Raport privind starea învățământului preuniversitar din România - 2016

102555 105557 99476 Urban 45835 52017 58326 64696 71341 * * Rural 16703 17911 21060 28088 31214 * * * Începând cu anul școlar 2014/2015, INS nu mai oferă date defalcate după domiciliul părinților pentru învățământul liceal, profesional și postliceal. Sursa: Date calculate pe baza informațiilor INS, 2010-2016. Fig. 1 Evoluţia efectivelor de elevi din învățământul preuniversitar, perioada 2009-2016 Sursa: Date calculate pe baza informațiilor INS, 2010-2016. Evoluția descendentă s-a înregistrat la toate nivelurile de învățământ, cu excepția învățământului profesional – dar în ponderi și forme diferite pe medii de rezidență. Astfel, ca urmare a trecerii copiilor de 6 ani în învățământul primar în contextul introducerii clasei pregătitoare, scăderea numărului copiilor din învățământul preşcolar continuă și în anul 2015/2016 (534,74 de mii de copii, cu 24,8 de mii mai puțin comparativ cu anul anterior). Și la nivelul ansamblului învățământului primar scad efectivele de elevi față de anul anterior (până la 935,39 de mii de elevi): o creștere ușoară în mediul urban (aproape 3 mii de elevi), concomitent cu scăderea semnificativă a efectivelor de elevi în mediul rural (aproape 11 mii de elevi). 7 La nivelul învățământului gimnazial efectivele de elevi au fost de 768 mii de elevi, în scădere cu peste 10 mii față de anul anterior – în condițiile în care în mediul urban, efectivele de elevi cresc față de anul precedent cu peste 81 de mii, iar în rural se reduc cu peste 92 de mii. În învățământul liceal, la nivelul anului școlar 2015/2016 erau înscriși 673,61 mii de elevi, cu peste 52 de mii mai puțin față de anul anterior. Măsurile de revigorare a învățământului profesional au determinat orientarea mai multor elevi către această filieră de studiu. Astfel, în anul şcolar 2015/2016, în învățământul profesional au fost înscrişi 68,68 de mii de elevi, creșterea fiind de aproape 18 mii de elevi față de anul anterior. După un trend ascendent al efectivelor de elevi cuprinși în învățământul postliceal din ultimii ani, în anul școlar de referință s-a înregistrat o scădere a numărului de elevi înscriși: 99,48 de mii de elevi în 2015/2016, cu 6 mii mai puțin față de anul anterior. I.A.2. Rata brută de cuprindere școlară la toate nivelurile de învățământ preuniversitar În anul școlar 2015/2016, rata brută de cuprindere școlară în toate nivelurile de educaţie, ca raport din populaţia în vârstă de 6-23 ani, a fost de 76,6%. În anul de referinţă, 76,8% din populaţia de 3-21 ani se afla în sistemul formal de educaţie (inclusiv în grădiniţă). De asemenea, 88,7% din populaţia şcolară de 3-18 ani frecventa sistemul de educaţie (de la grădiniţă până la liceu). După o perioadă de scădere constantă a ratei brute de cuprindere şcolară în toate nivelurile de învățământ, aceasta a înregistrat o ușoară creștere începând cu anul 2012/2013, ca urmare a includerii în sistemul de învățământ obligatoriu a clasei pregătitoare, fapt care a determinat creşterea ponderii copiilor de 6 ani cuprinşi în sistemul de educație. În anul școlar 2015/2016 indicatorul rata brută de cuprindere şcolară în toate nivelurile de învățământ și-a continuat tendința