Program de
guvernare
Documentul original ↗
Proiect editorial 2026-2028Propuneri, date și condiții de implementare, cu stadiul verificării la vedere.

Document colectat · Rapoarte publice privind educația

Raport privind starea învățământului preuniversitar din România - 2016

Instituția sau publicația sursă
Rapoarte publice privind educația
Data preluării
26.09.2026 17:55
Dimensiunea materialului
2.957,4 KB

Conținutul disponibil în colecție

Textul documentului

ifică de cuprindere în învățământ preşcolar pe medii de rezidență, perioada 2009-2016 3 ani 4 ani 12 5 ani 6 ani I.C. Învățământul primar și gimnazial I.C.1. Rata brută de cuprindere școlară în învățământul primar și gimnazial Schimbarea de structură a sistemului de educaţie din anul şcolar 2012/2013 a determinat efecte asupra ratei de cuprindere în învăţământul primar şi gimnazial. În ultimii patru ani şcolari, valoarea indicatorului a fost de 90-91%. Se menţin diferenţe pe cicluri de şcolarizare: în învăţământul primar sunt cuprinşi aproape 88% dintre copiii de vârstă corespunzătoare, iar în învăţământul gimnazial puţin peste 91%. Mediul rural continuă să rămână defavorizat în privinţa ratei de participare la educaţie, în special la nivelul învăţământului gimnazial, unde diferenţele între rural și urban ajung la valori de 25,4 puncte procentuale. Ratele de participare sunt ușor mai mari pentru populaţia școlară masculină, comparativ cu populaţia feminină. În anul şcolar 2015/2016, învățământul primar şi gimnazial de masă și special a cuprins 1703,4 mii de elevi (cu 18,8 mii mai puțin decât în anul şcolar anterior), şcolarizați în 4037 unități şcolare. Evoluția ratei brute de cuprindere şcolară în învățământul primar şi gimnazial – reprezentând ponderea elevilor cuprinşi în ciclul primar şi gimnazial din totalul copiilor de vârstă corespunzătoare celor două niveluri de studiu (6-14 ani) a fost în scădere, de la 98,3% în 2009/2010 la 89,4% în 2015/2016. În ultimii patru ani școlari a fost înregistrată o scădere semnificativă, până la valori de puțin peste 89% – ca o consecință a schimbării structurii sistemului școlar, prin includerea clasei pregătitoare în componența învățământului primar (ca urmare, intervalul de vârstă luat în analiză la calcularea indicatorului este mai mare). În anul școlar de referință, indicatorul își continuă tendința descendentă, cu 0,5 p.p. Tabel 9. Rata brută de cuprindere în învățământul primar şi gimnazial, perioada 2009-2016 2009/ 2010/ 2011/ 2012/ 2013/ 2014/ 2015/ 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 Total 98,3 97,5 94,2 90,6 90,7 89,9 89,4 Urban 106,4 105,8 102,8 97,0 97,4 100,4 100,2 Rural 91,2 90,3 86,6 84,6 84,2 80,4 79,4 Feminin 97,5 96,7 93,1 89,3 89,9 89,2 88,7 Masculin 99,0 98,3 95,2 91,9 91,4 90,6 90,1 Sursa: Date calculate pe baza informațiilor INS, 2009-2016. 13 Diferența pe sexe se menține şi în 2015/2016 în favoarea băieților cu 1,4 puncte procentuale (88,7% fete, respectiv 90,1% băieți), în contextul scăderii valorii indicatorului Pe medii de rezidență, rata de cuprindere în învățământul primar şi gimnazial a scăzut constant în ultimii ani, atât în urban, cât şi în rural. În 2015/2016, se înregistrează o scădere de 0,2 p.p. la nivelul mediului urban și de 1 p.p. la nivelul mediului rural, fapt ce face să crească diferența pe medii de rezidență în comparație cu anii anteriori, care a ajuns la aproape 21 de puncte procentuale în defavoarea mediului rural. Fig. 4. Rata brută de cuprindere în învățământul primar și gimnazial, pe medii de rezidență total primar şi gimnazial Tendința descendentă înregistrată de rata brută de cuprindere din primar și gimnazial în anul şcolar 2015/2016 se manifestă diferit pe cicluri de şcolarizare. După o perioadă de valori relativ constante, rata brută de cuprindere în învățământul primar a scăzut semnificativ în ultimii patru ani şcolari, ca efect al trecerii clasei pregătitoare în componența învățământului primar. În anul școlar 2015/2016, s-a înregistrat valoarea de 87,7%, în scădere cu 1 p.p. față de anul