Raport activitate_SRI_2008.pdf

ăşurate în contextul Summit-ului NATO de la Bucureşti (de la 8.800, în 2007, la aproximativ 11.000). La rândul său, volumul corespondenţei a sporit cu peste 100.000 în raport cu 2007, fiind procesate un număr de 2.664.568 trimiteri oficiale (plicuri, colete, containere etc). CAPITOLUL III COOPERAREA INTERNĂ ŞI INTERNAŢIONALĂ III.1. Cooperarea inter-instituţională Serviciul Român de Informaţii a acţionat pentru dezvoltarea cooperării cu celelalte instituţii ale sistemului naţional de securitate naţională şi perfecţionarea mecanismelor de conlucrare destinate fundamentării adecvate a procesului decizional. SRI a avut o atitudine pro-activă în cooperarea inter-instituţională, îndeosebi pe acele dimensiuni în care exercită responsabilitatea de autoritate naţională sau desemnată, o atenţie specială fiind acordată funcţionării eficiente a Sistemului Naţional de Prevenire şi Combatere a Terorismului, asigurării protecţiei informaţiilor clasificate, valorificării capacităţilor de analiză din surse deschise şi dezvoltării capabilităţilor naţionale în domeniul CYBERINT. ■ Eforturile depuse împreună cu celelalte instituţii ale statului român pentru gestionarea unitară provocărilor de securitate şi maturizarea mecanismelor de comunicare şi coordonare au permis o evoluţie ascendentă a raporturilor de cooperare în raport cu anul precedent. Creşterea necesităţilor de comunicare şi colaborare în timp real între organismele cu responsabilităţi în asigurarea securităţii naţionale a fost un factor catalizator în dezvoltarea cooperării inter-instituţionale. Din această perspectivă, procesul de pregătire a Summit-ului NATO de la Bucureşti a reprezentat un test al capacităţii instituţionale de cooperare şi integrare a eforturilor sectoriale pe dimensiunea securităţii naţionale. În anul 2008, s-a înregistrat o intensificare semnificativă a participării SRI în formatele de cooperare şi consultare inter-instituţională, fiind înregistrate progrese atât în ceea ce priveşte indicatorii de calitate - îndeosebi în ceea ce priveşte utilitatea şi finalitatea informaţiilor procesate - cât şi din perspectiva volumului efectiv al schimbului de informaţii. 22/37 La nivelul schimburilor instituţionale se evidenţiază dezvoltarea cooperării cu Serviciul de Informaţii Externe şi structurile de informaţii ale Ministerului Apărării Naţionale, respectiv cu Ministerul Afacerilor Externe, pentru susţinerea unor demersuri de politică externă ale României, respectiv promovarea şi protejarea intereselor româneşti în context internaţional. Poate fi remarcată, totodată, o receptivitate sporită faţă de informaţiile primite, ceea ce a permis creşterea eficienţei eforturilor comune. Abordarea pragmatică a problemelor la nivel de experţi a avut un rol important în creşterea calităţii şi operativităţii schimburilor de informaţii, dezvoltarea conlucrării la nivel tehnic şi organizarea unui număr sporit de acţiuni comune. ■ Activităţile de cooperare inter-instituţională s-au materializat în: ● realizarea de schimburi operative de informaţii, în diverse probleme de interes pentru realizarea securităţii naţionale. Schimburile de informaţii au vizat: - prevenirea şi contracararea activităţilor ilegale de culegere de informaţii derulate în beneficiul unor entităţi străine; - implicaţiile asupra securităţii naţionale derivate din evoluţiile mediului internaţional de securitate; - surse de risc de natură teroristă; - factori de risc şi ameninţări la adresa ordinii publice şi a siguranţei persoanei, activităţi extremiste; - prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate, corupţiei, fraudei şi spălării banilor; - vulnerabilităţi şi riscuri în protecţia sistemelor informatice şi de comunicaţii; - ameninţări transfrontaliere; - prevenirea şi combaterea traficului ilegal de armament, muniţii, materii explozive, materiale nucleare ori radioactive, toxice sau agenţi biologici, precum şi cu produse, tehnologii şi servicii aflate sub controlul internaţional ori interzise prin tratate şi convenţii internaţionale; - asigurarea securităţii unor reprezentanţe oficiale şi prevenirea producerii unor evenimente ce ar putea afecta