ascendentă din ultimii ani, ajungând la valoarea de 76,6%. Tabel 2 Rata brută de cuprindere şcolară de la învățământul primar la cel superior, ca raport din populaţia în vârstă de 6/7-23 ani 2009/2010 2010/2011 2011/2012 2012/2013 2013/2014 2014/2015 2015/2016 Total 78,7 77,0 74,1 74,3 74,7 75,0 76,6 Feminin 81,8 79,1 75,3 75,2 76,1 77,0 78,3 Masculin 76,5 75,0 72,9 73,4 72,8 72,1 75,0 Sursa: Date calculate pe baza informațiilor INS, 2010-2016. Creșteri ale indicatorului au fost înregistrate atât la nivelul populației feminine, cât și al celei masculine, valorile indicatorului continuând să rămână mai mari în cazul fetelor (78,3% fete și 75% băieți). Pentru anul 2015/2016, calculul ratei brute de cuprindere școlară pentru diferite niveluri de învățământ evidențiază următoarele date:  Rata brută de cuprindere școlară de la învățământul preșcolar la cel superior, la nivelul anului 2015/2016, a avut valoarea de 78,5%, în creştere față de anul şcolar anterior, ajungându-se la 80% fete 8  și 77,1% băieți. După cum se poate remarca, populația feminină este în avantaj față de cea masculină, diferența pe sexe a mai scăzut față de anul școlar anterior. Tabel 3. Rata brută de cuprindere şcolară de la învățământul preșcolar la cel superior, ca raport din populația în vârstă de 3-23 ani, perioada 2014-2016 2014/2015 2015/2016 Total 76,6 78,5 Feminin 78,1 80,0 Masculin 74,3 77,1 Sursa: Date calculate pe baza informațiilor INS, 2016.  Raportându-ne numai la învățământul preuniversitar, la nivelul anului școlar 2014/2015, rata brută de cuprindere școlară a fost 76,8% din populația de 3-21 ani, în uşoară scădere față de anul anterior. Populația feminină înregistrează o rată de cuprindere mai mare cu 1 p.p. față de cea masculină, diferența reducându-se față de anul școlar anterior. Tabel 4. Rata brută de cuprindere şcolară în învățământul preuniversitar (de la învățământul preșcolar la cel liceal și postliceal) ca raport din populația în vârstă de 3-21 ani, perioada 2014-2016 2014/2015 2015/2016 Total 78,1 76,8 Feminin 78,6 77,3 Masculin 76,6 76,3 Sursa: Date calculate pe baza informațiilor INS, 2016.  În cazul populației de 3-18 ani, rata brută de cuprindere școlară de la învățământul preşcolar la cel liceal are valoarea de 88,7%. Valoarea indicatorului a crescut în cazul băieților cu aproape 3 p.p. şi a scăzut în cazul fetelor cu 0,3 p.p. Tabel 5. Rata brută de cuprindere şcolară în învățământul preuniversitar (de la învățământul preșcolar la cel liceal) ca raport din populația în vârstă de 3-18 ani 2014/2015 2015/2016 Total 88,5 88,7 Feminin 88,6 88,3 Masculin 88,1 91,0 Sursa: Date calculate pe baza informațiilor INS, 2016. I.B. Învățământul preșcolar I.B.1. Rata brută de cuprindere școlară în învățământul preșcolar În anul şcolar 2015/2016, peste 90% dintre copiii de 3-5/6 ani au fost cuprinşi în învăţământul preşcolar. Diferenţele valorii indicatorului pe sex evidenţiază un ușor avantaj pentru fete. Rata de cuprindere în învăţământul preșcolar din mediul rural este semnificativ mai redusă decât în mediul urban, ca urmare a ponderii reduse a copiilor de vârste mici care frecventează grădiniţele de la sate. 9 În anul 2015/2016, învățământul preşcolar a cuprins 534,7 de mii de copii (în scădere