Raport activitate_SRI_2008.pdf

de securitate naţională, sunt de evidenţiat cele referitoare la: - asigurarea securităţii Summit-ului NATO de la Bucureşti; - înfiinţarea Centrului Naţional “CYBERINT” şi desemnarea SRI ca autoritate naţională în domeniul “CYBERINT”; - perfecţionarea activităţii Sistemului Naţional de Prevenire şi Combatere a Terorismului. Totodată, au fost transmise hotărâri ce priveau exclusiv organizarea şi activitatea Serviciului, prin care s-au aprobat: - noul Regulament de Funcţionare a Serviciului Român de Informaţii şi organigrama instituţiei; - Concepţia de Planificare Integrată în cadrul SRI. 28/37  ■ În conformitate cu Programul de activitate al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, Serviciul Român de Informaţii a înaintat acestui for un număr de 15 documente. În conţinutul documentelor transmise, au fost prezentate aspecte referitoare la: - procesul de modernizare şi transformare a SRI; - stadiul realizării măsurilor privind asigurarea securităţii Summit-ului NATO de la Bucureşti şi evenimentelor asociate; - probleme de importanţă majoră pentru interesele de securitate ale României, destinate fundamentării unor decizii ale Consiliului. ■ Suplimentar faţă de Programul de activitate al C.S.A.T., Serviciul Român de Informaţii a pus la dispoziţia acestui for un număr de 11 documente cu relevanţă pentru problematica de securitate naţională (o parte fiind răspunsuri la solicitări punctuale adresate de Consiliu). Acestea s-au referit la: - modul în care au fost duse la îndeplinire Hotărârile C.S.A.T emise în perioada 2005-2007; - fundamentarea propunerilor de ridicare / coborâre a nivelului de alertă teroristă cu ocazia Summit-ului NATO; - evoluţii ale unor situaţii tensionate în zone de interes strategic. IV.2. Controlul democratic 2.1. Controlul parlamentar În îndeplinirea obligaţiilor în raport cu Comisia Comună Permanentă a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii SRI, instituţia noastră a pus la dispoziţia organismului parlamentar un număr de 52 documente (informări, rapoarte), marea majoritate răspunsuri la solicitări punctuale adresate de acest for. Principalele aspecte abordate în răspunsurile transmise Comisiei au vizat: - stadiul procesului de transformare a Serviciului Român de Informaţii; - rezultatele verificărilor referitoare la restrângerea drepturilor şi libertăţilor constituţionale, inclusiv în ceea ce priveşte interceptările telefonice; - aspecte referitoare la foste cadre ale instituţiei; - soluţionarea petiţiilor şi memoriilor trimise de unele persoane Comisiei ori altor autorităţi ale statului. 29/37 Totodată, atât comisiei parlamentare specializate, cât şi altor comisii parlamentare le-au fost înaintate – la solicitarea acestora – informări în care au fost reflectate componente ale activităţii desfăşurate de Serviciul Român de Informaţii, cu relevanţă pentru aria de competenţă a respectivelor organisme parlamentare. 2.2. Controlul de legalitate ■ Activitatea Serviciului a fost subordonată prevederilor Constituţiei României şi reglementărilor naţionale în materie, cu respectarea strictă a normelor naţionale, comunitare şi internaţionale referitoare la protecţia drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor. Circumscrierea acţiunilor Serviciului la atribuţiile conferite prin lege şi criteriile ce guvernează activitatea unui serviciu de informaţii într-o societate democratică a asigurat corectitudinea demersurilor desfăşurate de SRI în procesul de realizare a securităţii naţionale. Departamentul specializat al Serviciului şi-a îndeplinit în mod adecvat responsabilităţile, pe cele două direcţii prioritare: - asigurarea deplinei legalităţi şi a conformităţii activităţii informativ-operative cu procedurile în vigoare, prin furnizarea expertizei şi asistenţei juridice necesare, pe ansamblul ciclului de intelligence; - acordarea asistenţei juridice pentru reprezentarea intereselor instituţiei ori pentru fundamentarea / susţinerea unor puncte de vedere ale acesteia. Activităţile pe această dimensiune s-au concretizat în: - reprezentarea eficientă în