Raport activitate_SRI_2009.pdf

RAPORT PRIVIND ACTIVITATEA DESFĂŞURATĂ ÎN ANUL 2009 PRIN CUNOAŞTERE PENTRU O LUME MAI SIGURĂ  CUPRINS pag. CAPITOLUL I REPERE ALE PROCESULUI DE MODERNIZARE INSTITUŢIONALĂ ........ 3 CAPITOLUL II PARAMETRI AI ACTIVITĂŢII DE INFORMAŢII PENTRU SECURITATE NAŢIONALĂ ........................................................... 5 II.1. Activitatea de informaţii ........................................................................ 5 II.2. Valorificarea informaţiilor ..................................................................... 8 2.1. Informarea factorilor de decizie ................................................ 8 2.2. Măsuri specifice de prevenire ................................................... 10 2.3. Informarea şi sesizarea organelor de cercetare şi urmărire penală ................................ 10 II.3. Protecţia împotriva riscurilor şi ameninţărilor teroriste ................... 11 II.4. Protecţia informaţiilor clasificate ...................................................... 13 CAPITOLUL III COOPERAREA INTERNĂ ŞI INTERNAŢIONALĂ ...................................... 14 III.1. Cooperarea inter-instituţională .......................................................... 14 III.2. Cooperarea externă ............................................................................. 16 2.1 Cooperarea multilaterală ............................................................ 17 2.2. Cooperarea bilaterală ................................................................. 19 CAPITOLUL IV COORDONAREA ŞI CONTROLUL ACTIVITĂŢII SERVICIULUI ROMÂN DE INFORMAŢII ..................................................... 20 IV.1. Coordonarea strategică a activităţii de către Consiliul Suprem de Apărare a Ţării ........................................ 20 1/34 IV.2. Controlul democratic .............................................................................. 21 2.1. Controlul parlamentar..................................................................... 21 2.2. Controlul de legalitate..................................................................... 22 2.3. Controlul financiar........................................................................... 23 CAPITOLUL V COOPERAREA CU SOCIETATEA CIVILĂ ...................................................... 24 V.1. Relaţiile cu societatea civilă şi educaţia de securitate .................... 25 V.2. Relaţiile cu publicul şi mass-media ................................................... 26 V.3. Predarea arhivelor fostei Securităţi ................................................... 27 CAPITOLUL VI MANAGEMENTUL RESURSELOR................................................................. 27 VI.1. Managementul resurselor umane ......................................................... 27 1.1. Parametri ai resurselor umane ale Serviciului ........................ 27 1.2. Activităţi de instruire şi perfecţionare profesională ............... 29 VI.2. Managementul resurselor financiare şi logistice .............................30 CAPITOLUL VII PRIORITĂŢI PENTRU ANUL 2010 .............................................................. 32 2/34 CAPITOLUL I REPERE ALE PROCESULUI DE MODERNIZARE INSTITUŢIONALĂ Din perspectiva modernizării instituţionale, anul 2009 a fost unul de consolidare a proceselor şi fluxurilor demarate în 2008. Măsurile implementate au urmărit dezvoltarea capacităţilor operaţionale ale instituţiei, creşterea flexibilităţii şi vitezei de reacţie şi îmbunătăţirea cooperării cu beneficiarii de informaţii şi organele de aplicare a legii. Pe ansamblu, activitatea Serviciului Român de Informaţii a urmat trendul ascendent conturat în anii anteriori, cu progrese în obţinerea, analiza şi valorificarea informaţiilor, inclusiv ca urmare a implementării unor mecanisme adecvate de planificare şi utilizare a resurselor disponibile. ■ A fost elaborat proiectul Strategiei de Informaţii, care defineşte misiunile, obiectivele majore şi direcţiile de acţiune în perspectivă multianuală, configurând reperele pentru operaţionalizarea managementului pe proiecte şi a setului de indicatori de performanţă în activitatea Serviciului. Totodată, a fost implementată o nouă concepţie de planificare, bugetul SRI pentru anul 2010 fiind configurat pe programe sectoriale, ca instrumente necesare pentru bugetarea multianuală. ■ Măsurile destinate creşterii eficienţei activităţii de informaţii au vizat reevaluări conceptuale, dezvoltarea spiritului de muncă în echipă, respectiv consolidarea şi diversificarea cooperării intra-instituţionale. ► Serviciul a renunţat la vechiul