Raport activitate_SRI_2008.pdf

roblematici / specialităţi pentru care nu există forme instituţionalizate în cadrul SRI, cadrele Serviciului au participat la diverse tipuri de cursuri organizate de alte instituţii. Astfel: - 13 ofiţeri au urmat cursurile Colegiului Naţional de Apărare; - 19 ofiţeri au absolvit cursurile Academiei Tehnice Militare; - 6 ofiţeri au urmat cursurile postuniversitare în domeniul managementului resurselor de apărare şi informaţionale, organizate de Departamentul Regional de Studii pentru Managementul Resurselor de Apărare Braşov; - Serviciul a suportat taxele de şcolarizare (cursuri postuniversitare / masterale în diferite domenii de interes) pentru 79 cadre. ■ În cadrul unor formule de parteneriat extern Având în vedere responsabilităţile specifice derivate din apartenenţa la spaţiul de securitate euro-atlantic, au fost organizate cursuri de instruire/perfecţionare şi schimburi de experienţă cu servicii aliate şi partenere. În cursul anului 2008, au fost organizate: - 17 programe de pregătire în cooperare cu servicii de informaţii străine; 8/37  - 5 schimburi de experienţă privind reconfigurarea, restructurarea şi adaptarea sistemului de pregătire a personalului Serviciului Român de Informaţii. I.3. Managementul resurselor financiare şi logistice Utilizarea fondurilor alocate Serviciului Român de Informaţii prin bugetul pentru anul 2008 s-a realizat în conformitate cu prevederile Legii privind finanţele publice, Legii privind bugetul de stat pe anul 2008, a actelor normative prin care acesta a fost rectificat şi ale celorlalte acte normative aplicabile domeniului apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională. ■ Pentru anul 2008, Serviciul a solicitat alocarea a 1.936.450 mii lei, iar prin Legea bugetului de stat nr.388/2007, instituţiei i-au fost aprobate, iniţial, fonduri în valoare de 1.344.460 mii lei (alocări de la bugetul de stat, credite externe, împrumuturi interne şi venituri proprii). Ulterior, au fost aprobate rectificări ale bugetului total al Serviciului şi redistribuiri de fonduri, în vederea asigurării desfăşurării în bune condiţii a activităţii. Alocaţiile bugetare totale au însumat 1.349.058 mii lei, dintre care, pe categorii de surse de finanţare: 1.299.303 mii lei de la bugetul de stat; 37.544 mii lei din credite externe; 11.610 mii lei din împrumuturi interne; 601 mii lei din venituri proprii (reprezentând taxele de înscriere la Academia Naţională de informaţii). Pe titluri de cheltuieli, alocaţiile bugetare definitive au fost structurate astfel: - cheltuieli de personal - 641.738 mii lei (47,57% din total); - bunuri şi servicii - 148.499 mii lei (11,01% din total); - dobânzi - 10.024 mii lei (0,74% din total); - transferuri între unităţi ale administraţiei publice - 20.702 mii lei (1,53% din total); - alte transferuri - 17 mii lei (0,0013% din total); - asistenţă socială - 247.012 mii lei (18,31% din total); - alte cheltuieli - 12 mii lei (0,0009% din total); - active nefinanciare - 245.392 mii lei (18,19% din total); - rambursări de credite - 35.662 mii lei (2,64%din total). ■ În conformitate cu noul sistem de planificare integrată, execuţia bugetară pe programe majore se prezintă astfel: 1 - Informaţii – Operaţiuni - 299.531 mii lei, din care, până la 31.12.2008 au fost utilizaţi 297.741 mii lei (99,4%). 2 - Operaţiuni tehnice – 369.565 mii lei, din care au fost utilizaţi 362.778 mii lei (98,16%). 3 - Financiar – Logistic – 442.197 mii lei, din care au fost utilizaţi 441.640 mii lei (99,87%). 9/37  4 - Administraţie, analiză, planificare, cooperare, securitate şi control – 237.164 mii lei, sumă executată aproape integral - 237.143 mii lei (99,99%). ■ Pe domenii de realizare a securităţii naţionale, fondurile au fost distribuite astfel: - apărarea Constituţiei – 16,43%; - contraspionaj – 14,69%; - securitate economică – 11,19%; - prevenirea şi combaterea terorismului – 46,83%; - ameninţări transfrontaliere – 10,86%. Pentru fundamentarea bugetului pe anul în curs, în 2008, a fost derulat un proiect pilot destinat corelării resurselor disponibile cu priorităţile activităţii de informaţii pentru securitatea naţională - în conformitate cu principiile noului sistem de planificare