viaţa sau integritatea fizică a personalităţilor române şi străine protejate. Volumul schimbului de informaţii s-a cifrat la 16.570 unităţi informaţionale: SRI a transmis instituţiilor semnatare ale Protocolului general de cooperare 11.466 de informaţii (cu 77,54% mai mult faţă de anul trecut) şi a primit din partea acestora 5.104 de informaţii (de 3 ori mai mult faţă de 2007). ● desfăşurarea de misiuni comune, care au impus iniţierea, de către structurile SRI, a unor măsuri complexe. În anul 2008, au fost organizate 13.398 de acţiuni de cooperare pentru realizarea unor obiective de securitate naţională, materializate în: controale antiteroriste, intervenţii pirotehnice antiteroriste, schimburi de experienţă şi specialişti pentru îndeplinirea unor responsabilităţi comune, susţinerea reciprocă în procesul de formare şi perfecţionare a pregătirii profesionale a personalului; 23/37  ● efectuarea verificărilor şi acordarea avizelor prevăzute de Legea nr.333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, respectiv de Legea nr.21/1991, privind cetăţenia română, la solicitarea Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Ministerului Justiţiei (în 8.370 cazuri); ● acordarea de asistenţă tehnico-operativă ori sprijin de specialitate pentru îndeplinirea unor misiuni cu grad sporit de complexitate iniţiate de instituţiile din sistemul securităţii naţionale (în 37.907 de situaţii). III.2. Cooperarea externă Globalizarea ameninţărilor de securitate a stimulat dezvoltarea cooperării cu instituţiile şi agenţiile de intelligence din alte state (în primul rând cu cele din comunitatea euro-atlantică), respectiv cu organisme internaţionale cu atribuţii în contracararea surselor de risc. Cooperarea s-a axat pe obiective cuantificabile, având un caracter pragmatic şi orientat spre rezultate concrete. În cadrul NATO şi UE, Serviciul Român de Informaţii şi-a îndeplinit sarcinile ce îi revin în calitate de principală instituţie de informaţii pentru securitate, respectiv de reprezentant al României în structurile specializate ale celor două organizaţii. În concordanţă cu direcţiile de politică externă ale statului român şi obiectivele aprobate de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, SRI a continuat demersurile de consolidare şi dezvoltare a cooperării cu servicii similare din străinătate, în paralel cu iniţierea de noi relaţii de parteneriat. ■ Activităţile de cooperare internaţională angajate de Serviciul Român de Informaţii au vizat protejarea şi promovarea intereselor de securitate ale României, prin: - consolidarea parteneriatelor strategice şi relaţiilor speciale ale României cu statele aliate; - asigurarea compatibilităţii instituţionale şi operaţionale cu structurile de informaţii şi securitate din ţările membre NATO şi UE; - sporirea contribuţiilor SRI la proiectele de cooperare şi schimburile analitice iniţiate în format NATO şi UE; - creşterea contribuţiei Serviciului la îndeplinirea angajamentelor asumate de România în domeniul securităţii în relaţia cu organizaţii şi organisme internaţionale; - utilizarea iniţiativelor de cooperare multilaterală pentru creşterea eficienţei în prevenirea şi combaterea riscurilor şi ameninţărilor de securitate; 24/37 - dezvoltarea cooperării cu serviciile de informaţii şi securitate ale statelor din Balcani, în combaterea riscurilor şi ameninţărilor comune; - extinderea colaborării cu parteneri din alte zone de interes strategic sau generatoare de riscuri pentru securitatea naţională. ■ Eforturile SRI pentru iniţierea unor noi relaţii de cooperare sau consolidarea celor existente s-au reflectat în creşterea cu 30% a volumului activităţilor de cooperare internaţională faţă de anul 2007. La sfârşitul anului 2008, Serviciul Român de Informaţii avea relaţii de cooperare cu 84 servicii de securitate şi informaţii din 62 de state, 22 structuri de aplicare a legii, 3 structuri de securitate ale UE şi Oficiul de Securitate al NATO. Serviciul participă la activităţile organizate în cadrul a 5 iniţiative multilaterale de cooperare inter-servicii. Totodată, este de evidenţiat numărul sporit de contacte la vârf cu omologi ai unor structuri de informaţii şi securitate din comunitatea euro-atlantică, precum şi din state central şi sud-est europene. 