. Indicatorul reflectă nivelul general de dezvoltare a sistemului de educație universitară, din perspectiva numărului de ani de studiu pe care îi parcurg persoanele de vârstă oficială corespunzătoare. Durata medie de frecventare indică faptul că rata de părăsire timpurie a sistemului de învățământ superior a înregistrat o evoluție constant negativă în prima jumătate a perioadei de analiză, dar înregistrează ușoare creșteri în ultimii trei ani universitari. Valoarea redusă a acestui indicator, de doar 1,55 ani în medie pentru grupa de vârste 19-23 de ani arată faptul că, în medie, o persoană din această grupă de vârstă rămâne înmatriculată într-un program de studii pe o perioadă extrem de redusă de timp. Chiar dacă înmatriculările multiple afectează valoarea indicatorului, la nivel de sistem se remarcă o problemă recurentă, structurală, privind participarea fluctuantă a studenților la p
← Înapoi la începutul extrasului

Extrasul poate avea altă structură decât documentul original. Data preluării nu reprezintă perioada statistică sau data publicării de către instituție.

Identificarea exactă a documentului colectat

Amprenta SHA-256 permite identificarea versiunii preluate.

b0d91cd3eea87df469c77a138c90eb4ac1d46fffed0f9b240dbbcd12266af9c4