Raport activitate_SRI_2008.pdf

ROMÂNIA SERVICIUL ROMÂN DE INFORMAŢII RAPORT PRIVIND ACTIVITATEA DESFĂŞURATĂ ÎN ANUL 2008  CUPRINS pag. CAPITOLUL I ACTIVITĂŢI DE MANAGEMENT ORGANIZAŢIONAL .................................. 3 I.1. Repere ale procesului de modernizare instituţională .......................... 3 1.1. Evoluţii de ordin organizatoric .................................................... 3 1.2. Rezultate ale măsurilor de etapă implementate în 2008 ........... 6 I.2. Managementul resurselor umane .............................................................. 7 2.1. Parametri ai resurselor umane ale Serviciului .......................... 7 2.2. Activităţi de instruire şi perfecţionare profesională ................. 8 I.3. Managementul resurselor financiare şi logistice ................................. 9 CAPITOLUL II PARAMETRI AI ACTIVITĂŢII DESFĂŞURATE ........................................... 10 II.1. Activitatea de informaţii ....................................................................... 10 II.2. Valorificarea informaţiilor .................................................................... 14 2.1. Informarea factorilor de decizie ............................................... 14 2.2. Măsuri specifice de prevenire ................................................... 17 2.3. Sesizarea organelor de cercetare şi urmărire penală ............. 18 II.3. Protecţia împotriva riscurilor şi ameninţărilor teroriste ................... 19 II.4. Protecţia informaţiilor clasificate ...................................................... 21 CAPITOLUL III COOPERAREA INTERNĂ ŞI INTERNAŢIONALĂ ...................................... 22 III.1. Cooperarea inter-instituţională .......................................................... 22 III.2. Cooperarea externă ............................................................................ 24 2.1 Cooperarea multilaterală ............................................................ 25 2.2. Cooperarea bilaterală ................................................................. 27 1/37 CAPITOLUL IV COORDONAREA ŞI CONTROLUL ACTIVITĂŢII SERVICIULUI ROMÂN DE INFORMAŢII ..................................................... 28 IV.1. Coordonarea strategică a activităţii de către Consiliul Suprem de Apărare a Ţării ...................................... 28 IV.2. Controlul democratic .............................................................................. 29 2.1. Controlul parlamentar..................................................................... 29 2.2. Controlul de legalitate..................................................................... 30 2.3. Controlul financiar........................................................................... 31 CAPITOLUL V COOPERAREA CU SOCIETATEA CIVILĂ ...................................................... 32 V.1. Relaţiile cu societatea civilă şi educaţia de securitate .................... 32 V.2. Relaţiile cu publicul şi mass-media ................................................... 33 V.3. Predarea arhivelor fostei Securităţi ................................................... 34 CAPITOLUL VI PRIORITĂŢI PENTRU ANUL 2009 .............................................................. 35 2/37  CAPITOLUL I ACTIVITĂŢI DE MANAGEMENT ORGANIZAŢIONAL Prin Raportul anterior, Serviciul şi-a asumat ca obiectiv prioritar pentru anul 2008 implementarea unor măsuri de transformare instituţională, vizând creşterea flexibilităţii organizaţiei şi asigurarea unei capacităţi operaţionale adecvate dinamicii riscurilor şi ameninţărilor la adresa securităţii naţionale. Deciziile adoptate în baza „Perspectivei strategice 2007-2010 a SRI” - document aprobat prin Hotărârea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării nr.00109 din 28 iunie 2007 - au urmărit construirea (ori modernizarea) instrumentelor de management organizaţional necesare pentru utilizarea eficientă a resurselor umane, tehnice şi financiar-logistice alocate Serviciului şi consolidarea capacităţii de reacţie la provocările – şi oportunităţile – generate de evoluţiile mediului de securitate. Conectarea SRI la procesul de modernizare instituţională la nivel naţional a avut în vedere rolul