Raport privind starea învățământului preuniversitar din România - 2016

90,2 88,5 88,6 14 ani Total 82,2 81,3 68,7 69,1 71,2 72,9 70,6 Urban 91,1 91,0 79,2 79,7 82,3 85,0 82,4 Rural 74,4 72,7 59,6 60,2 62,2 63,1 60,9 Feminin 81,7 80,8 66,7 67,8 69,7 71,3 69,1 Masculin 82,7 81,8 70,6 70,3 72,7 74,4 71,9 Sursa: Date calculate pe baza informațiilor INS, 2009-2016. 17 Fig. 6. Ratele specifice de cuprindere şcolară pe vârste în învățământul gimnazial, perioada 2009-2016 100 90 80 70 60 50 40 30 20 I.C.3. Rata abandonului școlar în învățământul primar și gimnazial În anul şcolar 2014/2015, rata abandonului școlar a crescut în comparaţie cu anul şcolar anterior. La nivel general, 1,8% dintre elevii de nivel primar şi gimnazial abandonează şcoala. Mediul rural, gimnaziul, populaţia şcolară masculină, respectiv clasele de început de ciclu gimnazial înregistrează valori ridicate ale abandonului şcolar. Astfel, cele mai mari valori ale ratei abandonului școlar s-au înregistrat la nivelul învăţământului gimnazial din mediul rural (2,3%), al băieţilor din gimnaziu (2,1%), respectiv la nivelul claselor I, a II-a și a V-a (2,4%). La finalul anului şcolar 2014/2015, învățământul primar şi gimnazial de masă cuprindea 1690,5 mii elevi. Din totalul elevilor, 97% au fost declarați promovați și 3% repetenți, situație relativ constantă în comparație cu anul şcolar anterior. Datele corespunzătoare pentru învățământul special sunt următoarele: 17,7 mii de elevi la final de an școlar, din care 97,9% au fost declarați promovați și 2,1% repetenți. Pe ansamblul învățământului primar şi gimnazial, rata abandonului şcolar (indicator calculat pe baza metodei „intrare-ieşire”) în anul 2014/2015 a fost de 1,8% (procent ce reprezintă 31,7 mii de elevi). În comparație cu anul anterior, valoarea indicatorului a crescut considerabil, ajungând la valoarea din anii 2010- 2011. Pe medii de rezidență, se accentuează diferența în defavoarea mediului rural (1,5% în urban și 2,2% în rural). În ceea ce privește diferența pe sexe, se evidențiază o frecvență mai mare a situațiilor de abandon în cazul populației școlare masculine (2,0% băieți și 1,7% fete). Tabel 14. Rata abandonului şcolar în învățământul primar şi gimnazial, perioada 2008-2015 2008/ 2009/ 2010/ 2011/ 2012/ 2013/ 2014/ 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 Învățământ primar şi gimnazial Total 1,7 1,5 1,8 1,8 1,4 1,5 1,8 Urban 1,5 1,5 1,8 1,7 1,1 1,3 1,5 Rural 1,9 1,6 1,8 1,8 1,6 1,8 2,2 Feminin 1,5 1,4 1,7 1,5 1,2 1,4 1,7 Masculin 1,8 1,7 1,9 2 1,5 1,6 2,0 18  Învățământ primar Total 1,4 1,4 1,6 1,6 1,1 1,2 1,8 Urban 1,3 1,4 1,6 1,6 0,9 1,1 1,6 Rural 1,5 1,4 1,6 1,5 1,3 1,4 2,0 Feminin 1,3 1,3 1,5 1,4 1,0 1,1 1,6 Masculin 1,6 1,6 1,7 1,7 1,2 1,3 1,9 Învățământ gimnazial Total 1,9 1,7 2,0 1,9 1,7 1,8 1,9 Urban 1,6 1,5 1,9 1,8 1,4 1,5 1,5 Rural 2,2 1,8 2,0 2,1 2,1 2,1 2,3 Feminin 1,8 1,5 1,9 1,7 1,6 1,7 1,7 Masculin 2,0 1,8 2,1 2,2 1,9 1,9 2,1 Sursa: Date calculate pe baza informațiilor INS, 2009-2016. Pe fiecare nivel de studiu, se evidențiază aspecte caracteristice. În învățământul primar, abandonul şcolar a crescut constant după momentul trecerii la 10 ani de şcolaritate obligatorie; situația s-a îmbunătățit în ultimii ani, dar în 2014/2015 valoarea indicatorului a înregistrat o creștere semnificativă (1,8%). Diferența pe medii de rezidență a crescut ușor, mediul rural fiind în continuare defavorizat. De asemenea, a crescut ușor decalajul dintre sexe, mai mulți băieți din ciclul primar abandonează şcoala, comparativ cu fetele. Fig. 7. Rata abandonului şcolar în învățământul primar, pe medii de rezidență, perioada 2008-2015 În învățământul gimnazial se înregistrează o ușoară creștere a ratei abandonului școlar față de anul anterior; valoarea indicatorului a fost de 1,9% în 2014/2015. La acest nivel de studiu diferențele pe medii sunt mai mari decât în ciclul primar, de 0,8 p.p. în defavoarea mediului rural. Şi în cazul gimnaziului se evidențiază avantajul fetelor în comparație cu băieții (cu 0,4 p.p. în defavoarea băieților). 