Raport privind starea învățământului superior în România - 2016

rograme de studii. Tabel 19. Evoluția duratei medii de frecventare a învățământului superior, perioada 2009-2015 2009/2010 2010/2011 2011/2012 2012/2013 2013/2014 2014/2015 2015/2016 Total 1,73 1,82 1,48 1,43 1,53 1,56 1,55 Feminin 2,03 1,98 1,63 1,69 1,79 1,82 1,80 Masculin 1,57 1,53 1,34 1,29 1,39 1,31 1,32 Sursa: Date calculate pe baza Caietelor statistice privind învățământul superior, INS, 2009-2016. II.3. Rata specifică de cuprindere pe vârste La nivelul anului universitar 2015/2016, ratele specifice de cuprindere pe vârste au înregistrat ușoare scăderi, comparativ cu anul anterior. Analiza distribuției pe vârste a studenților cuprinși în învățământul superior de licență evidențiază scăderi ale efectivelor la nivelul tuturor vârstelor. Excepție fac efectivele de studenți de 18 și 19 ani, care înregistrează o creștere, comparativ cu anul anterior. Aceasta este determinată de faptul că în anul 2015/2016 a intrat în sistemul de învățământ superior generația care a avut debutul școlar în 2003/2004, concomitent la 6 și la 7 ani, pe fondul restructurărilor legislative specifice. Tabel 20. Evoluția numărului de studenți participanți la învățământul superior de licență, pe vârste, perioada 2009-2015 2009/2010 2010/2011 2011/2012 2012/2013 2013/2014 2014/2015 2015/2016 18 ani 32156 24682 18882 16730 14858 12218 20880 19 ani 108337 94119 77622 69860 70073 69381 71460 20 ani 117301 108023 88495 80599 76235 75320 73464 21 ani 109148 106553 90401 79163 75299 72113 70218 22 ani 73339 79768 69593 60986 55458 51440 48986 23 ani 52744 46740 41083 38348 33357 29921 28529 24 ani 40299 35413 28505 25147 23842 20556 19360 25-29 ani 120869 89541 69497 53325 46568 44420 41857 30-34 ani 38423 28326 19350 15808 14192 13803 13425 Sursa: Date calculate pe baza Caietelor statistice privind învățământul superior, INS, 2009-2016. 19  Fig. 9. Distribuţia numărului de studenți din învățământul superior de licență, pe vârste, perioada 2009-2015 Rata specifică de cuprindere pe vârste exprimă procentajul studenților de o anumită vârstă cuprinși în învățământul superior, din totalul populației de aceeași vârstă. Indicatorul reflectă gradul de participare la educație a unei anumite cohorte. Ratele specifice de cuprindere indică o participare la învățământul superior cu fluctuații semnificative în funcție de grupele de vârstă. Datele indică faptul că cele mai mari rate specifice de cuprindere se înregistrează la vârstele teoretice ale învățământului superior (19, 20 și 21 de ani). Ca și la evoluția efectivelor de studenți, în anul 2015/2016, cresc ratele specifice pentru vârstele de 18 ani și 19 ani, din aceeași cauză a debutului școlar în 2003/2004, concomitent la 6 și la 7 ani. La nivel general, ponderea redusă a ratei specifice la nivelul populației de 18 ani evidențiază, cel mai probabil, tendința de amânare a înmatriculării la un program de studii universitare de licență imediat după absolvirea liceului – cel mai probabil, din cauza ratelor relativ scăzute de promovare a examenului de bacalaureat, care întârzie cu cel puțin un an accesul la educația universitară a celor nepromovați. De asemenea, trebuie remarcată reducerea constantă a ratei specifice de cuprindere a studenților din grupele de vârstă de peste 24 de ani, care subliniază nevoia asumării unor politici publice pentru atragerea în învățământul superior a categoriilor non-tradiționale la acest nivel de studii. Tabel 21. Evoluția ratelor specifice de cuprindere pe vârste în învățământul superior de licență, perioada 2009-2015 2009/ 2010/ 2011/ 2012/ 2013/ 2014/ 2015/ Modifi- 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 care 18 Total 14,11 11,07 8,53 7,48 6,73 5,71 9,80 4,1% ani Feminin 17,04 13,40 10,26 9,02 8,01 6,67 11,73 5,1% Masculin 11,35 8,87 6,88 6,02 5,50 4,80 7,96 3,1% 19 Total 45,51 41,01 34,60 31,55 31,64 31,55 33,54 1,9% ani Feminin 54,26 48,46 42,10 37,36 37,38 37,22 38,81 1,6% Masculin 37,35 34,09 27,61 26,07 26,18 26,14 28,48 2,3% 20 Total 48,75 46,08 38,63 35,87 34,79 34,18 33,62 -0,6% ani Feminin 57,40 54,86 45,39 42,32 41,10 39,81 39,13 -0,7% Masculin 40,66 37,90 32,35 29,88 28,88 28,85 28,36 -0,5% 21 Total 39,69 39,10 34,55 33,08 33,85 33,11 32,15 -0,9% ani Feminin 45,94 45,67 39,42 38,27 39,83 39,17 37,12 -2,1% Masculin 33,81 32,91 29,96 28,26 28,35 27,47 27,43 -0,0% 22 Total 25,36 27,74 24,20 22,64 23,37 23,26 22,73 -0,5% ani Feminin 27,27 30,10 24,68 23,45 24,52 24,10 23,86 -0,2% Masculin 23,57 25,53 23,75 21,88 22,30 22,49 21,67 -0,8% 23 Total 17,88 15,95 14,08 13,29 12,47 12,68 13,06 0,4% 20 ani Feminin 19,13 16,84 13,92 13,12 12,54 13,09 13,10 0,0% Masculin 16,72 15,12 14,24 13,45 12,40 12,31 13,02 0,7% 24 Total 13,77 12,14 9,80 8,67 8,31 7,73 8,34 0,6% ani Feminin 14,84 12,68 10,01 8,56 8,18 7,54 8,64 1,1% Masculin 12,78 11,65 9,61 8,77 8,43 7,91 8,06 0,1% 25- Total 9,15 6,84 5,32 4,02 3,40 3,17 3,01 -0,1% 29 Feminin 9,85 7,06 5,27 3,85 3,10 2,93 2,81 -0,1% ani Masculin 8,48 6,63 5,36 4,18 3,68 3,40 3,20 -0,2% 30- Total 2,50 1,85 1,27 1,06 1,00 1,01 1,01 0,0% 34 Feminin 2,96 2,14 1,29 1,01 0,98 0,98 0,98 0,0% ani Masculin 2,05 1,57 1,25 1,11 1,01 1,04 1,04 0,0% Sursa: Date calculate pe baza Caietelor statistice privind învățământul superior, INS, 2009-2016. Datele pentru întreaga perioadă au fost recalculate pe baza datelor INS privind populația școlară pe niveluri, raportate la situația demografică a persoanelor rezidente la data de 1 iulie a fiecărui an. II.4. Rata brută de cuprindere Rata brută de cuprindere reprezintă numărul total al studenților din țară cuprinși în învățământul superior, indiferent de vârstă, raportat la totalul populației rezidente din România la data de 1 iulie, din grupa oficială de vârstă corespunzătoare învățământului superior (19-23 ani). Acest indicator măsoară accesul la învățământ superior. La nivelul anului universitar 2015/2016, rata brută de cuprindere în învățământul superior a fost de 35,6%. În prima jumătate a perioadei monitorizate, rata brută de participare la învățământul superior a scăzut treptat, de la 57% în 2009/2010 la 36% în 2012/2013. În ultimii patru ani, rata brută se menține la valori relativ constante, în intervalul 35-36%. În anul 2015/2016, valoarea indicatorului a crescut la 35,8%, fiind cu 0,8 p.p., mai mare față de anul anterior. În ceea ce privește rata brută de cuprindere în învățământul superior, este semnificativă diferența bărbați-femei, înregistrându-se un decalaj de peste 7 p.p. în favoarea populației feminine. Tabel 22. Evoluţia ratei brute de cuprindere în învățământul superior de licență, perioada 2009-2015 2009/2010 2010/2011 2011/2012 2012/2013 2013/2014 2014/2015 2015/2016 Rata brută de cuprindere în învățământul superior de licență, raportată la grupa 19-23 ani Total 56,9 49,9 40,4 35,8 35,3 35,0 35,8 Feminin 65,4 56,9 44,6 39,5 39,2 38,9 39,8 Masculin 49,0 43,3 36,4 32,4 31,7 31,4 32,1 Obs.: Indicatorul a fost calculat prin raportarea numărului de studenți din țară (fără studenții străini) la populația din grupa de vârste 19- 23 de ani / 20-24 ani. Sursa: Date calculate pe baza informațiilor INS, 2009-2016. Evoluția recentă a valorilor acestui indicator, corelată cu tendința înregistrată de ratele specifice de cuprindere pe vârste, prezintă importanță în perspectiva atingerii țintei europene privind ponderea populației de 30–34 de ani care să dețină o calificare de nivel minim licență. La nivelul EU28, valoarea indicatorului în ultimii cinci ani a fost de 36-38%, în anul 2015 ajungând la nivelul maxim de 38,8%. Conform datelor EUROSTAT, în cazul României, valoarea indicatorului a crescut de la 20,3% în anul 2011, la 25,6% în anul 2015. 