ce revine Serviciului în: - gestionarea eficientă a responsabilităţilor asociate statutului României de membru al NATO şi UE – din perspectiva asumării obiectivelor strategice ale celor două organizaţii şi abordării, în cooperare, a riscurilor şi ameninţărilor comune, respectiv a celor specifice unui stat aflat la frontiera estică; - susţinerea eforturilor autorităţilor statului de prevenire şi contracarare a noilor riscuri de securitate, într-un context regional şi internaţional în schimbare. Procesul de modernizare a SRI a impus remodelarea conceptuală a activităţii şi operarea unor restructurări de ordin funcţional, ale căror repere majore sunt expuse succint în prezentul document. I.1. Repere ale procesului de modernizare instituţională În conformitate cu prevederile Perspectivei Strategice 2007-2010, în anul 2008 au fost implementate măsurile de etapă necesare în procesul de transformare pe dimensiunile structurală şi funcţională. 1.1. Evoluţii de ordin organizatoric ■ Deciziile adoptate în prima jumătate a anului 2008 – în continuarea proceselor iniţiate anterior – au vizat flexibilizarea activităţilor Serviciului şi creşterea capacităţii de reacţie, prin diminuarea birocraţiei interne, coborârea nivelului de decizie şi asumarea de responsabilităţi sporite de către palierul de middle management. 3/37 Ulterior aprobării noului Regulament de Funcţionare a Serviciului Român de Informaţii, au fost puse în practică măsuri vizând consolidarea dimensiunii calitative în activităţile specifice, optimizarea fluxurilor interne şi eficientizarea proceselor de management. ● Pe dimensiunea structurală, noua diagramă organizaţională a permis gruparea componentelor funcţionale pe principiul „pilonilor de activitate”, conform tipologiei misiunilor Serviciului, culturii instituţionale şi modelelor utilizate în serviciile similare din statele membre NATO şi UE. Au fost, astfel, structuraţi trei piloni: - „informaţii, operaţiuni, analiză şi planificare” - care reuneşte activităţile de informaţii pentru securitate, desfăşurate de Serviciu în exercitarea competenţelor atribuite prin lege; - „securitate şi control” - care integrează activităţile destinate asigurării securităţii organizaţionale, de protecţie a informaţiilor clasificate, de control intern şi de legalitate, precum şi de audit al activităţii Serviciului; - „administrativ” – segment ce include activităţile cu valenţă corporatistă ale Serviciului (secretariat, comunicare, resurse umane, financiare şi logistice). În cadrul pilonilor „informaţii, operaţiuni, analiză şi planificare” şi „administrativ”, în funcţie de competenţele şi atribuţiile funcţionale, sunt definite patru „zone de autoritate”, aflate în coordonarea adjuncţilor directorului Serviciului. Au fost delimitate: - zona „informaţii-operaţiuni”, în care sunt grupate unităţile centrale operative care asigură îndeplinirea misiunilor de securitate naţională prin crearea şi utilizarea surselor secrete umane pentru culegerea, verificarea şi valorificarea informaţiilor. Această zonă reprezintă axul central al responsabilităţilor Serviciului şi beneficiază de sprijinul celorlalte zone de autoritate pentru desfăşurarea de operaţiuni specifice, destinate prevenirii şi contracarării riscurilor şi ameninţărilor, precum şi promovării intereselor de securitate; - zona „operaţiuni tehnice”, care cuprinde unităţile centrale operative cu atribuţii în: executarea operaţiunilor specifice de securitate naţională, prin obţinerea informaţiilor utilizând surse tehnice; dezvoltarea capacităţilor instituţiei, prin gestionarea activităţilor de cercetare-dezvoltare şi management al resurselor materiale pe domenii de competenţă; - zona „analiză-planificare-cooperare”, în care sunt incluse unităţile centrale operative cu sarcini privind: planificarea strategică; analiza informaţiilor de securitate naţională obţinute din surse secrete şi deschise ori rezultate din activităţile de colaborare internă şi internaţională; informarea beneficiarilor legali, în conformitate cu nevoile şi cerinţele acestora; cooperarea internaţională; - zona „financiar-logistică”, care cuprinde unităţi cu responsabilităţi de asigurare şi gestionare a resurselor financiare şi materiale, precum şi a serviciilor de asistenţă medicală şi socială. 