Raport privind starea învățământului preuniversitar din România - 2016

14,2 1,1 3,5 6,4 7,1 8,1 Sursa: Date calculate pe baza informațiilor INS, 2009-2016. I.D.4. Rata de tranziție în învățământul liceal și profesional În anul şcolar 2015/2016, 93,9% dintre elevii înscrişi cu un an în urmă în clasa a VIII-a şi-au continuat studiile la liceu sau în învăţământul profesional; valoarea este în ușoară scădere faţă de anii precedenţi. Odată cu reînfiinţarea învăţământului profesional în anul şcolar 2014/2015, se observă o diferenţiere semnificativă pe sexe: tranziţia la învăţământul liceal este mai mare în cazul fetelor, iar la învăţământul profesional este mai mare în cazul băieţilor. Un indicator foarte relevant din perspectiva participării la educația de nivel post-gimnazial este rata de tranziție de la clasa a VIII-a la învățământul liceal şi profesional. Acesta evidențiază nivelul accesului la învățământul secundar superior, precum şi capacitatea de care dispune sistemul educațional de cuprindere a elevilor la acest nivel de studiu. În ultimii ani, rata de tranziție în învățământul secundar superior a înregistrat o tendință descendentă, ajungând, la nivelul anului școlar 2015/2016, la valoarea de 93,9%. În ultimii ani, diferențele pe sexe au fost în favoarea populației masculine, dar la nivelul anului 2025/2016 s-au egalizat. Tabel 24. Rata de tranziție în învățământul liceal şi profesional, perioada 2009-2016 2010/ 2011/ 2012/ 2013/ 2014/ 2015/ 2011* 2012* 2013 2014 2015 2016 Învățământ liceal Total - - 96,7 96,7 94,4 93,9 și profesional Feminin - - 94,4 94,6 93,4 93,9 Masculin - - 98,8 98,7 95,4 93,8 Învățământ liceal Total 93,0 92,2 92,2 91,9 79,6 78,0 Feminin 93,2 92,6 92,3 92,4 84,9 84,0 Masculin 92,8 91,8 92,0 91,5 74,4 72,3 Învățământ Total - - 4,5 4,8 14,9 15,9 profesional Feminin - - 2,1 2,2 8,5 9,9 Masculin - - 6,9 7,2 20,9 21,6 * Începând cu anul şcolar 2009/2010, ruta de formare SAM a intrat în lichidare; începând cu anul 2014/2015, ruta a fost reactivată.Sursa: Date calculate pe baza informațiilor INS, 2009-2016. Ratele de tranziție de la învățământul gimnazial la nivelul secundar superior de educație au valori şi evoluții diferite în funcție de filiera de formare. În perioada 2010-2013, rata de tranziție la învățământul liceal a înregistrat o tendință în ușoară scădere. Odată cu reînființarea învățământului profesional, are loc o scădere 28 majoră, o parte dintre absolvenții de clasa a VIII-a reorientându-se către această rută de formare. La nivelul anului 2015/2016, valoarea ratei de tranziție la liceu a fost de 78%. Distribuția valorilor pe sexe este echilibrată; dacă în mod tradițional rata de tranziție la liceu era semnificativ mai mare pentru fete decât pentru băieți, desființarea rutei profesionale în 2009/2010 a determinat practic egalizarea valorii indicatorului pe sexe. Odată cu reactivarea rutei profesionale, cu începere din anul școlar 2014/2015, se înregistrează o rată de tranziție la liceu semnificativ mai mare a fetelor, în comparație cu băieții. În anul 2015/2016, diferența crește la aproape 12 p.p. (84% fete față de 72,3% băieți). Fig. 15. Rata de tranziție în învățământul liceal, perioada 2009-2016 100 90 Total 80 Feminin 70 2009/2010 2010/2011 2011/2012 2012/2013 2013/2014 2014/2015 2015/2016 Masculin Începând cu anul școlar 2012/2013, rata de tranziție la învățământul profesional a înregistrat valori în creștere, ca urmare a măsurilor de politică educațională din domeniu. În anul școlar 2015/2016, o pondere de 15,9% dintre elevii de clasa a VIII-a au optat pentru învățământul profesional. Diferența pe sexe crește în favoarea populației masculine, cu aproape 12 p.p. în anul şcolar 2015/2016 (21,6% băieți față de 9,9% fete). Așadar, odată cu reactivarea rutei profesionale, se înregistrează o rată de tranziție la învățământul profesional semnificativ mai mare a băieților decât a fetelor. Fig. 16. Rata de tranziție în învățământul profesional, perioada 2009-2015 I.D.5. Rata abandonului școlar în învățământul liceal și profesional La nivelul anului 2014/2015, o pondere de 3,7% dintre elevii de liceu au abandonat studiile. Cei mai mulţi dintre aceștia provin din filiera tehnologică. Băieţii abandonează mai frecvent liceul, comparativ cu fetele. Reînfiinţarea învăţământului profesional a determinat o scădere a abandonului la acest nivel de studiu. Rata abandonului şcolar a fost de 5% în 2014/2015, cu o pondere mai mare în cazul populaţiei feminine (6,2% fete faţă de 4,5% băieţi). 