19 Fig. 8. Rata abandonului şcolar în învățământul gimnazial, pe medii de rezidență, perioada 2008-2015 Relevantă în contextul de față este şi analiza abandonului şcolar pe clase. Datele evidențiază faptul că ratele cele mai ridicate ale abandonului se înregistrează la clasele de început de cicluri de învățământ: clasa I și clasa a II-a, respectiv clasa a V-a. La nivelul clasei pregătitoare se înregistrează o creștere constantă de la un an la altul a valorii indicatorului. Diferența pe medii de rezidență evidențiază situația defavorizată a mediului rural, în special pentru nivelul gimnazial unde diferența este între 0,7-1 p.p. Tabel 15. Rata abandonului şcolar în învățământul primar şi gimnazial, pe clase şi medii de rezidență, 2008-2015 2008/ 2009/ 2010/ 2011/ 2012/ 2013/ 2014/ 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 cl. pregătitoare Total - - - - 0,5 1,0 1,7 Urban - - - - 0,1 0,7 1,7 Rural - - - - 0,9 1,3 1,7 I Total 2,1 2,3 2,2 2,0 1,3 1,5 2,4 Urban 2,2 2,4 2,3 2,0 1,2 1,4 1,9 Rural 2,1 2,3 2,1 2,0 1,5 1,6 3,0 a II-a Total 1,3 1,2 1,5 1,5 1,2 1,3 2,4 Urban 1,1 1,2 1,5 1,5 1,2 1,1 2,0 Rural 1,4 1,3 1,5 1,5 1,3 1,5 2,8 a III-a Total 1,1 1,1 1,4 1,3 1,0 1,1 1,2 Urban 1,0 1,1 1,4 1,3 0,9 1,0 1,2 Rural 1,2 1,1 1,4 1,3 1,2 1,3 1,3 a IV-a Total 1,3 1,2 1,4 1,4 1,3 1,3 1,4 Urban 1,1 1,2 1,4 1,4 1,3 1,2 1,3 Rural 1,4 1,1 1,3 1,4 1,3 1,4 1,5 a V-a Total 2,8 2,5 2,7 2,6 2,4 2,5 2,4 Urban 2,6 2,5 2,8 2,6 2,2 2,1 1,9 Rural 3,0 2,4 2,6 2,6 2,7 2,9 2,9 a VI-a Total 1,6 1,5 1,8 1,7 1,4 1,6 1,7 Urban 1,4 1,5 1,8 1,7 1,2 1,4 1,4 Rural 1,8 1,6 1,9 1,7 1,7 1,8 2,1 20 a VII-a Total 1,8 1,4 2,0 1,8 1,6 1,6 1,8 Urban 1,5 1,2 1,8 1,8 1,2 1,4 1,4 Rural 2,2 1,7 2,1 1,8 1,9 2,0 2,3 a VIII-a Total 1,5 1,3 1,4 1,7 1,5 1,5 1,6 Urban 1,1 1,1 1,2 1,7 1,1 1,2 1,1 Rural 1,9 1,6 1,6 1,7 1,9 1,9 2,1 Sursa: Date calculate pe baza informațiilor INS, 2008-2016. Fig. 9. Rata abandonului şcolar în învățământul primar, pe clase, 2008-2015 3 2,5 cls. preg. 2 cls. I 1,5 cls. II cls. III 1 cls. IV 0,5 0 2008/2009 2009/2010 2010/2011 2011/2012 2012/2013 2013/2014 2014/2015 Fig. 10. Rata abandonului şcolar în învățământul gimnazial, pe clase, 2008-2015 3 2,5 2 cls. V cls. VI 1,5 cls. VII 1 cls. VIII 0,5 0 2008/2009 2009/2010 2010/2011 2011/2012 2012/2013 2013/2014 2014/2015 La nivel general, ratele ridicate ale abandonului școlar la început de ciclu de învățământ au drept cauză dificultățile de adaptare cu care se confruntă elevii la solicitările școlii, respectiv la trecerea de la un nivel de studiu la altul: stiluri de predare diferite, solicitări mai complexe în plan curricular, nu în ultimul rând diferențe semnificative în ceea ce priveşte numărul de ore/săptămână dedicate studiului. Este de remarcat tendința generală de scădere a ratei abandonului şcolar de la clasa de debut la cele de final de ciclu de învățământ determinată, cel mai probabil, de adaptarea progresivă a elevilor la solicitările şcolare. 