Program de
guvernare
Documentul original ↗
Proiect editorial 2026-2028Propuneri, date și condiții de implementare, cu stadiul verificării la vedere.

Document colectat · Rapoarte publice privind educația

Raport privind starea învățământului preuniversitar din România - 2016

Instituția sau publicația sursă
Rapoarte publice privind educația
Data preluării
26.09.2026 17:55
Dimensiunea materialului
2.957,4 KB

Conținutul disponibil în colecție

Textul documentului

t). Această creştere anuală a fost determinată şi de intrarea în lichidare (cu începere din 2009/2010) a învățământului profesional, care a orientat către liceu pe toți absolvenții de gimnaziu. Ulterior, ca urmare a măsurilor de reorganizare a învățământului profesional, valorile ratei de cuprindere în liceu scad, ajungând la 77,7% în 2015/2016. Evoluția indicatorului pe genuri este asemănătoare celei la nivel general. Diferențele de gen cele mai pronunțate se manifestă în favoarea fetelor, în anii şcolari 2009/2010 (peste 4 p.p.), 2014/2015 (6 p.p.) și 2015/2016 (aproape 7 p.p.). Tabel 17. Rata brută de cuprindere în învățământul liceal, perioada 2009-2016 2009/ 2010/ 2011/ 2012/ 2013/ 2014/ 2015/ 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 Total 85,0 90,8 94,6 92,7 88,2 84,1 77,7 Feminin 87,2 91,4 94,3 93,1 89,7 87,2 81,2 Masculin 82,9 90,6 95,0 92,4 86,7 81,1 74,4 Observație: La calcularea indicatorului nu au fost luați în considerare elevii străini. Valoarea indicatorului s-a obținut prin raportare la populația în vârstă de 15-18 ani, vârstă oficială corespunzătoare învățământului liceal. Sursa: Date calculate pe baza informațiilor INS, 2009-2016. Fig. 11. Rata brută de cuprindere în învățământul liceal, pe sexe, perioada 2009-2016 La nivelul învățământului profesional, începând cu anul școlar 2012/2013, valorile indicatorului cresc, ajungând la aproape 8% în anul școlar 2014/2015, an aferent reînființării unităților de învățământ profesional și la 10,5% în 2015/2016. Măsurile de politici educaționale implementate în ultimii ani au determinat orientarea mai multor elevi către această filieră de formare. Având în vedere distribuția pe genuri, se evidențiază o mai mare cuprindere în învățământul profesional a populației masculine față de cea feminină, cu o diferență de 8 p.p. în anul școlar 2015/2016. 23 Tabel 18. Rata brută de cuprindere în învățământul profesional, perioada 2009-2016 2009/ 2010/ 2011/ 2012/ 2013/ 2014/ 2015/ 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 Total 15,8 7,8 1,8 3,0 4,0 7,8 10,5 Feminin 11,9 5,7 1,3 1,5 1,9 4,2 6,2 Masculin 19,5 9,7 2,2 4,5 5,5 11,2 14,6 Observație: La calcularea indicatorului nu au fost luați în considerare elevii străini. Valoarea indicatorului s-a obținut prin raportare la populația în vârstă de 15-17 ani, vârstă oficială corespunzătoare învățământului profesional. Sursa: Date calculate pe baza informațiilor INS, 2009-2016. Fig. 12. Rata brută de cuprindere în învățământul profesional, pe sexe, perioada 2009-2015 Analiza participării la învățământul secundar superior pe filiere şi profiluri de formare evidențiază următoarea situație (prin raportare la populația în vârstă de 15-18 ani, vârsta oficială aferentă acestui nivel de învățământ): - în învățământul secundar superior, liceul continuă să aibă cea mai mare rată brută de cuprindere: 77,7% în 2015/2016 (comparativ cu numai 10,5% - învățământul profesional). Trebuie menționat faptul că este cea mai mică valoare a ratei din întreg intervalul analizat; - Eevoluția ratelor de cuprindere în liceu și în învățământul profesional se corelează direct cu măsurile de politici educaționale ce au vizat ruta profesională; - rata brută de cuprindere în liceele teoretice și vocaționale înregistrează o creștere în intervalul analizat, ajungând 43,2% în 2015/2016; - rata brută de cuprindere în filiera tehnologică a liceului a crescut în intervalul 2009-2011 (pe fondul desființării SAM-urilor), după care a început să scadă, ajungând la 34,5% în anul școlar 2015/2016 (ca urmare a reorganizării învățământului profesional); - rata brută de cuprindere în învățământul profesional și tehnic (liceu tehnologic și învățământ profesional) a scăzut constant de-a lungul intervalului