Raport activitate_SRI_2007.pdf

uării măsurilor care se impuneau (171); - neînsuşirea în totalitate a aspectelor semnalate (17); - inserarea de diverse comentarii/opinii faţă de unele aspecte semnalate în documentele primite (7). NESECRET 8/30  NESECRET 2.2. Măsuri specifice de prevenire ■ În vederea contracarării unor riscuri şi ameninţări de securitate aflate în aria sa de competenţă, Serviciul Român de Informaţii a realizat 6.399 măsuri specifice de prevenire, constând în: - determinarea persoanelor/entităţilor cu preocupări contrare securităţii naţionale să renunţe la demersurile/planurile iniţiate; - acţiuni pe linia protecţiei informaţiilor clasificate; - propuneri de limitare, întrerupere, revocare a dreptului de şedere în ţară a unor persoane ori declararea lor ca indezirabili; - avertizarea, pregătirea contrainformativă şi de autoprotecţie a persoanelor vizate de diverse tipuri de activităţi, inclusiv de spionaj. ■ Distribuţia măsurilor de prevenire pe domenii de securitate naţională – determinată de caracteristicile intrinseci ale tipurilor de risc abordate – a fost următoarea: - 47% s-au derulat pe dimensiunea internă a securităţii naţionale, astfel: - securitate economică – 33,54%; - apărarea valorilor şi drepturilor constituţionale – 38,52%; - riscuri pentru stabilitatea socială, predominant cu manifestare în plan local şi zonal – 27,94%; - 53% au fost angajate pe dimensiunea externă a securităţii naţionale, dintre care: - contraspionaj, susţinerea intereselor de politică externă şi protecţia informaţiilor clasificate – 78,14%; - identificarea şi evaluarea ameninţărilor de natură teroristă – 14,03%; - evaluarea şi gestionarea altor ameninţări transfrontaliere – 7,83%. 2.3. Sesizarea organelor de cercetare şi urmărire penală • În 2007, Serviciul Român de Informaţii a transmis autorităţilor abilitate să realizeze cercetarea şi urmărirea penală 643 sesizări şi informări, astfel: - 4 procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; - 218 Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; - 185 Direcţiei Naţionale Anticorupţie; - 5 parchetelor de pe lângă curţile de apel; - 16 parchetelor de pe lângă tribunale; - 11 parchetelor de pe lângă judecătorii; NESECRET 9/30  NESECRET - 204 structurilor Ministerului Internelor şi Reformei Administrative (Inspectoratului General al Poliţiei Române – 51, Inspectoratelor Judeţene de Poliţie - 77, Centrelor Zonale de Combatere a Criminalităţii Organizate şi Antidrog - 65; Ministrului Internelor şi Reformei Administrative – 11). Cele 643 de sesizări şi informări transmise organismelor abilitate au avut ca obiect următoarele categorii de infracţiuni: - 3 infracţiuni contra siguranţei statului, prevăzute în titlul I al părţii speciale a Codului Penal, respectiv acţiuni împotriva ordinii constituţionale (art. 1661 C.P.); acte de diversiune – art. 163 C.P.; divulgarea secretului care periclitează siguranţa statului – art. 169 C.P.; - 5 infracţiuni la regimul siguranţei naţionale prevăzute de art. 19 din Legea nr. 51/1991 privind siguranţa naţională a României; - 635 infracţiuni corespunzătoare corupţiei, criminalităţii economico- financiare şi criminalităţii organizate. • O atenţie deosebită a fost acordată documentării adecvate a ameninţărilor la adresa securităţii naţionale, respectiv colaborării cu organele de urmărire penală, inclusiv prin transmiterea, către acestea, a informaţiilor şi documentelor solicitate în cadrul desfăşurării anchetei penale. Au fost soluţionate 82 de asemenea solicitări, astfel: - în 16 situaţii au fost puse la dispoziţia organelor Ministerului Public date şi informaţii neprelucrate care au stat la baza sesizărilor/informărilor S.R.I. (respectiv note de redare, materiale informative şi documentare etc). - în 11 cazuri au fost transmise organelor de urmărire penală, la solicitarea lor, date şi informaţii cu privire la persoane implicate în activităţi infracţionale; - 