integrată a activităţii SRI (pe structura clasificaţiei bugetare, respectiv detaliat pe programe şi categorii de cheltuieli). CAPITOLUL II PARAMETRI AI ACTIVITĂŢII DESFĂŞURATE Diversificarea provocărilor şi emergenţa unor noi forme de manifestare a riscurilor şi ameninţărilor de securitate au generat solicitări complexe pentru Serviciu, în vederea gestionării adecvate a problematicilor aflate în aria de responsabilitate. Transformările realizate în domeniul informativ-operativ şi perfecţionarea instrumentelor de analiză şi valorificare a informaţiilor au asigurat o bună capacitate de prevenire şi contracarare – prin măsuri specifice – a riscurilor de securitate, respectiv un răspuns consistent la nevoia de informare a factorilor de decizie în susţinerea intereselor naţionale. II.1. Activitatea de informaţii ■ Prin raportare la criteriile de performanţă aplicabile unui serviciu de informaţii modern, în anul 2008 au fost implementate măsurile necesare pentru modernizarea managementului activităţii de informaţii şi creşterea capabilităţilor informative ale Serviciului, pe următoarele dimensiuni: 10/37 - reconceptualizarea problematicii de securitate naţională şi implementarea progresivă a modelului proiectelor de securitate (care va presupune operaţionalizarea instituţiei managerului de proiect de securitate); - remodelarea unor fluxuri informaţionale şi decizionale interne, prin revizuirea competenţelor de coordonare, aprobare şi avizare pe diferite componente ale activităţii specifice; - reevaluarea activităţii cu sursele secrete umane, cu valorificarea instrumentelor informatice, care să permită flexibilizarea activităţilor specifice; - consolidarea analizei operaţionale, prin asigurarea resurselor umane necesare şi perfecţionarea pregătirii profesionale în domeniu; - organizarea activităţii pe priorităţi, cu alocarea de resurse umane, tehnice şi specializate pentru finalizarea unor cazuri cu relevanţă majoră în planul securităţii naţionale. ■ Reconfigurările operate în zona activităţii de informaţii au asigurat criterii şi standarde de calitate mai stricte în evaluarea informaţiilor şi au contribuit la creşterea gradului de valorificare a datelor şi informaţiilor obţinute de Serviciu. Din punct de vedere al resurselor informaţionale utilizate în activitatea specifică, distribuţia procentuală a informaţiilor obţinute a fost următoarea: - surse secrete umane – 47,13%; - surse secrete tehnice – 13,27%; - surse secrete specializate – 3,17%; - resurse analitice – 17,38%; - surse deschise şi oficiale – 7,84%; - cooperare – 11,21%. ■ Dinamica internaţională şi regională a riscurilor şi ameninţărilor a exercitat influenţe sensibile asupra situaţiei de securitate a României, sens în care pot fi evidenţiate: - reconfigurarea intereselor strategice în raport cu regiunea extinsă a Mării Negre, pe fondul creşterii ofensivităţii unor actori importanţi din acest areal şi reactivarea unor conflicte îngheţate; - menţinerea la un nivel relevant a riscurilor de natură teroristă şi proliferării; - creşterea presiunilor migraţioniste şi apariţia unor noi comunităţi etnice sau religioase în România; - utilizarea tot mai frecventă a mijloacelor moderne de comunicare şi a spaţiului virtual de către entităţi angajate în promovarea unor idei extremiste/radicale. ■ Pe de altă parte, s-a evidenţiat o consolidare a interdependenţelor între diversele categorii de riscuri şi emergenţa unor manifestări ce pot fi definite drept „complexe de riscuri”. 11/37 Serviciul s-a confruntat cu provocări deosebite asociate agregării unor conexiuni - extrem de periculoase şi cu o dinamică dificil de prognozat - între ameninţări precum: - manifestările de corupţie, activităţile de criminalitate organizată transfrontalieră şi cele de natură teroristă (îndeosebi pe dimensiunea alimentării cu resurse financiare şi materiale); - efectele crizei economice globale, evoluţiile riscurilor la adresa securităţii energetice, respectiv manifestările specifice economiei subterane. ■ Activitatea informativ-operativă – şi ansamblul activităţilor ce concură la eficienţa acesteia – a fost orientată către următoarele priorităţi operaţionale: ● în domeniul prevenirii şi combaterii terorismului: - monitorizarea