anterior. O pondere încă semnificativă a copiilor de 6 ani se regăsește în grădinițe (14,4%, în creștere față de anul școlar anterior). Tabel 10. Rata brută de cuprindere în învățământul primar, perioada 2009-2016 2009/ 2010/ 2011/ 2012/ 2013/ 2014/ 2015/ 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 Total 97,6 97,5 95,6 88,4 89,0 88,7 87,7 Urban 103,2 102,6 101,4 91,5 92,2 97,4 96,5 Rural 92,8 92,9 90,3 85,2 85,6 80,3 78,9 Feminin 96,9 96,7 94,7 87,7 88,3 88,1 87,2 Masculin 98,3 98,2 96,4 89,0 89,6 89,3 88,3 Sursa: Date calculate pe baza informațiilor INS, 2009-2016. Se remarcă o scădere a ratei brute de cuprindere în învățământul primar față de anul anterior, atât în mediul urban (cu 0,9 p.p.), cât şi în mediul rural (cu o 1,4 p.p.). Discrepanțele pe medii de rezidență evidențiază defavorizarea învățământului de la sate (78,9% rural şi 96,5% urban). Valoarea indicatorului este uşor mai mare în cazul băieților, în comparație cu fetele, diferența de peste 1 p.p. păstrându-se ca și în anii anteriori. 14 În învățământul gimnazial, valoarea ratei brute de cuprindere a crescut în perioada 2007-2010 ca urmare a școlarizării la acest nivel de studiu a copiilor ce au intrat în clasa I în 2003/2004 (două generații de 6 și de 7 ani). Ulterior, rata de participare în gimnaziu a scăzut semnificativ, până la valoarea de 91,5% în 2015/2016, valoare relativ constantă în raport cu anul școlar anterior. Tabel 11. Rata brută de cuprindere în învățământul gimnazial, perioada 2009-2015 2009/ 2010/ 2011/ 2012/ 2013/ 2014/ 2015/ 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 Total 98,9 97,6 92,8 93,4 92,7 91,4 91,5 Urban 109,6 108,9 104,2 104,3 104,5 104,5 105,2 Rural 89,5 87,8 83,1 84,0 82,7 80,5 79,8 Feminin 98,1 96,7 91,6 91,2 91,9 90,6 90,5 Masculin 99,6 98,4 94,0 95,4 93,5 92,2 92,3 Sursa: Date calculate pe baza informațiilor INS, 2009-2016. Datele evidențiază faptul că discrepanța dintre rural şi urban s-a accentuat, pe fondul creșterii valorii indicatorului în urban și scăderii în rural, diferența ajungând la 25,4 p.p. (79,8% rural şi 105,2% urban). Această situație de defavorizare a mediului rural este efect al părăsirii timpurii a școlii după terminarea ciclului primar, precum și al fenomenului migrației externe. I.C.2. Ratele specifice de cuprindere școlară pe vârste Schimbările de structură a sistemului de învăţământ au influenţe directe asupra ratelor specifice de cuprindere. Rata de cuprindere a copiilor de 6 ani în învăţământul primar a fost în creştere de la un an şcolar la altul; în 2014/2015, indicatorul înregistrează o scădere peste 3 p.p. faţă de anul şcolar trecut. O pondere încă ridicată dintre copiii de 6 ani se înregistrează în grădiniţe. Ratele specifice de cuprindere pentru celelalte vârste specifice învăţământului primar şi gimnazial au înregistrat uşoare oscilaţii faţă de anul anterior. Se înregistrează, în continuare, procente relativ ridicate de elevi care depăşesc grupele oficiale de vârstă corespunzătoare învăţământului primar (peste 10 ani), respectiv gimnazial (peste 14 ani). Rata specifică de cuprindere exprimă procentajul elevilor de o anumită vârstă cuprinşi în sistemul de educație, indiferent de nivelul de învățământ, din totalul populației de aceeaşi vârstă; indicatorul reflectă gradul de participare la educație a unei anumite cohorte de vârstă specifică.  Ratele specifice de cuprindere pe vârste, în învățământul primar Ca şi alți indicatori, ratele specifice de cuprindere şcolară pe vârste au prezentat tendințe oscilante în ultimii ani, influențate mai ales de schimbările de structură ale sistemului de învățământ. Cea mai relevantă din această perspectivă este rata specifică de cuprindere pentru vârsta de 6 ani. De la ponderi de aproximativ 20% a copiilor de 6 ani cuprinşi în învățământul primar înainte de anul școlar 2012/2013, în 2015/2016 peste 82% dintre copii de 6 ani au fost şcolarizați în primar (în scădere, totuși, față de anul școlar anterior cu peste 3 p.p.): 77,1% în clasa pregătitoare și 4,9% în clasa I. În acelaşi