Raport activitate_SRI_2009.pdf

informaţii secrete de stat. 20/34  ■ În perspectiva şedinţelor CSAT, SRI a transmis 26 documente conţinând elemente de analiză/poziţie în legătură cu o serie de documente înaintate spre a fi discutate/aprobate la nivelul CSAT. Dintre acestea, 13 au fost înaintate direct CSAT, iar celelalte 13 au reprezentat contribuţii la documente care urmau a fi integrate de alte instituţii. În acest sens, pot fi menţionate documentele referitoare la: - activitatea de informare a factorilor de decizie, în anul 2008, cu privire la acţiuni, stări de fapt, fenomene de natură să genereze riscuri şi ameninţări la adresa securităţii naţionale; - riscuri de natură teroristă la adresa securităţii naţionale, identificate de SRI în calitate de autoritate naţională în domeniu; - evoluţii în domeniul criminalităţii informatice şi stadiul realizării Centrului Naţional CYBERINT; - activitatea desfăşurată pentru protecţia informaţiilor clasificate din sfera de competenţă a SRI; - activitatea de cooperare internaţională derulată de SRI în anul 2008, potrivit necesităţilor ce decurg din statutul României de stat membru UE, precum şi obligaţiilor ce revin Serviciului în context euro-atlantic. ■ Pe de altă parte, suplimentar programului de activitate al CSAT pentru anul 2009, SRI a pus la dispoziţia Consiliului 9 documente pe problematici de securitate naţională (unele dintre acestea reprezentând răspunsuri la solicitări ale CSAT). Acestea s-au referit la subiecte precum stadiul îndeplinirii de către Serviciului Român de Informaţii a hotărârilor CSAT adoptate în anul 2008, problematica infrastructurilor critice, în special din perspectiva impactului asupra securităţii economice etc. IV.2. Controlul democratic 2.1. Controlul parlamentar ■ SRI a pus la dispoziţia Comisiei Comune Permanente a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului 74 documente (informări, rapoarte), din care 49 răspunsuri la solicitări punctuale ale Comisiei. Pot fi menţionate documentele privind: - riscuri şi ameninţări la adresa securităţii naţionale a României în contextul crizei economico-financiare; - stadiul procesului de transformare a Serviciului; - aspecte ce vizau foste cadre ale instituţiei; - răspunsuri la petiţiile şi memoriile trimise de unele persoane Comisiei ori altor autorităţi ale statului; - strategii de securitate şi culegeri de legislaţie externă cu privire la activitatea serviciilor de informaţii, contrainformaţii şi securitate. 21/34 ■ Evoluţia procesului de transformare a reprezentat un subiect de interes pentru membrii Comisiei, în anul 2009 fiind organizate două întâlniri la nivel de conducere care au abordat pe larg aspecte ale măsurilor operate în acest sens. Totodată, SRI a pus la dispoziţia Comisiei informări în care au fost reflectate activităţile desfăşurate. ■ De asemenea, au fost înaintate Comisiei informări referitoare la cereri venite din partea preşedintelui Camerei Deputaţilor, precum şi a altor comisii parlamentare (precum Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din Camera Deputaţilor) sau unor comisii parlamentare de anchetă. 2.2. Controlul de legalitate ■ Serviciul Român de Informaţii şi-a desfăşurat activitatea cu respectarea strictă a prevederilor Constituţiei României, a reglementărilor naţionale în materie, precum şi a normelor naţionale, comunitare şi internaţionale referitoare la protecţia drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, fapt ce a asigurat legalitatea şi corectitudinea acţiunilor de realizare a securităţii naţionale. Un rol important în acest sens a revenit departamentului specializat al Serviciului, care a asigurat expertiza şi asistenţa juridică necesară în toate etapele procesului de intelligence, dar şi reprezentarea intereselor instituţiei ori fundamentarea juridică a unor puncte de vedere/poziţii instituţionale în cadrul consultărilor în format naţional sau comunitar. Principalele activităţi pe această linie au constat în: - reprezentarea eficientă în instanţă a intereselor Serviciului Român de Informaţii; - asigurarea legalităţii procedurilor de achiziţii