4/37 În baza Regulamentului de Funcţionare şi organigramei Serviciului aprobate de CSAT, au fost fundamentate şi operaţionalizate, în a doua parte a anului 2008, noile regulamente de organizare şi funcţionare ale unităţilor centrale şi teritoriale ale SRI, în perspectiva demilitarizării instituţiei fiind adoptată terminologia utilizată de instituţiile din administraţia publică (Direcţii Generale - Direcţii - Direcţii Judeţene). ● Din perspectiva proceselor organizaţionale, Regulamentul delimitează două categorii de domenii, grupate în funcţie de tipul responsabilităţilor îndeplinite: - operaţionale, care integrează activităţile de comandă, informaţii-operaţiuni, operaţiuni tehnice, analiză-planificare-cooperare, securitate internă, asigurarea legalităţii şi control; - funcţionale, în care sunt reunite structurile ce desfăşoară activităţi specifice în domeniul managementului resurselor umane, financiar-logistice, comunicării, respectiv de secretariat. ■ Pentru îmbunătăţirea instrumentelor de coordonare şi management adecvat al activităţilor a fost elaborată Concepţia de planificare integrată a Serviciului Român de Informaţii, care are la bază alocarea resurselor disponibile în funcţie de priorităţile stabilite. În baza acestui document, a fost demarată implementarea progresivă a unui mecanism de planificare – pornind de la Strategia de informaţii a SRI - ce permite abordarea integrată a activităţii de securitate naţională şi a resurselor necesare derulării acesteia, cu asigurarea predictibilităţii nevoilor de bugetare, în proiecţie multianuală. Totodată, introducerea managementului pe programe vizează creşterea eficienţei în gestionarea bugetului Serviciului pe domenii de realizare a securităţii naţionale, cu delimitarea clară a zonelor de responsabilitate, din punct de vedere conceptual şi decizional. ■ Noua formulă organizatorică oferă elementele necesare consolidării competenţelor SRI de autoritate naţională sau autoritate desemnată pentru: - prevenirea şi combaterea terorismului; - protecţia informaţiilor clasificate; - colectarea, transportul, distribuirea şi protecţia, pe teritoriul României, a corespondenţei ce conţine informaţii secrete de stat şi informaţii secrete de serviciu; - realizarea interceptărilor şi relaţiile cu operatorii de comunicaţii; - realizarea sarcinilor de contraspionaj radio şi identificarea emisiilor radioelectronice ilegale; - implementarea Sistemului Informatic Integrat; - CYBERINT; - identificarea şi contracararea agresiunilor informaţionale. 5/37 De asemenea, sunt asigurate condiţiile necesare dezvoltării capacităţilor asumate ca responsabilităţi în cadrul programelor naţionale iniţiate prin hotărâri ale Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (OSINF, GEOINT şi MONSAT). 1.2. Rezultate ale măsurilor de etapă implementate în 2008 Evaluările realizate la începutul acestui an asupra eficienţei activităţilor desfăşurate în 2008, au evidenţiat un prim set de efecte pozitive ale procesului de modernizare instituţională asupra modului de funcţionare a organizaţiei în ansamblu, precum şi pe categorii de activităţi specifice. ■ Astfel, reorganizarea structurală pe piloni de activitate a permis o repartizare echilibrată a resurselor umane – circa 57% din personal în cadrul „pilonului informaţii, operaţiuni, analiză şi planificare”, aproximativ 12% în cadrul „pilonului securitate şi control” şi 31% în cadrul „pilonului administrativ” - similar modelelor utilizate în cadrul serviciilor de informaţii din comunitatea euro-atlantică. În paralel, a fost demarat un proces de modernizare a managementului resurselor umane, procedurile în curs de dezvoltare vizând asigurarea unei monitorizări adecvate a evoluţiei în carieră, de la momentul selecţiei şi până la ieşirea din sistem. ■ Au fost optimizate fluxurile de management de nivel strategic, pe „zone de autoritate”, prin: - asumarea coordonării directe de către directorul Serviciului a proceselor de management corporatist (domeniile „comandă”, „securitate, asigurarea legalităţii şi control”, „secretariat şi comunicare” şi „resurse umane”); - delegarea competenţei de coordonare către prim-adjunctul