instanţă a intereselor Serviciului Român de Informaţii; - asigurarea legalităţii procedurilor de achiziţii publice; - analizarea, formularea de observaţii şi propuneri în cazul unor proiecte de acte normative cu aplicabilitate generală, în plan naţional sau comunitar; - structurarea unor puncte de vedere ale Serviciului, respectiv a unor poziţii naţionale în proiecte comunitare cu relevanţă pentru activitatea de securitate; - preluarea şi implementarea în activitatea Serviciului a prevederilor legislaţiei europene cu relevanţă pentru domeniul de responsabilitate al instituţiei; - exercitarea atribuţiilor de control intern, pe dimensiunea de legalitate. ■ În calitate de autoritate naţională în domeniul interceptării comunicaţiilor, Serviciul Român de Informaţii a asigurat - prin intermediul Centrului Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor (C.N.I.C.) - punerea în aplicare, cu respectarea strictă a prevederilor legii, a actelor de autorizare a interceptării comunicaţiilor emise în condiţiile art.20-22 din Legea nr.535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului sau în condiţiile prevăzute de art.911-5 din Codul de procedură penală, pentru toate structurile din Sistemul Naţional de Securitate şi pentru Ministerul Public. 30/37 ● În anul 2008, au fost transmise C.N.I.C. un număr de 15.170 acte de autorizare pentru beneficiarii din sistemul de securitate naţională. ● Structura solicitărilor, pe instituţii, a fost următoarea: - 13.254 autorizări au avut ca beneficiar alte instituţii din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională; - 1.916 au avut ca beneficiar SRI (mandate iniţiale, prelungiri şi completări). Creşterea cu 16,23%, comparativ cu anul 2007, a numărului de mandate iniţiale obţinute de SRI a fost motivată de implicarea susţinută a României în lupta internaţională împotriva terorismului şi proliferarea acţiunilor grupărilor de criminalitate organizată transfrontalieră. Este, totodată, de menţionat, că o pondere importantă a acestui tip de activităţi a fost desfăşurată în îndeplinirea responsabilităţilor SRI pe linia asigurării condiţiilor de securitate necesare pentru Summit-ului NATO de la Bucureşti. Solicitările de aprobare a mandatelor de interceptarea a comunicaţiilor înaintate de Serviciu judecătorilor desemnaţi au fost fundamentate pe necesităţi operative stringente, stabilite în baza evaluării riguroase a informaţiilor disponibile şi riscurilor de securitate asociate materializării activităţilor preconizate. 2.3. Controlul financiar Procesul de transformare la nivelul Serviciului a inclus şi măsuri destinate optimizării activităţilor de audit, accentul plasat pe asigurarea condiţiilor pentru managementul eficient al resurselor disponibile determinând creşterea ponderii acţiunilor de sprijin şi consiliere pentru unităţile auditate în implementarea instrumentelor şi mecanismelor aferente Sistemului de Planificare Integrată. Astfel: - au fost adaptate procedurile de audit la cerinţele proceselor de planificare integrată; - au fost asigurate sprijinul şi consultanţa de specialitate necesare unităţilor Serviciului în procesul de implementare a noilor proceduri de acţiune; - a fost furnizată expertiză în implementarea instrumentelor aferente Sistemului Integrat de Planificare, pe dimensiunea financiară; - a fost analizată legalitatea şi conformitatea operaţiunilor şi activităţilor cu implicaţii patrimoniale; - a fost acordat sprijinul necesar pentru unităţile Serviciului în cadrul proceselor de achiziţii publice. Activităţile structurii specializate au contribuit la gestionarea corectă a resurselor financiare alocate Serviciului şi corelarea procesului de alocare şi valorificare cu priorităţile stabilite. 