analizat, ajungând de la 61,3% în 2009/2010 la 42,5% în 2015/2016. Tabel 19. Rata brută de cuprindere şcolară în învățământul secundar superior, pe filiere de formare, perioada 2009-2016 Nivelul de învățământ 2009/ 2010/ 2011/ 2012/ 2013/ 2014/ 2015/ 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 Total învățământ secundar 96,7 96,5 96,0 94,9 91,2 90,0 85,6 superior Total învățământ liceal, 85,0 90,8 94,6 92,7 89,2 84,1 77,7 din care: - Licee teoretice şi 39,5 40,3 41,7 43,4 45,1 45,2 43,2 24 vocaționale - Licee tehnologice 45,5 50,4 53,0 49,4 44,1 38,9 34,5 Total învățământ 61,3 58,2 54,8 51,6 47,2 44,8 42,5 profesional și tehnic (licee tehnologice + SAM/învățământ profesional) Observație: La calcularea indicatorului nu au fost luați în considerare elevii străini. Valoarea indicatorului s-a obținut prin raportare la populația în vârstă de 15-18 ani, vârstă oficială corespunzătoare ansamblului învățământului secundar superior. Sursa: Date preluate șI/sau calculate pe baza informațiilor INS, 2009-2016. I.D.2. Durata medie de frecventare a învățământului liceal și profesional Durata medie de frecventare a învăţământului liceal a oscilat în intervalul analizat, ajungând la valoarea de 2,5 ani în anul școlar 2015/2016. Durata medie de frecventare a învăţământului profesional a oscilat în cadrul intervalului de 0-0,3 ani, înregistrând valoarea de 0,3 ani în 2015/0216 – valoare fără o relevanţă specială, în condiţiile în care această rută de formare este în restructurare. Durata medie de frecventare a învățământului liceal a înregistrat o tendință ascendentă, de la 2,5 ani în 2009/2010, la 2,9 în 2012/2013, după care a scăzut, ușor, ajungând la 2,5 în 2015/16. Durata de frecventare a liceului este echilibrată pe sexe, valorile urmând aceeași traiectorie ca și pe total. Valoarea indicatorului calculată la nivelul anului școlar 2015/2016 arată că, în medie, fetele petrec în învățământul liceal 2,7 ani, iar băieții 2,4 ani. Tabel 20. Durata medie de frecventare a învățământului liceal 2009/ 2010/ 2011/ 2012/ 2013/ 2014/ 2015/ 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 Total 2,5 2,8 2,9 2,9 2,8 2,7 2,5 Feminin 2,7 2,9 3,0 3,0 2,9 2,9 2,7 Masculin 2,4 2,7 2,9 2,8 2,7 2,6 2,4 Sursa: Date calculate pe baza informațiilor INS, 2009-2016. Fig. 13. Durata medie de frecventare a învățământului liceal Durata de frecventare a învățământului profesional s-a redus constant începând cu anul școlar 2009/2010 (anul intrării în lichidare a învățământului profesional), ajungând la valoarea zero în 2011/2012. Ulterior, a 25 început să crească, ajungând la 0,3 ani în 2014/2015. Valoarea indicatorului este cel mai probabil în creştere în următorii ani, pe fondul actualelor măsuri de reorganizare a învățământului profesional. Pe sexe, situația este în favoarea băieților; la nivelul anului 2015/2016, fetele petrec 0,2 ani în învățământul profesional, iar băieții 0,4 ani. Tabel 21. Durata medie de frecventare a învățământului profesional 2009/ 2010/ 2011/ 2012/ 2013/ 2014/ 2015/ 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 Total 0,3 0,1 0,0 0,1 0,1 0,2 0,3 Feminin 0,3 0,1 0,0 0,0 0,0 0,1 0,2 Masculin 0,4 0,2 0,0 0,1 0,1 0,3 0,4 Sursa: Date calculate pe baza informațiilor INS, 2009-2016. Fig. 14. Durata medie de frecventare a învățământului profesional 0,4 0,3 0,2 0,1 Total 0 Feminin Masculin Diferența dintre durata de frecventare a învățământului liceal, respectiv profesional este determinată de efectul ratei mai ridicate de cuprindere a tinerilor în învățământul liceal, comparativ cu învățământul profesional, precum şi de duratele oficiale diferite de şcolaritate specifice celor două rute de formare. I.D.3. Ratele specifice de cuprindere școlară pe vârste Ratele specifice de cuprindere pe vârste în învăţământul liceal şi profesional înregistrează evoluţii oscilante, influenţate direct de schimbările de structură a sistemului de educaţie. În cazul învăţământului liceal se constată o cuprindere mai mare a populaţiei feminine decât a celei masculine, pentru toate vârstele, iar în cazul celui profesional se observă situaţia inversă, de cuprindere mai mare a populaţiei masculine. Analiza ratelor specifice de cuprindere şcolară pe vârste