2.1. Cooperarea multilaterală ■ Trendul ascendent al raporturilor de cooperare cu structurile NATO a înregistrat un vârf în contextul organizării Summit-ului de la Bucureşti, eveniment ce a marcat agenda politică şi de securitate a României în anul 2008 şi a avut un impact semnificativ şi asupra ansamblului activităţii de relaţionare externă a SRI. ● Contribuţia SRI la eforturile naţionale pentru asigurarea securităţii Summit- ului NATO de la Bucureşti s-au materializat în: - demersuri de natură organizatorică, în perioada premergătoare reuniunii, în cooperare cu serviciile aliate şi organismele specializate ale NATO; - operaţionalizarea şi asigurarea funcţionării Celulei Internaţionale pentru Informaţii. Modul de organizare a activităţii, precum şi rezultatele obţinute de SRI au fost unanim apreciate de responsabilii străini din ţările aliate şi organismele NATO, pe baza expertizei acumulate Serviciul acordând, la rândul său, consultanţă partenerilor externi implicaţi în organizarea Summit-ului de la Strasbourg-Kehl. ● Serviciul Român de Informaţii şi-a îndeplinit atribuţiile ce îi revin în cadrul mecanismelor de cooperare aliate, prin: - furnizarea de contribuţii analitice sau integrarea unor documente cu grad ridicat de complexitate destinate organismelor abilitate ale NATO. 25/37  Evaluările, contribuţiile voluntare sau răspunsurile la solicitări au vizat principalele subiecte de dezbatere sau interes pentru comunitatea euro-atlantică (situaţia de securitate din diferite zone de conflict, ameninţări la adresa NATO sau statelor membre etc.); - participarea, la nivel de conducere sau de experţi, la activităţi de relaţionare în format NATO. ■ Anul 2008 a marcat o creştere semnificativă a numărului şi diversităţii responsabilităţilor SRI pe dimensiunea relaţionării cu structurile cu atribuţii nemijlocite de securitate ale Uniunii Europene, dar şi cu alte organisme comunitare cu preocupări în problematica generală de securitate europeană, fiind depuse eforturi susţinute pentru: ● reprezentarea adecvată a României pe domeniile pentru care este desemnată autoritate naţională, în cadrul/în raport cu: - Grupul de lucru privind Terorismul (TWG) al Consiliului UE. Aceasta a presupus: - elaborarea răspunsurilor la solicitările Grupului, membrilor acestuia ori ale altor structuri comunitare; - redactarea poziţiilor naţionale faţă de subiectele aflate pe agenda reuniunilor TWG, precum şi participarea la respectivele întâlniri sau la alte acţiuni organizate în marja Grupului; - reprezentarea României în misiunea UE de evaluare a sistemului naţional de prevenire şi combatere a terorismului din Franţa (19-21 noiembrie 2008) şi elaborarea contribuţiei pentru raportul final de evaluare; - Directoratul de Securitate al Comisiei Europene (DSCE). Colaborarea s-a concretizat, pe componenta analitică, în elaborarea unor evaluări pe problematici de actualitate pe agenda comunitară de securitate, iar, pe componenta operaţională, în transmiterea unor răspunsuri la solicitările DSCE; - susţinerea poziţiilor naţionale în domenii aflate în coordonarea directă a altor instituţii. Serviciul a formulat puncte de vedere faţă de aspectele dezbătute în alte formule (grupuri) de lucru inter-instituţionale constituite pentru gestionarea integrată a unor problematici europene cu implicaţii trans-sectoriale şi a răspuns solicitărilor punctuale ale instituţiilor cu atribuţii în domeniu (MAE, DAE, MAI). ■ De asemenea, SRI a participat activ la diverse alte formate multilaterale de cooperare - inclusiv cele care reunesc serviciile de informaţii şi securitate ale statelor membre UE -, furnizând evaluări, contribuţii sau puncte de vedere în cadrul reuniunilor plenare şi ale grupurilor de lucru şi promovând pe agenda acestora temele de interes prioritar din perspectiva securităţii naţionale. 