31/37  Legalitatea utilizării resurselor financiare şi adecvarea activităţilor de audit intern la normele şi procedurile în vigoare au fost confirmate de verificările efectuate de Curtea de Conturi, care nu au identificat vulnerabilităţi sau riscuri în acţiunile desfăşurate de Serviciul Român de Informaţii pe dimensiunea material-financiară. CAPITOLUL V COOPERAREA CU SOCIETATEA CIVILĂ Cooperarea cu societatea civilă, promovarea culturii de securitate şi dezvoltarea unor proiecte de cercetare cu mediul academic din România au fost priorităţile anului 2008 pe dimensiunea publică a activităţii SRI. Serviciul a definit parametrii unei strategii proprii de comunicare şi relaţionare cu societatea civilă şi a lansat proiecte concrete care extind plaja activităţilor de profil, de la cele legate de relaţia cu cetăţenii şi informarea corectă a mass media la activităţi de promovare a unor noi concepte de securitate şi de susţinere a carierei profesionale în cadrul SRI. V.1. Relaţiile cu societatea civilă şi educaţia de securitate ■ În contextul procesului de modernizare, dezvoltarea cooperării cu societatea civilă a reprezentat o preocupare consecventă, SRI acţionând pentru îmbunătăţirea informării societăţii româneşti în legătură cu problematica de securitate în ansamblu şi cu rolul cetăţenilor în asigurarea protecţiei faţă de riscurile şi ameninţările actuale. ■ 2008 a fost un an de deschidere fără precedent, în care au fost organizate trei mari evenimente care pot fi subsumate conceptului de diplomaţie în domeniul intelligence: - Summitul Tinerilor Atlantişti, în marja Summit-ului NATO de la Bucureşti, la care au participat peste 120 de tineri din ţările aliate şi partenere, succesul iniţiativei fiind datorat şi prezenţei unor înalţi oficiali străini (între care secretarul general al NATO, Jaap de Hoop Schaeffer, preşedintele Afganistanului, Hamid Karzai, şi ministrul de externe britanic, David Miliband); - Masa rotundă „Societate, Democraţie, Intelligence”, organizată la sediul Serviciului cu participarea unor reputaţi formatori de opinie, jurnalişti şi profesori din mediul universitar, unde, a fost dezbătut - în premieră - proiectul Strategiei de Informaţii a SRI; 32/37  - Masterul de analiza informaţiilor realizat de către SRI în cooperare cu Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, primul de acest tip din România, care a debutat în toamna anului 2008 şi în cadrul căruia predau, alături de profesori ai Universităţii Bucureşti, ofiţeri ai Serviciului. ■ Serviciul şi-a continuat demersurile - prin intermediul Centrului de Informare pentru Cultura de Securitate - destinate dezvoltării unei atitudini participative a societăţii civile faţă de eforturile instituţiei de promovare a culturii de securitate, inclusiv prin creşterea gradului de cunoaştere asupra rolului şi misiunilor sale. SRI a fost organizator / co-organizator al unor manifestări (seminarii, sesiuni de informare, reuniuni de lucru, mese rotunde, dezbateri, conferinţe, simpozioane etc.), cu participare naţională şi internaţională, care au abordat subiecte cu relevanţă pentru preocupările de securitate actuale în spaţiul comunitar şi euro-atlantic. Pentru asigurarea unei informări permanente asupra activităţilor instituţiei, a fost actualizat constant site-ul SRI, care include acţiuni derulate în domeniul comunicării cu cetăţenii şi societatea civilă şi articole de profil publicate în revista “Intelligence”. Serviciul Român de Informaţii a continuat să acorde atenţie tinerei generaţii, prin implementarea proiectului „Terorismul... de lângă noi” - derulat în 8 judeţe, cu 1700 de participanţi. ■ Rezultatele demersurilor SRI pe dimensiunea comunicării publice se reflectă în concluziile analizelor sociologice realizate în cursul anului 2008. Deşi gradul de încredere publică a înregistrat variaţii, în ansamblu s-a menţinut pe un trend ascendent, cu evoluţii între un minim de 38% şi un maxim de 45%. Percepţia legată de drumul SRI spre modernitate a fost preponderent pozitivă, cu un nivel însumat de încredere de 68% (totală sau parţială) în procesul de transformare al instituţiei. Imaginea publică favorabilă creată în ultimii ani şi stabilitatea instituţională au contribuit la structurarea unei percepţii pozitive a carierei în SRI în rândul cetăţenilor, Serviciul fiind şi în 2008 o ţintă atractivă pe piaţa muncii. V.2. Relaţiile cu publicul şi mass-media ■ Diversificarea canalelor de dialog a condus la creşterea semnificativă (cu 44%) a volumului comunicaţiilor derulate în mediul virtual, pe adresa publică de poştă electronică a Serviciului fiind recepţionate 2.135 mesaje (comparativ cu 1.479 în 2007). Pe de altă parte, au fost primite un număr de 10.214 petiţii şi 3.114 solicitări de audienţe din partea cetăţenilor. Serviciul a acordat o atenţie deosebită aplicării Legii nr.544/2001 privind liberul acces la informaţii de interes public, cele 42 petiţii care făceau referire la aceste prevederi fiind soluţionate conform reglementărilor în materie. 