29 de solicitări, adresate de parchete şi alte organe judiciare, vizând declasificarea şi transmiterea materialelor rezultate din punerea în executare a activităţilor autorizate prin mandatul prevăzut de art. 20 şi 21 din Legea nr. 535/2004 şi prin autorizaţiile emise de judecător, în temeiul prevederilor art. 911 – 916 din Codul de procedură penală, precum şi a altor documente clasificate; - în 26 de cazuri, au fost soluţionate cereri de date, informaţii şi documente formulate de organele judiciare, în legătură cu foste şi actuale cadre ale Serviciului Român de Informaţii, implicate în dosare penale. Reprezentanţii direcţiei specializate au participat, în cadrul echipelor operative mixte constituite cu parchetele, la analize comune cu procurorii, pentru identificarea posibilităţilor de valorificare a activităţii specifice a S.R.I., respectiv pentru stabilirea datelor şi informaţiilor ce puteau fi furnizate de instituţia noastră. NESECRET 10/30  NESECRET II.3. Protecţia împotriva riscurilor şi ameninţărilor teroriste  România nu se confruntă cu o ameninţare teroristă explicită, nivelul de risc fiind unul moderat. Această situaţie este rezultatul coroborat al menţinerii ţării noastre în afara interesului direct al organizaţiilor de factură teroristă şi acţiunilor preventive desfăşurate în formatul de cooperare oferit de Sistemul Naţional de Prevenire şi Combatere a Terorismului, a cărui coordonare tehnică este exercitată de Serviciul Român de Informaţii. Principalele surse de risc au fost asociate: - evoluţiilor fenomenului terorist internaţional şi prezenţei pe teritoriul naţional a unor cetăţeni străini proveniţi din spaţii cu astfel de problematică sau, chiar, semnalaţi ca membri ori simpatizanţi ai unor organizaţii teroriste; - activităţilor de propagandă şi prozelitism desfăşurate de indivizi / nuclee / grupări de orientare extremist-islamistă, cu potenţial impact asupra procesului de radicalizare şi recrutare. În condiţiile date – şi pe fondul creşterii gradului de preocupare pentru problematica teroristă în plan internaţional – Serviciul Român de Informaţii s-a concentrat asupra identificării, încă din fazele incipiente, şi prevenirii acţiunilor capabile să genereze riscuri şi ameninţări de această natură pe teritoriul naţional. Principalele coordonate ale activităţii desfăşurate au vizat: • descurajarea unor activităţi asociate terorismului. Este de evidenţiat, în acest sens, implementarea unor măsuri de prevenire specifice, constând în: - întreruperea dreptului de şedere şi includerea pe lista persoanelor indezirabile pentru România / nepermiterea intrării în ţară (în 19 cazuri); - determinarea / avertizarea unor persoane să renunţe la activităţile din care puteau rezulta ameninţări la adresa securităţii naţionale (în 232 situaţii); • asigurarea protecţiei misiunilor diplomatice acreditate în România, a căror securitate este în responsabilitatea Serviciului. În cadrul activităţilor specifice de protecţie, a fost efectuat controlul antiterorist asupra a 14.765 persoane şi 9.371 bagaje şi colete. Au fost identificate 1.043 obiecte potenţial periculoase, fiind reţinute şi predate organelor de poliţie 10 persoane. Pentru creşterea gradului de securitate a obiectivelor aflate în competenţă sau asigurarea integrităţii fizice a personalului diplomatic protejat, la unele obiective din responsabilitate au fost dispuse măsuri de protecţie suplimentare; • asigurarea protecţiei/gardării antiteroriste. NESECRET 11/30  NESECRET În perioada de referinţă, structurile specializate ale Serviciului au realizat: - 1.113 misiuni de patrulare la obiectivele potenţial vizate de acţiuni teroriste; - 789 misiuni (independent sau în cooperare cu alte forţe) destinate constituirii dispozitivelor de rezervă, necesare pentru susţinerea unor eventuale intervenţii antiteroriste la obiective a căror protecţie revine Brigăzii Antiteroriste; - 1.106 misiuni de