29 Începând cu anul 2009/2010 (anul de intrare în lichidare a SAM-urilor şi de preluare a locurilor la liceu), s-a înregistrat o creştere a procentului elevilor care au abandonat studiile liceale: o parte dintre elevii care în mod tradițional ar fi optat pentru ruta profesională de şcolarizare au intrat la liceu, însă au abandonat studiile pe parcurs. Ca urmare, în perioada 2009-2011, rata abandonului a crescut de la 2,2% la 3,8%. În penultimii doi ani şcolari, rata abandonului a înregistrat ameliorări semnificative, scăzând la valoarea de 2,8%. La nivelul anului 2014/2015 valoarea indicatorului a crescut din nou, ajungând la 3,7%. Datele evidențiază faptul că băieții abandonează liceul în proporție mai mare, comparativ cu fetele (la nivelul anului școlar 2014/2015, valorile au fost de 4,5% în cazul băieților și 2,9% în cazul fetelor). Tabel 25. Rata abandonul şcolar în învățământul liceal, perioada 2009-2015 2009/ 2010/ 2011/ 2012/ 2013/ 2014/ 2010 2011 2012 2013 2014 2015 Total 2,2 3,2 3,8 2,8 2,8 3,7 Feminin 1,8 2,7 3,2 2,3 2,4 2,9 Masculin 2,5 3,7 4,4 3,2 3,2 4,5 Sursa: Date calculate pe baza informațiilor INS, 2009-2016. Fig. 17. Rata abandonului şcolar în învățământul liceal, perioada 2009-2015 Pe filiere de formare în cadrul învățământului liceal, situația abandonului la nivelul anului școlar 2014/2015 (calculat ca pondere a elevilor care sunt înregistrați cu abandon şcolar la finalul anului din totalul elevilor înscrişi la începutul anului școlar) este următoarea: - rata cea mai mică de abandon școlar se înregistrează la nivelul filierei vocaționale – 1,6%; - rata cea mai mare se remarcă la nivelul filierei tehnologice – 5,4% (17.967 de elevi). În cadrul acestei filiere, cele mai mari valori ale abandonului se înregistrează la profilurile tehnic (6,9%) și la resurse naturale și protecția mediului (5,4%); - la nivelul filierei teoretice rata abandonului a fost de 1,8% (6.201 elevi); în cadrul acestei filiere, profilul real este cel care înregistrează cea mai mare rată a abandonului, de 2,2%. Tabel 26. Abandonul şcolar în învățământul liceal, pe filiere și profiluri de formare, 2014/2015 Nr. elevi la Nr. elevi la Nr. elevi care au Rata începutul anului sfârșitul anului abandonat studiile abandonului școlar școlar școlar 30 Total 723108 698140 24968 3,5 Filiera teoretică 339747 333546 6201 1,8 - real 200401 195894 4507 2,2 - uman 139346 137652 1694 1,2 Filiera tehnologică 333082 315115 17967 5,4 - tehnic 158208 147234 10974 6,9 - resurse naturale si 54000 51099 2901 5,4 protecția mediului - servicii 120874 116782 4092 3,4 Filiera vocațională 50279 49479 800 1,6 Sursa: Date calculate pe baza informațiilor INS, 2015-2016 Analiza ratei abandonului în învățământul profesional evidențiază o evoluție puternic ascendentă odată cu intrarea în lichidare a acestei rute de formare (cu începere din anul școlar 2009/2010). Odată cu implementarea diferitelor forme de învățământ profesional, valoarea abandonului scade semnificativ. La nivelul ultimului an, se observă o ușoară creștere față de anul precedent, ajungându-se la o rată a abandonului de 5%. La această rută de formare se constată o pondere mai mare a abandonului în cazul populației feminine, în comparație cu populația masculină; la nivelul ultimului an analizat, valorile sunt: 6,2% - fete și 4,5% - băieți. Tabel 27. Abandonul şcolar în învățământul profesional, perioada 2009-2015 2009/ 2010/ 2011/ 2012/ 2013/ 2014/ 2010 2011 2012 2013 2014 2015 Total 8,6 19,8 30,4 7,9 4,3 5,0 Feminin 9,7 21,9 35,8 10,5 7,1 6,2 Masculin 7,9 18,6 27,4 7,0 3,6 4,5 Sursa: Date calculate pe baza informațiilor