26/37  Serviciul a susţinut îndeplinirea angajamentelor asumate de România în domeniul securităţii în relaţia cu organizaţii şi organisme internaţionale, prin: - implicarea în exerciţiile sau proiectele EUROPOL, Iniţiativei de Proliferare a Securităţii (PSI), Iniţiativei Globale privind Combaterea Terorismului Nuclear (GICNT) vizând îmbunătăţirea coordonării şi capacităţii de răspuns la ameninţări; - efectuarea demersurilor necesare pentru implementarea prevederilor Tratatului de la Prüm, pe domeniul de responsabilitate (schimbul de informaţii privind terorismul, respectiv asigurarea componentei de sky marshalls); - elaborarea şi aplicarea acordurilor inter-guvernamentale, în special cele referitoare la protecţia reciprocă a informaţiilor clasificate sau combaterea terorismului şi a altor infracţiuni grave. Serviciul Român de Informaţii şi-a consolidat relaţiile de cooperare cu structuri europene şi internaţionale specializate în domeniul informaţiilor din surse deschise, participând la programe de pregătire şi reuniuni organizate de acestea. 2.2. Cooperarea bilaterală ■ Relaţionarea SRI cu serviciile de informaţii din statele comunitare şi aliate a înregistrat un progres important, ca efect al creşterii dimensiunii operaţionale a cooperării în format bilateral, reflectată inclusiv în contribuţia pe care aceste activităţi au adus-o în structura informaţiilor obţinute în anul 2008. În convergenţă cu demersurile naţionale în format comunitar şi euro-atlantic, Serviciul Român de Informaţii a continuat să-şi consolideze relaţiile de cooperare cu instituţii similare din state candidate din vecinătatea ţării noastre, respectiv cu servicii din state aflate în afara spaţiului euro-atlantic. Pentru asigurarea coerenţei poziţiilor naţionale în cadrul cooperării internaţionale, Serviciul Român de Informaţii şi-a coordonat permanent acţiunile cu celelalte instituţii, o atenţie deosebită fiind acordată cooperării cu SIE, MAE şi structurile departamentale de informaţii ale MAI şi MApN. ■ Activităţile de cooperare externă la nivel de experţi au acoperit o arie extinsă de subiecte, materializându-se în schimburi de expertiză şi informaţii, dar şi în operaţiuni comune destinate contracarării unor riscuri de securitate. Majoritatea acestor forme de relaţionare externă (63% din total) au fost realizate cu serviciile din state membre NATO şi UE, 19% au reprezentat contacte cu servicii din ţări care nu sunt membre ale celor două organizaţii, iar 18% s-au desfăşurat în format multilateral. Principalele subiecte de interes în cadrul cooperării au fost prevenirea şi combaterea fenomenului terorist internaţional, contraspionajul, securitatea economică (în special dimensiunea de securitate energetică), apărarea ordinii şi valorilor constituţionale, contracararea ameninţărilor transfrontaliere (criminalitate organizată şi proliferare), monitorizarea şi evaluarea riscurilor asociate unor evoluţii tensionate din zone limitrofe. 27/37  ■ Dezvoltarea formelor de cooperare şi creşterea numărului de parteneri externi a determinat o dinamică pozitivă a schimbului de documente analitice (volumul total fiind în creştere cu 38% faţă de anul 2007). ■ De asemenea, pentru consolidarea procesului de profesionalizare şi specializare a cadrelor SRI şi, implicit, pentru creşterea gradului de interoperabilitate cu structurile de informaţii şi securitate din ţările membre NATO şi UE, au fost dezvoltate colaborările cu partenerii externi pe linia instruirii personalului. Programele de pregătire şi perfecţionare derulate cu omologii din străinătate au vizat domenii relevante, precum: informaţii-operaţiuni, analiza informaţiilor, supraveghere operativă, analiza profilului psihologic, exploatarea surselor deschise, pregătirea lingvistică. La rândul său, SRI a oferit partenerilor interesaţi cursuri pe domenii în care deţine o bună expertiză: tehnică operativă, combaterea terorismului, protecţia informaţiilor clasificate. CAPITOLUL IV COORDONAREA ŞI CONTROLUL ACTIVITĂŢII SERVICIULUI IV.1. Coordonarea strategică a activităţii de către Consiliul Suprem de Apărare a Ţării ■ În calitate de coordonator strategic al activităţii de realizare a securităţii naţionale, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a emis şi transmis Serviciului Român de Informaţii, în anul 2008, un număr de 28 hotărâri privind problematica de securitate naţională. Din perspectiva atribuţiilor Serviciului în cadrul sistemului