relevă evoluții specifice în cazul fiecărei vârste la nivelul învățământului liceal. Evoluția ratei specifice de cuprindere pentru populația în vârstă de 15 ani evidențiază o creștere până la nivelul anului școlar 2011/12 (an în care a intrat în liceu generația de elevi care a avut debutul şcolar simultan la 6 şi 7 ani, în 2003/2004), după care urmează o reducere considerabilă în ultimii doi ani școlari, ca urmare a reintroducerii învățământului profesional. La nivelul anului 2015/2016, 62,6% din populația de 15 ani se afla cuprinsă în învățământul liceal. Rata de cuprindere a populației feminine este mai mare decât a celei 26 masculine pe întreg intervalul analizat, diferența cea mai mare, de peste 11 p.p., observându-se la nivelul anului școlar 2015/16. Analiza evoluției ratelor specifice de cuprindere a populațiilor de 16, 17 și 18 ani relevă scăderea continuă în decursul ultimilor patru ani școlari, cea mai accentuată fiind în rândul celor de 18 ani. Rata de cuprindere a populației feminine este mai mare decât a celei masculine pe întreg intervalul, pentru toate vârstele, în mod special pentru 16 și 17 ani. Este problematic faptul că, la nivelul cohortei de 18 ani, doar 52% dintre ei sunt cuprinși în învățământul liceal. Este cea mai mică valoare din intervalul analizat. Tabel 22. Ratele specifice de cuprindere şcolară pe vârste în învățământ liceal, perioada 2009-2016 2009/ 2010/ 2011/ 2012/ 2013/ 2014/ 2015/ 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 15 ani Total 73,0 76,2 79,3 75,8 73,6 65,7 62,6 Feminin 75,7 78,2 80,9 77,6 75,6 71,0 68,5 Masculin 70,4 74,3 77,8 74,1 71,6 60,7 56,9 16 ani Total 63,2 77,3 76,1 76,4 75,3 72,5 67,4 Feminin 68,1 78,7 77,4 79,1 78,3 76,5 72,4 Masculin 58,6 75,9 74,9 73,8 72,5 68,6 62,7 17 ani Total 56,0 64,7 74,8 74,8 73,5 72,5 70,8 Feminin 62,1 69,4 76,5 77,3 76,7 75,6 74,6 Masculin 50,2 60,1 73,2 72,4 70,4 69,5 67,2 18 ani Total 58,7 57,4 60,1 62,2 61,6 63,5 52,4 Feminin 61,5 59,6 60,7 63,1 63,0 65,7 52,9 Masculin 56,0 55,4 59,5 61,4 60,3 61,4 51,9 Sursa: Date calculate pe baza informațiilor INS, 2009-2016. Intrarea în lichidare a SAM-urilor începând cu 2009/2010 a determinat scăderea bruscă a ratelor de cuprindere la toate vârstele corespunzătoare învățământului profesional. Valorile mai mari înregistrate pentru vârstele de 16 și 17 ani în anul școlar 2009/2010 au fost determinate de efectivele de elevi din anii II și III SAM. Începând cu 2014/2015, anul aferent reînființării învățământului profesional, se înregistrează o creștere a valorilor indicatorului, în special pentru vârsta de 15 ani, corespunzătoare anului I de școlarizare în această rută educațională. Analiza datelor referitoare la învățământul profesional relevă valori mai mari ale ratelor specifice în cazul populației masculine – cu valori mai mult decât duble față de cele ale populației feminine, în ultimii doi ani școlari analizați. Este de aşteptat ca măsurile de restructurare a acestei rute de formare să determine, în următorii ani, o creştere a ratelor specifice de cuprindere atât pentru grupa de vârstă 15-17 ani, cât şi pentru vârste mai mari, în condițiile în care se susține un acces mai larg la învățământul profesional, pentru diferite grupuri (elevi în liceu, persoane care au abandonat studiile liceale, foşti absolvenți de SAM etc.). Tabel 23. Rata specifică de cuprindere şcolară pe vârste în învățământ profesional, perioada 2009-2016 2009/ 2010/ 2011/ 2012/ 2013/ 2014/ 2015/ 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 15 ani Total 0,5 0,0 0,0 1,1 1,1 8,0 10,5 Feminin 0,4 0,0 0,0 0,5 0,6 4,8 6,6 27 Masculin 0,6 0,0 0,0 1,6 0,0 11,0 14,1 16 ani Total 14,8 1,2 0,0 3,0 4,1 6,2 10,2 Feminin 11,0 0,9 0,0 1,4 1,9 3,1 5,9 Masculin 18,5 1,5 0,1 4,6 6,2 9,2 14,3 17 ani Total 18,2 11,1 0,7 2,2 4,2 4,7 5,5 Feminin 13,5 7,8 0,3 0,8 1,9 2,1 2,9 Masculin 22,6
← Înapoi la începutul extrasului

Extrasul poate avea altă structură decât documentul original. Data preluării nu reprezintă perioada statistică sau data publicării de către instituție.

Identificarea exactă a documentului colectat

Amprenta SHA-256 permite identificarea versiunii preluate.

4f6885eea4d9d05bbbcf571e037cd68f0069d6097519ac8f1d59175549b1792c