timp, o pondere de 14,4% dintre copiii de 6 ani (în creștere față de anul școlar trecut) au rămas cuprinşi în învățământul preşcolar. Dacă înainte de introducerea obligativității clasei pregătitoare nivelul ratei de cuprindere în şcoală a copiilor de 6 ani era mai ridicat în rural decât în urban, în ultimii patru ani tendința s-a inversat, valoarea indicatorului 15 fiind mai mare în urban decât în rural cu peste 20 p.p. (92,3% în urban, respectiv 71,7% în rural). În mod constant, diferența valorii indicatorului pe sexe este in favoarea fetelor (83,5% fete, respectiv 81,0% băieți). Tabel 12. Ratele specifice de cuprindere şcolară pe vârste, în învățământul primar, perioada 2009-2016 2009/ 2010/ 2011/ 2012/ 2013/ 2014/ 2015/ 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 6 ani Total 20,1 19,0 19,9 73,1 81,2 85,8 82,2 Urban 19,3 18,2 19,4 73,9 83,3 95,4 92,3 Rural 20,9 19,9 20,5 72,2 78,8 75,8 71,7 Feminin 21,1 20,0 21,0 74,1 82,2 86,7 83,5 Masculin 19,2 18,0 18,9 72,2 80,3 84,9 81,0 7 ani Total 89,9 90,0 88,3 91,5 86,3 87,7 90,6 Urban 93,4 93,2 93,0 94,4 87,9 95,0 99,5 Rural 86,7 86,9 83,7 88,4 84,5 80,4 81,6 Feminin 90,7 90,2 88,4 91,3 86,5 87,8 90,3 Masculin 89,1 89,7 88,1 91,8 86,1 87,7 90,9 8 ani Total 93,9 93,9 93,8 92,5 92,2 87,8 90,8 Urban 99,1 97,8 97,7 96,7 95,1 95,2 98,9 Rural 89,4 90,4 90,1 88,3 88,9 80,4 82,6 Feminin 93,4 93,6 93,4 92,5 91,8 87,6 90,4 Masculin 94,4 94,2 94,1 92,4 92,5 88,0 91,1 9 ani Total 94,9 94,1 92,2 94,5 93,6 93,3 88,3 Urban 101,0 99,6 98,5 99,0 98,5 102,7 96,8 Rural 89,8 89,3 86,7 90,3 88,8 84,4 80,0 Feminin 94,7 93,4 92,2 93,7 93,4 93,1 88,3 Masculin 95,1 94,8 92,1 95,3 93,8 93,6 88,4 10 ani Total 76,8 78,0 73,5 75,5 77,2 76,2 74,3 Urban 83,0 84,6 79,9 80,2 82,1 85,4 82,7 Rural 71,7 72,4 68,0 71,3 72,6 68,0 66,3 Feminin 75,1 76,3 71,8 74,5 75,3 74,8 72,7 Masculin 78,5 79,6 75,1 76,4 79,0 77,5 75,7 Sursa: Date calculate pe baza informațiilor INS, 2009-2016. Fig. 5. Ratele specifice de cuprindere şcolară pe vârste, în învățământul primar, perioada 2009-2016 100 80 6 ani 60 7 ani 8 ani 40 9 ani 10 ani 20 0 2009/2010 2010/2011 2011/2012 2012/2013 2013/2014 2014/2015 2015/2016 16 Ratele specifice de cuprindere pe vârste, în învățământul gimnazial Evoluția ratelor specifice de cuprindere în învățământul gimnazial înregistrează scăderi uşoare față de anul anterior pentru 11, 12 şi 14 ani, respectiv o ușoară creștere pentru 13 ani. Ca şi în învățământul primar, ratele de cuprindere în gimnaziu sunt mai mari în urban în comparație cu mediul rural, la toate vârstele corespunzătoare acestui nivel de studiu. De asemenea, ponderea elevilor care depăşesc vârsta oficială corespunzătoare învățământului gimnazial se păstrează încă la valori mari: 11,6% dintre copiii de 15 ani și 3,5% dintre copiii de 16 ani sunt cuprinși în învățământul gimnazial. Tabel 13. Ratele specifice de cuprindere şcolară pe vârste, în învățământul gimnazial, perioada 2009-2016 2009/ 2010/ 2011/ 2012/ 2013/ 2014/ 2015/ 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 11 ani Total 84,0 83,6 83,0 87,2 83,2 82,7 82,4 Urban 93,1 93,2 92,9 92,6 91,7 94,1 94,7 Rural 76,2 75,6 74,8 82,1 75,6 73,0 71,5 Feminin 85,2 84,0 83,8 83,8 84,7 83,6 83,3 Masculin 82,8 83,2 82,2 90,6 81,7 81,9 81,6 12 ani Total 93,9 91,4 89,5 91,1 90,5 88,9 88,6 Urban 103,0 101,4 99,3 101,6 101,4 100,0 101,2 Rural 85,9 83,0 81,3 82,2 81,2 79,7 77,8 Feminin 93,5 92,2 89,2 91,0 90,4 89,2 88,5 Masculin 94,2 90,7 89,8 91,1 90,6 88,7 88,6 13 ani Total 92,9 94,1 92,8 90,4 90,2 88,3 88,6 Urban 103,1 103,8 102,2 101,3 100,5 100,2 100,8 Rural 83,8 85,6 84,8 81,4 81,6 78,5 78,4 Feminin 93,0 93,5 92,9 90,1 90,1 88,2 88,5 Masculin 92,7 94,7 92,7 90,6
← Înapoi la începutul extrasului

Extrasul poate avea altă structură decât documentul original. Data preluării nu reprezintă perioada statistică sau data publicării de către instituție.

Identificarea exactă a documentului colectat

Amprenta SHA-256 permite identificarea versiunii preluate.

4f6885eea4d9d05bbbcf571e037cd68f0069d6097519ac8f1d59175549b1792c