publice; - analizarea, formularea de observaţii şi propuneri în cazul unor proiecte de acte normative cu aplicabilitate generală, în plan naţional sau comunitar; - configurarea unor puncte de vedere ale Serviciului, respectiv a unor poziţii naţionale în proiecte comunitare cu relevanţă pentru activitatea de securitate; - asimilarea şi implementarea în activitatea Serviciului a prevederilor legislaţiei europene cu relevanţă pentru domeniul de responsabilitate al instituţiei; - exercitarea atribuţiilor de control intern, pe dimensiunea de legalitate, pe ansamblul procesului de intelligence. ■ Cu respectarea riguroasă a prevederilor legale, Serviciul Român de Informaţii a asigurat – în calitate de autoritate naţională în domeniul interceptării comunicaţiilor – punerea în aplicare din punct de vedere tehnic (prin intermediul Centrului Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor – CNIC) a actelor de autorizare a interceptării comunicaţiilor emise în condiţiile art.20-22 din Legea nr.535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului sau în condiţiile prevăzute de art.911-5 din Codul de procedură penală, pentru toate structurile din Sistemul Naţional de Securitate şi pentru Ministerul Public. 22/34 ■ În anul 2009, au fost transmise CNIC un număr de 22.176 acte de autorizare pentru beneficiarii din sistemul de securitate naţională. Din punct de vedere al beneficiarilor, situaţia a fost următoarea: - 19.397 autorizări au avut ca beneficiar alte instituţii din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională; - 2.779 au avut ca beneficiar SRI. Ca şi în anii precedenţi, ponderea actelor de autorizare având ca beneficiar SRI în volumul total este redusă - doar 12,53% - principalii beneficiari ai activităţii de exploatare tehnică fiind celelalte structuri din sistemul naţional de apărare, ordine publică şi securitate naţională. Analizele efectuate indică faptul că incidenţa situaţiilor generatoare de vulnerabilităţi şi surse de risc evoluează relativ lent, însă a crescut foarte mult gradul de complexitate şi interdependenţă a acţiunilor cu potenţial impact asupra securităţii naţionale. Astfel, comparativ cu anul 2008, numărul de mandate iniţiale obţinute de SRI a crescut cu 28,82%, datorită necesităţilor specifice în domeniul prevenirii şi combaterii terorismului respectiv în contracararea acţiunilor de criminalitate organizată transfrontalieră (caracterizate prin implicarea mai multor persoane, cu roluri şi atribuţii diferenţiate şi utilizarea de măsuri de autoprotecţie ce includ schimbarea frecventă a numerelor de apel folosite). În toate cazurile, înaintarea unei cereri de aprobare a unui mandat de interceptare a comunicaţiilor s-a făcut în urma unei analize atente a necesităţilor operative, informaţiilor disponibile şi posibilităţilor de verificare/aprofundare, respectiv riscurilor de securitate asociate materializării activităţilor preconizate. 2.3. Controlul financiar În cadrul procesului general de creştere a calităţii managementului resurselor disponibile, structura specializată a Serviciului a asigurat - în strânsă cooperare cu entităţile organizatorice beneficiare - gestionarea corectă a fondurilor alocate Serviciului, prin distribuirea şi valorificarea acestora în raport cu priorităţile stabilite. Pentru verificarea corectitudinii şi eficienţei acestui proces, au fost desfăşurate activităţi permanente de auditare a utilizării fondurilor şi administrării patrimoniului instituţiei. Principalele procese/domenii auditate constant au fost: - stabilirea necesarului de resurse (prin implementarea prevederilor sistemului de planificare integrată); - execuţia bugetară şi administrarea patrimoniului; - sistemul de evidenţă financiară şi nonfinanciară, respectiv sistemul de control intern. În anul 2009, au fost operaţionalizate structuri dedicate asigurării necesităţilor materiale, tehnice şi de servicii, mecanism care a contribuit la creşterea transparenţei şi obţinerea unui plus de eficienţă în valorificarea fondurilor alocate. Ca element relevant pentru nivelul de transparenţă asigurat în derularea procedurilor de achiziţie, este de menţionat faptul că în anul 2009 a crescut cu 30,68% numărul procedurilor concurenţiale faţă de anul 2008. 