şi adjuncţii directorului pentru domenii specifice de activitate „informaţii- operaţiuni”, „operaţiuni tehnice”, „analiză-planificare-cooperare”, respectiv „financiar-logistic”. ■ Renunţarea la verigi organizaţionale intermediare de coordonare (fostele inspectorate) şi diminuarea punctelor de decizie din interiorul sistemului (reducerea numărului de unităţi centrale ale Serviciului cu circa 20%, prin comasarea mai multor unităţi cu activităţi conexe ori complementare) a contribuit la eficientizarea actului de comandă, fluidizarea fluxului de informaţii şi creşterea cooperării pe orizontală. ■ O atenţie deosebită a fost acordată dezvoltării capacităţii analitice a Serviciului, îndeosebi pe componenta de evaluare şi prognoză. În context, au fost optimizate activităţile destinate obţinerii şi valorificării informaţiilor din surse deschise. 6/37  ■ Totodată, a fost implementat un concept modern privind managementul cunoaşterii, care va conduce la dezvoltarea unei infrastructuri informatice integrate, fiabile şi eficiente, orientată spre furnizarea serviciilor IT&C în timp real la nivelul Serviciului. ■ Integrarea într-o structură consolidată de protecţie a componentelor de securitate procedurală şi a personalului, obiectivelor şi infrastructurii a permis întărirea componentei de securitate organizaţională. I.2. Managementul resurselor umane 2.1. Parametri ai resurselor umane ale Serviciului ■ În condiţiile unei fluctuaţii mai accentuate a personalului în anul 2008, a fost menţinut echilibrul necesar în domeniul resurselor umane, gradul de ocupare al funcţiilor pe ansamblul Serviciului Român de Informaţii, înregistrat la finele anului, fiind similar celui din anul precedent (81%). Pe categorii de personal, încadrarea funcţiilor este următoarea: - 78% - pentru ofiţeri (faţă de 79%, în 2007); - 89% - pentru maiştri militari (faţă de 85%, în anul anterior); - 88% - pentru subofiţeri (acelaşi cu anul precedent); - 70% - pentru salariaţi civili (faţă de 66%, în anul 2007); - 81% - pentru soldaţi / gradaţi voluntari (faţă de 83%). ● Încadrările de personal militar (ofiţeri şi subofiţeri) au avut următoarea structură: - absolvenţi ai Academiei Naţionale de Informaţii (ANI) – 25,21%; - absolvenţi ai altor instituţii militare de învăţământ – 0,83%; - încadrări directe – 70,41%; - transferuri de la alte instituţii militare – 3,20%; - rechemaţi în activitate – 0,35%. ● Ieşirile de personal din rândul cadrelor militare au constat în: treceri în rezervă - 95,79% din volumul total, transferuri la alte instituţii - 2,75%, respectiv decese ale unor cadre - 1,46%. ■ În anul 2008 media de vârstă a cadrelor SRI a fost de 36 ani şi 4 luni (36 ani şi 6 luni în cazul ofiţerilor, 36 ani şi o lună la subofiţeri şi maiştri militari), ponderea personalului păstrându-se în limitele valorilor înregistrate în 2007 (71% bărbaţi, 29% femei). 7/37  2.2. Activităţi de instruire şi perfecţionare profesională ■ În cadrul structurilor specializate ale Serviciului ● În prezent, pentru cele două forme de studii asigurate prin A.N.I. se pregătesc 220 candidaţi care au parcurs procedurile de selecţie (40, pentru învăţământul universitar, respectiv 180 pentru cursurile de master, în creştere cu 30 faţă de anul 2007, inclusiv cele destinate pregătirii experţilor din alte instituţii şi societatea civilă. ● Activităţile de pregătire şi instruire internă în cadrul centrelor de perfecţionare ale SRI au fost dimensionate prin raportare la necesităţile formulate de structurile centrale şi teritoriale ale Serviciului. În anul 2008, pentru cadrele Serviciului au fost organizate următoarele forme de pregătire: - cursuri de formare iniţială (circa 70% dintre absolvenţi fiind încadraţi în domeniile operaţiuni tehnice sau informaţii-operaţiuni); - cursuri pentru ocuparea unei funcţii din al II-lea nivel al ierarhiei profesionale (dintre care 60,6% din domeniul informaţii-operaţiuni); - cursuri pentru ocuparea unei funcţii din al III-lea nivel al ierarhiei profesionale (dintre care 73% au provenit din domeniul informaţii-operaţiuni); - cursuri de profesionalizarea/atestare în alte specializări necesare Serviciului. ■ În cadrul unor instituţii naţionale Pentru pregătirea adecvată în p