gardare şi protecţie antiteroristă a unor demnitari români şi străini; - 1.530 misiuni şi alte măsuri de prevenire/descurajare antiteroristă cu caracter permanent la Aeroportul Internaţional „Henri Coandă” Bucureşti-Otopeni şi, respectiv Aeroportului “Aurel Vlaicu” Bucureşti-Băneasa; • control antiterorist-antideturnare şi de protecţie antiteroristă pe aeroporturile aviaţiei civile. Dezvoltarea infrastructurii aeroporturilor naţionale a impus Serviciului Român de Informaţii adaptarea dispozitivelor de protecţie/intervenţie antiteroristă şi control antiterorist-antideturnare. Acest proces a presupus stabilirea cu rigurozitate a coordonatelor de acţiune ale structurilor specializate ale Serviciului, în paralel cu actualizarea planurilor de protecţie/intervenţie antiteroristă ale aeroporturilor din aria de responsabilitate (inclusiv prin completarea cu măsurile corespunzătoare, pentru fiecare nivel de alertă teroristă). Au fost supuse controalelor specifice 4.834.452 persoane şi 12.393.699 bagaje de mână, de cală sau cargo, în urma acestor activităţi fiind identificate 4.141 arme de diferite tipuri, dintre care 94 deţinute fără forme legale, precum şi importante cantităţi de muniţie şi alte obiecte potenţial periculoase; • efectuarea controlului / intervenţiei antiteroriste pirotehnice. Au fost executate: - 512 misiuni de control tehnic antiterorist cu scop de prevenire; - 888 acţiuni de asigurare a permanenţei pirotehnice; - 17 verificări specializate în cazul unor suspiciuni sau ameninţări cu bombă, respectiv intervenţii pirotehnice de neutralizare a unor obiective suspecte/dispozitive explozive improvizate. Comparativ cu anul precedent, este de remarcat creşterea numărului de ameninţări şi alarme false cu bombă (738 faţă de 599, în 2006). II.4. Protecţia informaţiilor clasificate ■ În calitate de autoritate desemnată de securitate în domeniul protecţiei informaţiilor clasificate naţionale, NATO şi UE, S.R.I. şi-a îndeplinit responsabilităţile ce i-au revenit pe următoarele coordonate: - avizarea programelor de prevenire a scurgerii de informaţii clasificate întocmite de autorităţile centrale, companiile şi societăţile naţionale şi alte persoane juridice de drept public sau privat. NESECRET 12/30  NESECRET S.R.I. a soluţionat 480 de solicitări de acordare a avizului de specialitate, precum şi 248 de cereri de actualizare, completare şi modificare a unor programe de prevenire avizate anterior; - acordarea de avize de acces pentru persoane fizice la informaţii clasificate naţionale şi NATO/UE (fiind efectuate verificări de securitate pentru 5.071 de persoane). - eliberarea avizului pentru obţinerea autorizaţiei/certificatului de securitate industrială (fiind procesate un număr de 60 de astfel de solicitări). - acordarea asistenţei de specialitate, la solicitarea persoanelor fizice şi juridice (în circa 400 de situaţii); - controlul modului de implementare a măsurilor de protecţie a informaţiilor clasificate. Au fost efectuate 460 acţiuni de control (107 de fond, 343 tematice şi 10 determinate de situaţii de urgenţă), fiind aplicate 106 sancţiuni contravenţionale, potrivit legii; - participarea la activităţile destinate actualizării cadrului normativ în domeniu. În cursul anului 2007, reprezentanţii S.R.I.: - au analizat două proiecte de hotărâri ale Guvernului pentru aprobarea listelor de informaţii secrete de stat, elaborate de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor şi, respectiv, Garda Financiară; - au participat la negocierea unor acorduri guvernamentale privind protecţia reciprocă a informaţiilor clasificate (cu Germania, Cehia, respectiv Franţa); - au formulat propuneri privind oportunitatea semnării memorandumurilor pentru aprobarea acordurilor bilaterale de securitate pentru protecţia reciprocă a informaţiilor clasificate între România şi Letonia, Portugalia, respectiv Spania. De asemenea, S.R.I. şi-a consolidat cooperarea