cu aproape 25 de mii de copii față de anul şcolar anterior), şcolarizați în 1202 grădinițe şi 10247 secții ce funcționează pe lângă alte unități de învățământ. Rata brută de cuprindere în învățământul preşcolar calculată la nivelul anului şcolar 2015/2016– reprezentând procentul copiilor cuprinşi în grădiniță din totalul copiilor de vârstă corespunzătoare nivelului preşcolar – a crescut ușor față de anul anterior cu 0,8 puncte procentuale, până la valoarea de 90,9%. Tabel 6. Rata brută de cuprindere în învățământul preşcolar (3-5/6 ani), perioada 2009-2016 2009/2010 2010/2011 2011/2012 2012/2013 2013/2014 2014/2015 2015/2016 Total 78,4 78,8 78,4 90,2 87,4 90,1 90,9 Urban 80,7 80,9 81,0 93,2 90,3 97,7 97,8 Rural 76,0 76,6 75,5 86,7 83,9 81,8 83,4 Feminin 78,7 79,1 78,8 90,5 87,7 90,2 90,9 Masculin 78,1 78,5 78,0 89,9 87,1 89,9 90,9 Sursa: Date calculate pe baza informațiilor INS, 2010-2016. Diferențele pe sexe ale valorii indicatorului au scăzut de la un an la altul, până la valori similare pentru fete și băieți, înregistrate la nivelul anului 2015/2016. Pe fondul evoluției pozitive a valorii indicatorului la nivel general, continuă să se manifeste discrepanțe pe medii de rezidență. Aceste diferențe au crescut în perioada de referință a prezentului raport, de la 4,7 p.p. în 2009/2010 la 14,4 p.p. în anul şcolar 2015/2016. Astfel, mediul rural continuă să înregistreze rate de cuprindere în învățământul preşcolar cu mult mai mici decât mediul urban. Fig. 2. Evoluția ratei brute de cuprindere în învățământul preşcolar, pe medii de rezidență, perioada 2009- 2016 100 Total 50 0 2009/2010 2010/2011 2011/2012 2012/2013 2013/2014 2014/2015 2015/2016 I.B.2. Durata medie de frecventare a învățământului preșcolar Calculată la nivelul anului școlar 2015/2016, durata medie de frecventare a grădiniţei de către copiii din România este de 2,7 ani (raportat la durata teoretică de 3 ani a învăţământului preşcolar), având o ușoară creștere faţă de ultimii trei ani şcolari. După valori mari de 3,1 ani, durata medie de frecventare a grădiniței a scăzut în anul 2012/2013, o dată cu trecerea grupei de vârstă 6 ani la învățământul obligatoriu. Datele calculate pentru ultimii ani şcolari evidențiază valori relativ constante. În anul 2015/2016 valoarea indicatorului a înregistrat o ușoară creştere 10 față de ultimii trei ani: în medie, un copil stă 2,7 ani în învățământul preşcolar. Fetele și băieții petrec o perioadă de timp similară în învățământul preșcolar. Tabel 7. Durata medie de frecventare a învățământului preşcolar 2009/ 2010/ 2011/ 2012/ 2013/ 2014/ 2015/ 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 Total 3,1 3,1 3,1 2,5 2,5 2,5 2,7 Urban 3,2 3,2 3,2 2,5 2,6 2,7 2,9 Rural 3,0 3,0 3,0 2,5 2,3 2,2 2,5 Feminin 3,1 3,1 3,1 2,6 2,5 2,5 2,7 Masculin 3,1 3,1 3,1 2,4 2,5 2,4 2,7 Sursa: Date calculate pe baza informațiilor INS, 2010-2016. În ultimul deceniu, durata de frecventare a învățământului preșcolar a fost constant mai mare în urban, cu 0,2-0,5 ani față de rural. În anul 2015/2016 diferența pe medii de rezidență a fost de 0,4 ani, în defavoarea mediului rural. I.B.3. Rata specifică de cuprindere școlară pe vârste în învățământul preșcolar Analiza ratelor specifice de cuprindere în