principiu al problemei de siguranţă naţională, activitatea de informaţii fiind organizată pe baza unor noi probleme de securitate naţională, definite astfel încât să acopere adecvat problematica aflată în competenţa SRI. ► Au fost actualizate procedurile şi fluxurile informaţionale şi decizionale, în paralel cu revizuirea proceselor din domeniul activităţilor în domeniul HUMINT. Deciziile implementate au vizat: - orientarea adecvată a eforturilor, prin raportare la priorităţile de securitate; - simplificarea şi flexibilizarea procedurilor de acţiune, a fluxurilor informaţionale şi coborârea nivelelor decizionale; - dezvoltarea sistemelor informatice şi crearea de platforme dedicate pentru cooperarea intra- şi inter-instituţională; - valorificarea analizei operaţionale în activitatea de informaţii, ca instrument pentru orientarea adecvată a procesului de obţinere a informaţiilor. ► Dimensiunea analitică a procesului de intelligence a beneficiat de o atenţie prioritară, în vederea îmbunătăţirii sistemelor de integrare, analiză şi valorificare a informaţiilor, dar şi consolidării rolului analizei operaţionale. În 2009 a fost demarat procesul de standardizare a analizei informaţiilor în SRI, prin dezvoltarea – şi operaţionalizarea - unor concepte şi metodologii analitice similare celor folosite de alte servicii din state membre NATO şi UE. 3/34  Astfel: - a fost consolidat aparatul conceptual şi metodologic din domeniu; - au continuat eforturile de creştere a nivelului de expertiză profesională a analiştilor, prin module de pregătire profesională specializată şi cooperări directe între structura de profil şi unităţile centrale, respectiv teritoriale (prin grupuri de lucru comune, stagii profesionale, dar şi schimburi de experienţă şi bune practici); - a fost dezvoltată componenta de analiză strategică. ► Integrarea în fluxurile interne a informaţiilor din surse deschise a reprezentat unul dintre obiectivele de etapă ale procesului de dezvoltare a sistemelor colaborative, ca instrument de eficientizare a activităţii curente şi o mai bună gestionare analitică a informaţiilor. Totodată, Serviciul şi-a dezvoltat capabilităţile OSINT, atât ca resursă informaţională internă, cât şi ca generator de produse analitice destinate unei game largi de beneficiari naţionali sau organismelor/organizaţiilor externe partenere. ■ Anul 2009 a reprezentat o perioadă de consolidare şi aprofundare a cooperării interne şi internaţionale, ceea ce a asigurat Serviciului posibilităţi suplimentare de cunoaştere a evoluţiilor de risc, respectiv de prevenire şi contracarare a unor ameninţări de securitate. ■ În pofida limitărilor de natură financiară, au fost atinse obiectivele stabilite pentru această perioadă în dezvoltarea sistemelor IT&C şi asigurarea platformelor de suport pentru activităţile de cooperare intra-, inter-instituţională şi internaţională la care Serviciul este parte. O atenţie deosebită a fost acordată constituirii Centrului Naţional CYBERINT şi operaţionalizării acestuia, prin punerea în aplicare a deciziei CSAT privind desemnarea SRI ca autoritate naţională în materie. Între evoluţiile relevante menţionăm: - optimizarea infrastructurii informatice şi de comunicaţii, pentru asigurarea de servicii IT&C integrate; - realizarea unor instrumente colaborative bazate pe management electronic al documentelor; - dezvoltarea capabilităţilor tehnice şi umane necesare îndeplinirii responsabilităţilor Serviciului în punerea în aplicare a actelor de autorizare, efectuării expertizelor criminalistice, certificării, auditării, analizelor de risc în domeniul protecţiei informaţiilor clasificate, a echipamentelor, sistemelor informatice şi de comunicaţii, precum şi a dispozitivelor de semnătură electronică privind protecţia criptografică şi TEMPEST. ■ În domeniul managementului resurselor umane, perioada de referinţă a fost una de redefinire a cadrului conceptual, activităţile desfăşurate vizând structurarea principiilor şi mecanismelor de dezvoltare a carierei ofiţerului de informaţii, pentru a asigura predictibilitatea şi caracterul raţional al evoluţiei profesionale. 