INS, 2009-2016. Fig. 18. Rata abandonului şcolar în învățământul profesional, perioada 2009-2015 40 30 20 Total 10 Feminin 0 Masculin 2009/2010 2010/2011 2011/2012 2012/2013 2013/2014 2014/2015 31  I.E. Învățământul postliceal și de maiștri I.E.1. Rata brută de cuprindere școlară în învățământul postliceal și de maiștri În anul şcolar 2015/2016, rata brută de cuprindere în învăţământul postliceal şi de maiştri a scăzut uşor faţă de anul trecut, înregistrând valoarea de 15,3%. Populaţia feminină cuprinsă în acest nivel de educaţie este mai numeroasă decât cea masculină, decalajul dintre sexe crescând de-a lungul perioadei analizate. Rata brută de cuprindere în învățământul postliceal şi de maiştri a înregistrat o creştere constantă în intervalul 2009-2014. La nivelul anului 2015/2016, valorile coboară sub nivelul anului precedent, până la 15,3%. Analiza valorilor indicatorului pe sexe relevă o creștere a decalajului de-a lungul perioadei analizate în favoarea netă a populației feminine, ajungându-se de la o diferență de 6-7 p.p. în prima parte a intervalului la o diferență de 10-11 p.p. în 2015/2016 (20,7% fete față de 10,2% băieți). Creşterea semnificativă a efectivelor de elevi care frecventează învățământul postliceal şi de maiştri se explică prin faptul că această rută a devenit o opțiune atractivă, în condițiile în care în ultimii ani a crescut ponderea absolvenților de liceu fără diplomă de bacalaureat şi a scăzut rata brută de cuprindere în învățământul superior de licență (de la 56,9% în 2009/2010 la 35,8% în 2015/2016). Tabel 28. Rata brută de cuprindere în învățământul postliceal şi de maiştri, perioada 2009-2016 2009/ 2010/ 2011/ 2012/ 2013/ 2014/ 2015/ 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 Total 6,1 7,5 9,0 12,4 14,1 16,2 15,3 Feminin 9,0 11,5 13,0 17,4 19,2 22,0 20,7 Masculin 3,3 4,1 5,1 7,6 9,2 10,7 10,2 Observație: În calcularea indicatorului, raportarea s-a făcut la populația de 19-21 ani. Sursa: Date calculate pe baza informațiilor INS, 2009-2016. Fig. 19. Evoluția ratei brute de cuprindere în învățământul postliceal şi de maiştri, perioada 2009-2016 30 20 Total 10 0 Feminin 2009/2010 2010/2011 2011/2012 2012/2013 2013/2014 2014/2015 2015/2016 Masculin I.E.2. Durata medie de frecventare a învățământului postliceal și de maiștri La nivelul anului școlar 2015/2016, indicatorul privind durata medie de frecventare a învăţământului postliceal şi de maiştri a avut valoarea de 0,4 ani (raportat la durata teoretică de 3 ani a acestei rute de formare). Ratele specifice de cuprindere pe fiecare vârstă sunt în scădere în ultimul an şcolar. Mai mult de o treime dintre elevii din grupa 32  de vârstă de 21 de ani şi peste sunt cuprinși în acest nivel, ceea ce evidenţiază că această formă de învăţământ continuă să fie o opţiune atractivă pentru anumite categorii de absolvenţi de liceu. Populaţia feminină înregistrează o rată de cuprindere mai mare, pentru fiecare vârstă, decât cea masculină. Tendința ascendentă a ratei de participare la învățământul postliceal şi de maiştri a determinat, în ultimii ani, creşterea duratei de frecventare a acestei rute de formare, până la valoarea de 0,4 ani la nivelul anului şcolar 2015/2016. Pe sexe, se evidențiază o situație mai bună în cazul populației feminine, comparativ cu populația masculină (0,6 ani, respectiv 0,3 ani). Tabel 29. Durata medie de frecventare a învățământului postliceal şi de maiştri 2009/ 2010/ 2011/ 2012/ 2013/ 2014/ 2015/ 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 Total 0,2 0,2 0,2 0,4 0,4 0,5 0,4 Feminin 0,3 0,3 0,4 0,5 0,6 0,7 0,6 Masculin 0,1 0,1 0,1 0,2 0,3 0,3 0,3 Sursa: Date calculate pe baza informațiilor INS, 2009-2016. Față de anul precedent, la nivelul anului 2015/2016, se constată o ușoară creștere a ratei de cuprindere a elevilor de 19 ani. Valorile ratelor scad în cazul populației de 20 de ani și 21 de ani și peste; populația feminină este, la nivelul tuturor celor trei vârste, mai bine reprezentată, valorile ratei fiind de două ori mai mari decât în cazul populați