grădiniţă din ultimii ani reflectă creșterea participării la învăţământul preşcolar a copiilor din grupa de vârstă 3-5/6 ani. În anul şcolar 2015/2016, valorile ratelor specifice de cuprindere au crescut semnificativ pentru vârsta de 3 ani şi au scăzut pentru vârstele de 4 ani, respectiv 5 ani. Începând cu anul şcolar 2012/2013, grupa de vârstă 6 ani corespunde învățământului obligatoriu. Pentru prezentul raport, în vederea asigurării comparabilității datelor, sunt oferite date privind ratele specifice de cuprindere în învățământul preşcolar şi pentru această grupă de vârstă. Analiza acestor date este relevantă în perspectiva evaluării eficienței obligativității clasei pregătitoare de la această vârstă. Astfel, înainte de implementarea debutului școlar de la 6 ani, peste trei sferturi dintre copiii de această vârstă erau cuprinși în grădinițe. Începând cu anul 2012/2013, a scăzut semnificativ ponderea copiilor de 6 ani din grădinițe, până la valoarea de 14,4% în 2015/2016. Aceste date evidențiază faptul că introducerea clasei pregătitoare de la vârsta de 6 ani, cumulat cu implementarea unor redimensionări curriculare corespunzătoare, au constituit un răspuns pozitiv la tendința părinților de a amâna vârsta debutului școlar din cauza “fricii” de dificultățile școlii. Față de anul școlar anterior, ratele specifice de cuprindere în învățământul preșcolar au înregistrat tendințe ascendente la vârsta de 3 ani şi valori mai reduse pentru vârstele de 4 ani și 5 ani. Pe medii de rezidență, mediul rural continuă să fie în dezavantaj, cu toate că valorile majorității ratelor specifice au crescut la acest nivel, în anul de referință al prezentului raport. Ca și în anii trecuți, diferențele pe medii de rezidență sunt mai mari în cazul vârstei de 3 ani în favoarea mediului urban (peste 95% dintre copiii de 3 ani din mediul urban merg la grădiniță, comparativ cu numai 76% din rural). Și în cazul copiilor de 4 și 5 ani, diferențele pe medii de rezidență sunt semnificative, variind între 1- 14 p.p. Pentru copiii de 6 ani valoarea indicatorului este ușor mai mare în mediul rural. 11 Tabel 8. Rata specifică de cuprindere pe vârste în învățământ preşcolar, perioada 2009-2016 Vârsta 2009/ 2010/ 2011/ 2012/ 2013/ 2014/ 2015/ 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 3 ani Total 63,1 66,6 69,1 78,5 75,2 72,2 86,1 Urban 66,3 70,5 74,8 86,2 81,6 80,2 95,4 Rural 59,3 62,0 62,3 69,5 67,4 63,4 75,9 Feminin 64,5 67,9 70,3 80,3 76,5 73,3 87,2 Masculin 61,7 65,4 67,9 76,9 74,1 71,1 85,1 4 ani Total 79,6 77,8 78,0 83,6 83,7 84,6 83,8 Urban 80,0 77,1 77,5 84,7 86,3 92,0 89,5 Rural 79,1 78,6 78,6 82,2 80,7 76,5 77,5 Feminin 80,3 78,5 78,6 83,6 84,2 85 84,0 Masculin 79,0 77,2 77,5 83,6 83,3 84,2 83,6 5 ani Total 87,0 86,7 83,7 89,3 88,0 88,6 87,0 Urban 88,3 86,5 83,5 90,7 89,2 95,3 93,8 Rural 85,7 87,0 84,0 87,8 86,6 81,1 79,5 Feminin 87,5 87,1 84,6 89,3 87,9 88,2 86,9 Masculin 86,5 86,4 82,9 89,4 88,1 88,7 87,0 6 ani Total 78,9 78,4 76,7 17,8 14,9 13,5 14,4 Urban 84,3 84,1 82,2 16,5 13,6 12,1 13,6 Rural 73,7 72,8 70,9 19,3 16,3 14,8 15,2 Feminin 78,0 77,9 76,2 17,3 14,1 12,5 13,3 Masculin 79,7 78,9 77,2 18,3 15,5 14,4 15,4 Sursa: Date calculate pe baza informațiilor INS, 2010-2016. Fig. 3 Rata spec