21  I.D. Învățământul liceal și profesional I.D.1. Rata brută de cuprindere școlară în învățământul liceal și profesional În anul şcolar 2015/2016, valoarea ratei brute de cuprindere în învăţământul secundar superior a fost de 85,6%, în scădere faţă de anul anterior. Măsurile de politici educaţionale care au vizat învăţământul profesional au determinat schimbări importante ale valorilor acestui indicator în ultimii ani. Diferenţa de participare pe sexe revine la un nivel semnificativ, odată cu reintroducerea învăţământului profesional: șapte puncte procentuale în favoarea populaţiei feminine la liceu și opt puncte procentuale în favoarea celei masculine în învăţământul profesional. Măsurile de politică educațională ce au vizat învățământul profesional în ultimii ani au determinat modificări semnificative în ceea ce privește cuprinderea, frecventarea și finalizarea învățământului secundar superior. În anul școlar 2009/2010, unitățile SAM au intrat în lichidare; începând cu acest an, nu s-au mai făcut înscrieri în anul I; în anul școlar 2014/2015 s-a reintrodus învățământul profesional cu durata de 3 ani. În perioada cuprinsă între cei doi ani școlari menționați, învățământul profesional a fost reglementat printr-o serie de acte legislative: Ordinul de ministru nr. 5730/2010 privind aprobarea Metodologiei de organizare şi desfăşurare a stagiilor de pregătire practică pentru dobândirea calificării profesionale de nivel 2; Ordinul de ministru nr. 3168/2012 privind organizarea şi funcționarea învățământului profesional cu durata de 2 ani; HG nr. 1062/2012 privind modalitatea de subvenționare de către stat a costurilor pentru elevii care frecventează învățământul profesional. Ca urmare, începând cu anul școlar 2009/2010, rata de cuprindere în învățământul secundar superior a înregistrat o scădere ușoară de la un an la altul. Scăderea cea mai accentuată se remarcă după anul 2012/2013, când au ieşit din sistemul educațional toți elevii înscrişi în SAM-uri. În anul școlar 2015/2016, rata brută de cuprindere în învățământul secundar superior (învățământ liceal și profesional) a fost de 85,6%. În intervalul analizat nu există diferențe notabile între rata de cuprindere a populației feminine- 85,9% și a celei masculine - 85,4%. Tabel 16. Rata brută de cuprindere în învățământul secundar superior (liceu şi învățământ profesional), perioada 2009-2016 2009/ 2010/ 2011/ 2012/ 2013/ 2014/ 2015/ 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 Total 96,7 96,5 96,0 94,9 91,2 90,0 85,6 Feminin 96,0 95,6 95,3 94,2 91,1 90,3 85,9 Masculin 97,4 97,7 96,6 95,6 90,8 89,6 85,4 Observație: La calcularea indicatorului nu au fost luați în considerare elevii străini. Valoarea indicatorului s-a obținut prin raportare la populația în vârstă de 15-18 ani, vârstă oficială corespunzătoare învățământului secundar superior. Sursa: Date calculate pe baza informațiilor INS, 2009-2016. Începând cu anul școlar 2014/2015, Institutul Național de Statistică nu mai oferă date defalcate după domiciliul părinților pentru elevii înscriși în învățământul secundar superior – nici pentru liceu, nici pentru învățământul profesional. În aceste condiții, analiza din cadrul prezentului raport se va face exclusiv asupra datelor pe total și pe sexe. Situația după mediul de rezidență al elevilor (domiciliul părinților) din rapoartele 22 precedente semnalau o discrepanță semnificativă a ratei de cuprindere în învățământul secundar superior în favoarea elevilor proveniți din mediul urban. La nivelul învățământului liceal, ponderea elevilor proveniți din mediul urban era mai mare, iar la nivelul celui profesional, elevii proveniți din mediul rural erau mai bine reprezentați. La nivelul liceului, rata de cuprindere a crescut semnificativ în prima parte a intervalului analizat, ajungând la valoarea maximă de 94,6% în 2011/2012 (momentul la care a intrat în clasa a IX-a generația care a avut debutul școlar în 2003/2004, la 6 și 7 ani concomiten