21  III. Rezultate ale învăţării în învăţământul superior III.1. Rezultate ale studenților din învățământul superior de licență Din totalul de 411,2 mii de studenți înscriși la începutul anului 2014/2015 în învățământul superior de licență, în evidențele de sfârșit de an se regăsesc 376,2 mii, respectiv 91,5%. Dintre aceștia, au promovat 349,2 mii (84,9%), restul de 6,6% fiind declarați cu situația neîncheiată. Promovabilitatea cea mai ridicată a fost înregistrată la învățământul de zi, învățământ de stat. Un indicator semnificativ este reprezentat de pierderile pe parcurs, care reprezintă o pondere de 8,5% dintre studenții înscriși la începutul anului universitar; indicatorul are valori mai mici în învățământul de stat. Tabel 23. Situația școlară a studenților din învățământul universitar de licență, pe forme de studii, 2014/2015 Număr % Total început In evidență la Promo- Situație Situație Pierderi pe de an sfârșit de an vați neîncheiată Promovați neîncheiată parcurs 2014/2015 Număr studenți 411229 376240 349206 27034 84,9% 6,6% 8,5% - învățământ de zi 367376 336949 314648 22301 85,6% 6,1% 8,3% - învățământ seral 144 134 105 29 72,9% 20,1% 6,9% - învățământ cu frecvență redusă 17113 15817 13434 2383 78,5% 13,9% 7,6% - învățământ la distanță 26596 23340 21019 2321 79,0% 8,7% 12,2% Public 345336 315152 294657 20495 85,3% 5,9% 8,7% Privat 65893 61088 54549 6539 82,8% 9,9% 7,3% Sursa: Date calculate pe baza Caietelor statistice privind învățământul superior, INS, 2016. Analiza pe grupe de specializări a distribuției studenților promovați evidențiază faptul că pierderile cele mai mari (prin situație neîncheiată sau abandon pe parcurs) s-au înregistrat în grupa de specializare Inginerie, prelucrare și construcții, iar cele mai reduse în grupele Sănătate și asistență socială, respectiv Științele educației. Tabel 24. Distribuția studenților din învățământul superior de licență promovați la sfârșit de an, pe grupe de specializări, 2014/2015 Total început de Total % an promovați Total 411229 349206 84,9% Științele educației 10809 9904 91,6% Arte și științe umaniste 35079 30443 86,8% Științe sociale, jurnalism și informații 30993 26501 85,5% Afaceri, administrație și drept 104416 86741 83,1% Științe naturale, matematică și statistică 19632 16673 84,9% Tehnologiile informației și comunicațiilor 27034 22602 83,6% Inginerie, prelucrare și construcții 86463 67601 78,2% Agricultură, silvicultură, piscicultură și științe veterinare 21134 18889 89,4% Sănătate și asistență socială 60985 56766 93,1% Servicii 14684 13086 89,1% Sursa: Date calculate pe baza Caietelor statistice privind învățământul superior, INS, 2016. 22 III.2. Absolvenți ai învățământului superior Numărul de absolvenți face referire la persoanele care au finalizat un ciclu de învățământ (licență, masterat, doctorat sau cursuri postuniversitare), cu sau fără a obține o diplomă. Începând cu anul universitar 2014/2015, statisticile naționale utilizează, pentru anumite serii de date, numai indicatorul absolvenți de succes pentru categoria de absolvenți care, după finalizarea ciclului de învățământ superior, au obținut o diplomă (de exemplu, diplomă de licență, diplomă de master, diplomă de doctorat). Ca urmare, o parte dintre datele privind numărul total de absolvenți ai învățământului superior nu pot fi comparate cu anii anteriori. Tabel 25. Număr de absolvenți ai învățământului superior, pe programe de studiu 2012/2013 2013/2014 2014/2015 Total 185733 167052 n.a Licență 111028 95022 86636 Master (Bologna) 52333 52096 n.a. Doctorat 4973 4076 n.a. Învățământ postuniversitar 17399 15858 n.a Sursa: Date calculate pe baza Caietelor statistice privind învățământul superior, INS, 2013-2016. Tabel 26. Absolvenți de succes ai învățământului superior, pe programe de studiu, 2014/2015 Număr % Total Feminin Masculin Total Feminin Masculin Total 133478 77828 55650 100,0% 58,3% 41,7% Licență 85028 49054 35974 100,0% 57,7% 42,3% Master (Bologna) 39455 23783 15672 100,0% 60,3% 39,7% Doctorat 3992 2082 1910 100,0% 52,2% 47,8% Programe postuniversitare 5003 2909 2094 100,0% 58,1% 41,9% Sursa: Date calculate pe baza Caietelor statistice privind învățământul superior, INS, 2016.  Absolvenți ai învățământului superior de licență Analiza numărului de absolvenţi ai învăţământului superior de licenţă de la nivelul ultimilor ani evidenţiază o tendinţă generală şi accentuată de scădere a efectivelor, cu aproape 55% în 2014/2015 faţă de 2009/2010. În mod evident, această scădere influenţează direct şi pe termen lung piaţa muncii. Tabel 27. Numărul