33/37  Se remarcă o scădere importantă a numărului reclamaţiilor formulate la adresa cadrelor instituţiei, în anul 2008 fiind recepţionate 25 de astfel de sesizări (cu 54% mai puţine faţă de anul 2007). ■ Serviciul şi-a îmbunătăţit comunicarea cu mass-media, în scopul informării cetăţenilor asupra rolului, mandatului şi activităţilor desfăşurate de SRI şi promovării unui profil public corect al instituţiei. Acţiunile desfăşurate s-au concretizat în: - informarea reprezentanţilor presei cu privire la activităţile de interes public care au făcut obiectul mediatizării; - transmiterea de răspunsuri la solicitările de informaţii publice (peste 40) formulate de instituţiile mass-media, în baza Legii nr.544/2001; - gestionarea adecvată a relaţiei cu jurnaliştii din presa naţională şi internaţională, acreditaţi pe lângă SRI (peste 150 de reprezentanţi ai presei naţionale şi internaţionale); - organizarea mai multor vizite şi/sau activităţi de documentare ale unor jurnalişti în unităţi ale Serviciului, în contextul demersurilor vizând substanţierea dialogului cu reprezentanţii mass-media. V.3. Predarea arhivelor fostei Securităţi În anul 2008, Serviciul Român de Informaţii a accelerat procesul de transfer către C.N.S.A.S. a documentelor create de fostele organe de securitate, eforturile depuse de instituţia noastră pentru îndeplinirea angajamentului asumat faţă de societate materializându-se în predarea a 32.319 dosare cu 55.931 volume. Dintre acestea, 26.255 dosare cu 44.552 volume au provenit de la direcţiile judeţene şi 6.064 dosare cu 11.379 volume din arhiva centrală. Documentele predate C.N.S.A.S. au inclus 125 de dosare de cadre, referitoare la ofiţerii de securitate ale căror nume au fost publicate în Monitorul Oficial cu decizia de poliţie politică şi 34.932 fişe de evidenţă. De asemenea, Serviciul a sprijinit constant activitatea Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, transmiţând cu operativitate răspunsuri la solicitările remise de acest organism. 34/37 CAPITOLUL VI PRIORITĂŢI PENTRU ANUL 2009 ■ În conformitate cu reperele stabilite prin Perspectiva Strategică 2007-2010, Serviciul Român de Informaţii va pune în practică măsurile necesare pentru atingerea următoarelor obiective: ► consolidarea capacităţii de cunoaştere asupra problematicii de securitate şi tendinţelor de evoluţie pe termen scurt şi mediu; ► dezvoltarea capabilităţilor de prevenire şi contracarare - independent sau în cadrul formulelor de cooperare internă şi externă - a factorilor de risc şi ameninţărilor la adresa securităţii naţionale şi a aliaţilor statului român; ► valorificarea eficientă a oportunităţilor de promovare a intereselor naţionale şi de afirmare a valorilor de securitate în context euro-atlantic; ► continuarea demersurilor de flexibilizare instituţională, pentru asigurarea condiţiilor de adaptare şi reacţie în timp real la provocările de securitate actuale. Scopul procesului de modernizare este transformarea Serviciului într-o organizaţie deplin integrată în societatea informaţională, cu o structură flexibilă şi procese interne dinamice, care să permită adaptarea permanentă la mediul de securitate şi abordarea pro-activă a responsabilităţilor atribuite prin lege. ■ În mod concret, vor fi avute în vedere următoarele direcţii de acţiune: - evaluarea eficienţei noilor formule organizatorice şi a fluxurilor de comunicare şi cooperare intra-instituţională; - adaptarea instrumentelor de planificare a activităţii şi iniţierea primului ciclu complet de planificare integrată multianuală (2010-2014); - dezvoltarea capabilităţilor man