eficientă a comunităţilor potenţial generatoare de risc, în vederea identificării premiselor de apariţie a unor ameninţări de securitate; - consolidarea capacităţii de prevenire şi descurajare a evoluţiilor cu potenţial de risc terorist şi creşterea eficienţei mecanismelor naţionale de coordonare şi cooperare în acest domeniu; - gestionarea adecvată a unor fenomene cu dinamică ascendentă în plan internaţional – precum propaganda în spaţiul virtual şi (auto)radicalizarea - capabile să favorizeze angrenarea unor indivizi în activităţi de natură teroristă; - consolidarea cooperării externe şi a contribuţiei Serviciului la combaterea terorismului internaţional; ● în domeniul contraspionajului: - protecţia informaţiilor clasificate naţionale faţă de tentativele de acces neautorizat iniţiate de servicii de informaţii străine (din state aflate în afara comunităţii euro-atlantice, îndeosebi din spaţiul estic); - identificarea şi prevenirea încercărilor de deturnare a unor procese decizionale, în detrimentul intereselor naţionale; - fundamentarea adecvată a politicilor strategice şi punerea la dispoziţia factorilor de decizie a elementelor necesare pentru valorificarea unor oportunităţi de promovare a obiectivelor de securitate ale României; ● în domeniul apărării ordinii şi valorilor constituţionale: - identificarea manifestărilor de mare corupţie în funcţionarea mecanismelor administrative, respectiv în domeniul justiţiei; - monitorizarea evoluţiilor de risc în plan naţional asociate activităţilor cu caracter extremist direcţionate împotriva intereselor vitale ale statului; - semnalarea acţiunilor şi deficienţelor sistemice de natură să afecteze dreptul cetăţeanului la sănătate şi educaţie; - monitorizarea riscurilor la adresa identităţii culturale naţionale a comunităţilor de români din afara graniţelor; 12/37 ● în domeniul securităţii economice: - identificarea premiselor şi surselor de dezechilibre macroeconomice şi sociale, cu un accent deosebit, în a doua jumătate a anului, pe aspectele asociate crizei economice; - monitorizarea activităţilor specifice economiei subterane şi impactul acestora asupra bugetului de stat; - semnalarea şi evaluarea fenomenelor cu relevanţă pentru asigurarea securităţii energetice a României; - monitorizarea vulnerabilităţilor şi surselor de risc în gestionarea fondurilor comunitare; ● în domeniul ameninţărilor transfrontaliere: - prevenirea şi contracarea acţiunilor de proliferare şi trafic cu arme de distrugere în masă, respectiv produse şi tehnologii cu dublă utilizare; - destructurarea unor reţele de criminalitate organizată cu conexiuni în spaţiul balcanic, ex-sovietic ori în spaţiul oriental; - identificarea şi contracararea, în cooperare cu alte instituţii, a activităţilor de trafic cu produse puternic accizate; - dezvoltarea cooperării cu partenerii din spaţiul comunitar, respectiv din afara acestuia, în combaterea proliferării şi traficului cu droguri. ■ În 2008, activitatea Serviciului Român de Informaţii a avut ca repere şi o serie de evenimente cu relevanţă internaţională, între care s-au evidenţiat: ● Summit-ul NATO de la Bucureşti (2-4 aprilie 2008) Contribuţia SRI la asigurarea securităţii reuniunii la nivel înalt a Alianţei Nord- Atlantice s-a materializat în: - asigurarea unui flux continuu de informaţii, în relaţia cu factorii de decizie şi instituţiile naţionale ce au contribuit la implementarea măsurilor de securitate în contextul reuniunii, respectiv cu structurile specializate ale NATO; - demersuri organizatorice pentru configurarea mecanismelor intra- şi inter- instituţionale necesare coordonării eficiente a activităţilor destinate asigurării securităţii Summit-ului. Astfel: - reprezentanţi ai Serviciului, la nivel de conducere, respectiv de experţi, au fost implicaţi direct în activitatea Comandamentului Naţional pentru securitatea Summit-ului; - la nivelul Serviciului, a fost activat Centrul de Situaţii, care – în cooperare cu Centrul de Coordonare Operativă Antiteroristă – a asigurat gestionarea fluxului de informaţii în plan intra-instituţional; - structurile specializate ale Serviciului au implementat măsuri efective de protecţie şi securitate în vederea desfăşurării în condiţii optime