cu celelalte autorităţi desemnate de securitate, fiind soluţionate peste 2.300 solicitări punctuale (de două ori mai multe decât în 2006) vizând avizarea accesului persoanelor fizice la informaţii clasificate, eliberarea autorizaţiilor/certificatelor de securitate industrială şi alte semnalări pe linia derulării relaţiilor contractuale clasificate. Majoritatea cererilor au provenit de la Ministerul Internelor şi Reformei Administrative (aproximativ 1.300) şi Serviciul de Informaţii Externe (circa 900), respectiv Ministerul Apărării, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, Serviciul de Pază şi Protecţie şi Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat). La rândul său, S.R.I. a primit 214 răspunsuri de la Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, Ministerul Apărării, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale şi Serviciul de Pază şi Protecţie. NESECRET 13/30  NESECRET ■ S.R.I. şi-a îndeplinit în mod adecvat responsabilităţile vizând colectarea, transportul, distribuirea şi protecţia, pe teritoriul României, a corespondenţei clasificate, în condiţiile unei creşteri a numărului beneficiarilor şi volumului corespondenţei. Astfel, cu acelaşi personal, numărul misiunilor executate a ajuns la 8.800 (faţă de 8.100, în 2006), dintre care peste 4.000 au fost urgenţe. De asemenea, s-a înregistrat o creştere cu 5% faţă de anul precedent a numărului beneficiarilor din Bucureşti şi judeţul Ilfov, volumul corespondenţei ridicându-se la 2.565.444 de trimiteri oficiale (plicuri, colete, containere). CAPITOLUL III COOPERAREA INTERNĂ ŞI INTERNAŢIONALĂ III.1. Cooperarea inter-instituţională Capacitatea de cooperare a devenit un factor esenţial într-o lume a interdependenţelor complexe, ce impune acţiuni preventive şi reacţii rapide la ameninţările de securitate. În exercitarea responsabilităţilor sale de autoritate naţională sau desemnată, Serviciul Român de Informaţii a asigurat funcţionarea eficientă a mecanismelor de cooperare gestionate direct, o atenţie deosebită fiind acordată platformei de colaborare oferită de Sistemul Naţional de Prevenire şi Combatere a Terorismului şi, respectiv, problematicii protecţiei informaţiilor clasificate. Anul 2007 a marcat o schimbare de perspectivă în cooperarea între instituţiile din sistemul de securitate naţională, prin crearea unor instrumente de comunicare şi conlucrare directă între structurile cu responsabilităţi similare şi creşterea substanţei activităţilor comune. Serviciul a iniţiat un proces de reorientare profundă a modului de raportare la activităţile de cooperare, vizând depăşirea fazei reactive (de lansare şi răspuns la solicitări punctuale) şi trecerea la o perspectivă activă, în care securitatea nu mai este o sumă a eforturilor individuale, ci rezultatul eforturilor comune ale instituţiilor cu responsabilităţi în domeniu. În aceste condiţii, activitatea de cooperare a înregistrat evoluţii pozitive, unul dintre cele mai importante progrese înregistrându-se în ceea ce priveşte finalitatea schimbului de informaţii, inclusiv ca efect al creşterii calităţii documentelor circulate. Noua abordare şi disponibilitatea sporită pentru NESECRET 14/30  NESECRET cooperare au facilitat depăşirea unor rezerve care au generat – anterior – limitări ale ariilor de colaborare şi anumite inconsistenţe ale fluxurilor de informaţii, permiţând trecerea la gestionarea în comun a unor riscuri şi ameninţări de securitate. Deşi nu sunt singurele zone unde au survenit dezvoltări semnificative, o menţiune specială trebuie făcută în ceea ce priveşte cooperarea cu Serviciul de Informaţii Externe, unde s-a reuşit o modificare de substanţă, inclusiv din perspectiva responsabilităţilor noastre în furnizarea unei contribuţii sporite la securitatea spaţiului comunitar şi în susţinerea intereselor de politică externă ale României. ■ Per ansamblu, în cursul anului 2007, activităţile de cooperare in