23/34 O contribuţie importantă la implementarea criteriilor şi procedurilor de management eficient al resurselor alocate Serviciului a revenit cooperării cu structuri naţionale deţinătoare de expertiză. Din această perspectivă, pot fi menţionate: - Ministerul Finanţelor Publice, pentru actualizarea inventarului din domeniul public al statului aflat în administrarea Serviciului Român de Informaţii, respectiv următoarele direcţii generale de specialitate din acest minister: - Direcţia de Programare Bugetară în Sectorul Securitate Naţională şi Administraţie şi Direcţia Generală de Programare Bugetară şi Coordonarea Politicilor Publice Sectoriale – pentru acţiunile de evidenţă bugetară, respectiv cele de monitorizare a programului de investiţii; - Unitatea Centrală de Armonizare a Sistemelor de Management Financiar şi Control – pentru acţiunile de control intern; - Direcţia Generală de Metodologie Contabilă Instituţii Publice – pentru implementarea politicilor contabile; - Direcţia de Legislaţie în Domeniul Accizelor – pentru armonizarea legislaţiei în domeniul fiscalităţii; - Unitatea pentru Coordonarea şi Verificarea Achiziţiilor Publice – pentru monitorizarea procedurilor de achiziţie; - Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice, pentru aplicarea legislaţiei în materie. CAPITOLUL V COOPERAREA CU SOCIETATEA CIVILĂ Serviciul Român de Informaţii a abordat relaţia cu societatea civilă de pe poziţii de parteneriat, încercând - similar instituţiilor omoloage din spaţiul euro- atlantic - să-şi adapteze permanent comunicarea publică la necesităţile de informare ale cetăţenilor, în paralel cu îmbunătăţirea culturii de securitate la nivelul publicului larg. În condiţiile în care cooperarea cu societatea civilă reprezintă o premisă esenţială pentru succesul eforturilor de asigurare a securităţii cetăţeanului, Strategia de comunicare pentru anul 2009 a avut în vedere lansarea unor noi proiecte de dialog, consolidarea parteneriatelor cu mediul academic şi universitar şi asigurarea unui flux optim de informare în relaţia cu mass-media. Iniţiativele demarate au avut ca rezultat îmbunătăţirea percepţiei publice asupra activităţii SRI, comunicarea permanentă cu publicul larg contribuind la receptarea corectă a procesului de transformare pe care Serviciul l-a parcurs în ultimii ani, respectiv a rolului instituţiei noastre în susţinerea obiectivelor de securitate şi dezvoltare ale statului român şi societăţii în ansamblu. 24/34 V.1. Relaţiile cu societatea civilă şi educaţia de securitate ■ Printr-o prezenţă echilibrată în spaţiul public, Serviciul Român de Informaţii a reuşit să-şi asigure o imagine realistă în rândul societăţii româneşti. Intervenţiile mediatice ale reprezentanţilor Serviciului şi demersurile de comunicare publică au urmărit satisfacerea nevoii de informare a cetăţenilor în legătură cu activităţile şi preocupările SRI în asigurarea securităţii naţionale. Totodată, a fost continuat procesul de promovare a culturii de securitate în rândul populaţiei, prin intermediul proiectelor aflate deja în derulare şi lansarea de noi programe, vizând implicarea unor categorii socio-profesionale (precum mediul academic) deţinătoare de expertiză utilă pentru realizarea intereselor de securitate ale României. ■ Acţiunile de diplomaţie publică pe palierul de intelligence au ocupat un loc important în strategia de relaţionare publică a Serviciului, cele trei proiecte iniţiate în 2009 având ca obiective: - promovarea ofertei educaţionale şi a carierei în Serviciul Român de Informaţii, prin dezvoltarea contactelor cu mediul universitar. Cursul de master „Analiza informaţiilor”, organizat în parteneriat cu Universitatea Bucureşti, a înregistrat, şi în al doilea an universitar (2009 - 2010), un succes deosebit, în pofida noutăţii sale, situându-se pe primele poziţii după criteriul numărului cursanţilor înscrişi (66 de absolvenţi în primul an de studiu şi 67 înscrişi în anul universitar 2009 - 2010). Totodată, SRI a participat la evenimente de tip „târg de joburi”, care au confirmat existenţa unui interes real pentru dezvoltarea unei cariere în cadrul Serviciului; - consolidarea brand-ului Brigăzii Antiteroriste, atât ca imagine publică a angajaţilor Serviciului, cât şi ca opţiune profesională viabilă pentru tinerii având calităţile psiho-fizice necesare, prin proiectul „Profilului luptătorului antiterorist. Forţa de elită, 2010 - 20 de ani de la înfiinţarea Brigăzii Antiteroriste”; - creşterea gradului de conştientizare a problematicii ţinând de securitatea infrastructurilor critice şi, astfel, asigurarea unei implicări sporite a cetăţenilor în eforturile de protejare a unor sisteme de importanţă majoră pentru desfăşurarea normală a vieţii sociale. ■ Evenimentele subsumate acţiunilor de diplomaţie publică au suscitat un interes larg în diferite medii socio-profesionale. La astfel de evenimente au participat reprezentanţi ai autorităţilor publice (în primul rând instituţiile din sistemul de securitate naţională), ai organizaţiilor neguvernamentale, mass- media şi mediului academic, ai comunităţii de afaceri, dar şi experţi din ţară şi străinătate în probleme de securitate. Activităţile desfăşurate au vizat informarea corectă a cetăţenilor în legătură cu obiectivele şi evoluţia instituţională a Serviciului în procesul de modernizare, dar şi construcţia unei atitudini participative a societăţii la eforturile instituţiei 25/34  de asigurare a securităţii naţionale, un rol semnificativ în acest sens revenind Centrului de Informare pentru Cultura de Securitate. În urma rezultatelor pozitive şi feedback-ului înregistrat din partea generaţiei tinere, a fost continuat Proiectul „Terorismul de lângă noi” - lansat în Bucureşti, în anul 2005, în cadrul Programului „Cultura de Securitate”. Acesta a fost extins la nivel naţional, adresându-se tinerilor din licee şi universităţi, cadrelor didactice din cele două cicluri de învăţământ, autorităţilor, mass–media locale, precum şi reprezentanţilor mediului de afaceri. În 2009 au fost organizate 47 activităţi de comunicare şi promovare publică a Serviciului în Bucureşti şi în nouă judeţe, la care au participat peste 2.200 liceeni, studenţi, cadre didactice, precum şi 730 reprezentanţi ai autorităţilor publice, ai agenţilor economici şi organizaţiilor neguvernamentale, ai asociaţiilor cadrelor militare în rezervă şi retragere, experţi independenţi, mass media locale şi centrale. ■ Eforturile depuse de SRI pentru asigurarea unei bune comunicări cu cetăţenii şi societatea civilă au fost receptate pozitiv, peste 60% dintre reacţiile recepţionate fiind favorabile – aprecieri la adresa profesionalismului cadrelor Serviciului, caracterul de noutate al proiectelor derulate, deschiderea faţă de societatea civilă, includerea tinerilor în categoriile de public vizate de Serviciu în scopul formării unei culturi de securitate sau noutatea politicilor de transformare instituţională. V.2. Relaţiile cu publicul şi mass-media ■ Mediul virtual a reprezentat o componentă esenţială a relaţionării cu cetăţenii, site-ul SRI fiind actualizat permanent cu informaţii referitoare la activităţile Serviciului, evenimentele organizate la nivel de conducere dar şi articole subsumate rolului instituţiei în asigurarea securităţii naţionale publicate în revista „Intelligence”. Pe lângă dimensiunea de informare a cetăţenilor, Internet-ul a asigurat un canal eficient de dialog, în anul 2009 fiind recepţionate 2.773 de mesaje electronice, în creştere cu aproape 30% faţă de 2008. În contextul dezvoltării societăţii informaţionale, se observă – totodată – o scădere a numărului de comunicări recepţionate pe canalele tradiţionale, în anul 2009, fiind primite doar 3.899 de petiţii (cereri, reclamaţii, sesizări, informări etc.) comparativ cu 10.463 înregistrate in anul 2008. Scăderea numărului de petiţii scrise (cu 62,73%) coroborată cu creşterea volumului de comunicări în mediul virtual indică ajungerea la un echilibru între canalele de dialog utilizate de cetăţeni în relaţionarea cu Serviciul şi – totodată – creşterea gradului de cunoaştere asupra obiectivelor şi misiunilor reale ale insti