a evenimentelor organizate în contextul Summit-ului; 13/37  - realizarea şi transmiterea către beneficiarii legali a unor analize şi evaluări privind semnificaţiile evenimentului şi oportunităţile de promovare a unor interese ale României; ● declararea unilaterală a independenţei provinciei Kosovo Activităţile Serviciului s-au concretizat în elaborarea – în cadrul unui grup de lucru dedicat – a unor analize de nivel strategic sau tactic, vizând evoluţiile situaţiei şi consecinţele declarării independenţei Kosovo în planul securităţii interne a României, care au fost transmise factorilor de decizie cu responsabilităţi în domeniu; ● conflictul ruso-georgian Similar situaţiei generate de evoluţiile din Kosovo, în contextul declanşării acţiunilor militare din Georgia a fost creat un mecanism de cooperare intra- instituţională, pentru monitorizarea şi analizarea efectelor asupra României, respectiv securităţii internaţionale; ● efectele crizei financiare internaţionale Impactul crizei economice asupra mecanismelor socio-economice naţionale a impus această problematică ca prioritate a activităţii Serviciului, în vederea punerii la dispoziţia beneficiarilor legali a elementelor necesare evaluării corecte a situaţiei, identificării riscurilor şi vulnerabilităţilor şi fundamentării unor decizii de protejare a intereselor României. ■ Ponderea informaţiilor pe componentele de realizare a securităţii reflectă modul în care activitatea specifică a fost racordată la priorităţile asumate de SRI şi - totodată - evoluţia situaţiei operative în anul 2008. Pe domenii de realizare a securităţii naţionale, distribuţia volumului total de informaţii obţinute a fost următoarea: - apărarea valorilor şi drepturilor constituţionale – 29,19%; - contraspionaj, susţinerea intereselor de politică externă şi protecţia informaţiilor clasificate – 18,32%; - securitate economică – 24,03%; - evaluarea şi gestionarea altor ameninţări transfrontaliere – 14,16%; - identificarea şi evaluarea ameninţărilor de natură teroristă – 14,30%. II.2. Valorificarea informaţiilor 2.1. Informarea factorilor de decizie Consolidarea componentei analitice a facilitat reflectarea corectă în informare a factorilor de risc şi vulnerabilităţilor la adresa securităţii naţionale identificate în activitatea informativ-operativă. 14/37 Monitorizarea permanentă a proceselor cu relevanţă pentru securitatea naţională şi valorificarea pro-activă a surselor de informaţii disponibile au asigurat consistenţa şi acurateţea fluxului informării - Serviciul Român de Informaţii punând la dispoziţia factorilor de autoritate concluzii analitice şi detalii concrete utile pentru fundamentarea unor intervenţii corective ori materializarea unor oportunităţi de promovare a intereselor României. ■ Situaţia de securitate în anul 2008 a fost marcată de mai multe momente cu potenţial impact major asupra intereselor României, fiind adoptate măsurile organizatorice necesare pentru asigurarea unei bune corelări a activităţilor Serviciului cu nevoile de informare ale factorilor de autoritate. Noua abordare a activităţii analitice şi impulsionarea cooperării trans- sectoriale, pe orizontală, conform principiului need to share, a avut rezultate pozitive, concretizate în: - fluidizarea circuitelor informaţionale între palierul informaţii-operaţiuni şi cel analitic, ceea ce a creat instrumentele necesare pentru o mai bună valorificare a potenţialului de cunoaştere al SRI; - consolidarea dimensiunii de evaluare şi prognoză a informării, respectiv a componentei strategice, evoluţie care a reprezentat un element important în îndeplinirea cu succes a responsabilităţilor ce au revenit instituţiei în gestionarea unor evenimente cu impact major asupra securităţii naţionale; - dezvoltarea dialogului cu factorii de decizie în stat, ca instrument de orientare a activităţii şi, implicit, de creştere a utilităţii documentelor de informare în fundamentarea politicilor publice, respectiv a deciziilor şi acţiunilor beneficiarilor legali. ■ Eforturile destinate creşterii calităţii documentelor de informare şi adecvării acestora la nevoile de cunoaştere ale beneficiarilor s-au reflectat în evoluţia pozitivă a consistenţei şi acurateţei documentelor d