4/34  Pe dimensiunea pregătirii personalului, a fost demarată o reformă de anvergură a curriculei universitare în domeniul intelligence, în vederea creşterii performanţei profesionale şi conectării cu activitatea de cercetare în domeniul securităţii naţionale. Astfel, au fost reorganizate procesele de management resurse umane şi au fost definite instrumente moderne de selecţie, instruire, pregătire şi promovare a personalului, în paralel cu dezvoltarea dialogului direct între structurile de pregătire şi perfecţionare şi cele beneficiare (pentru orientarea în timp real a activităţilor în funcţie de nevoile identificate). De asemenea, au fost revizuite actualele curricule de învăţământ şi perfecţionare profesională, în paralel cu iniţierea demersurilor pentru reacreditarea Academiei Naţionale de Informaţii în conformitate cu principiile Bologna. CAPITOLUL II PARAMETRI AI ACTIVITĂŢII DE INFORMAŢII PENTRU SECURITATEA NAŢIONALĂ Situaţia de securitate în anul 2009 a fost marcată de efectele crizei financiare globale, dar şi de unele evoluţii punctuale cu implicaţii asupra intereselor României. Potrivit priorităţilor asumate prin precedentul raport, manifestările crizei economice au reprezentat un obiectiv central al activităţii desfăşurate, în vederea furnizării sprijinului informaţional necesar procesului decizional. Preeminenţa riscurilor de natură economică – date fiind repercusiunile resimţite în cvasi-totalitatea ariilor de activitate – a reprezentat un factor suplimentar de presiune în direcţia eficientizării modului de funcţionare a Serviciului, măsurile implementate asigurând un raport adecvat costuri- beneficii la nivelul instituţiei. Activitatea informativ-operativă a fost adaptată modificărilor situaţiei de securitate, concentrarea resurselor informative asupra obiectivelor majore furnizând elementele de cunoaştere necesare contracarării, prin metodele specializate ori prin informarea factorilor de decizie, a unor potenţiale ameninţări de securitate. II.1. Activitatea de informaţii Activitatea informativ-operativă desfăşurată de Serviciu în anul 2009 a înregistrat o dinamică pe ansamblu pozitivă din perspectivă calitativă, reflectată în tendinţa ascendentă a indicatorilor procesului de valorificare. Canalizarea eforturilor informative asupra priorităţilor majore ale securităţii naţionale a permis o mai bună utilizare a resurselor de informaţii, prin alocarea capabilităţilor în susţinerea unor operaţiuni de anvergură, în detrimentul unor acţiuni cu consecinţe reduse. 5/34 ■ În continuarea procesului de optimizare a activităţii iniţiat în ultimii ani, au fost implementate măsurile prevăzute pentru această perioadă vizând: - operaţionalizarea noii concepţii de activitate în domeniul HUMINT; - focalizarea activităţii, în acţiunile informativ-operative, pe priorităţi, cu alocarea concertată a resurselor umane şi tehnic-specializate pentru finalizarea unor cazuri cu relevanţă majoră în planul securităţii naţionale; - flexibilizarea şi debirocratizarea activităţii informativ-operative, prin actualizarea unor fluxuri informaţionale şi decizionale; - descentralizarea activităţii atât la nivel decizional cât şi la cel de execuţie, în paralel cu valorizarea superioară a lucrului în echipă, ca premisă de creştere a coerenţei acţiunilor şi asigurării unei capabilităţi sporite de reacţie la evoluţiile situaţiei operative; - dezvoltarea analizei operaţionale şi consolidarea relaţiei de cooperare directă cu zona informativ-operativă; - valorificarea superioară a resurselor OSINT în activitatea curentă, prin cuplarea operaţională cu acţiunile informative şi asigurarea suportului necesar pe dimensiunea documentării unor evoluţii cu relevanţă pentru securitate; - perfecţionarea instrumentelor IT&C şi integrarea acestora în demersurile specifice, atât în coordonarea unor procese, cât şi în cadrul cooperărilor pe orizontală; - consolidarea suportului juridic al activităţii specifice şi a cooperării/ conlucrării cu consilierii juridici, pentru asigurarea respectării cadrului legal. ■ Prin raportare la anul precedent (când s-au înregistrat mai multe momente operaţionale de vârf, între care Summit-ul NATO), volumul total al informaţiilor obţinute a înregistrat o scădere relativă, însă implementarea unor criterii calitative mai stricte a asigurat un nivel mai ridicat de valorificare în fluxul de informare a datelor şi informaţiilor obţinute. Similar dinamicii înregistrate în spaţiul comunitar, anul 2009 a marcat o uşoară creştere a ponderii informaţiilor provenite din surse secrete tehnice, respectiv din surse deschise, coroborată cu dezvoltarea componentei analitice a activităţii de informaţii. ■ Proporţia informaţiilor obţinute, pe tipuri de resurse informaţionale exploatate, a fost următoarea: - surse secrete umane – 43,39%; - surse tehnice secrete – 17,33% - surse secrete specializate – 3,13%; - resurse analitice – 17,88%; - surse deschise şi oficiale – 8,37%; - alte surse (incluzând cooperarea/schimb de informaţii) – 9,90%. ■ Activitatea curentă a fost racordată la evoluţia hărţii provocărilor de securitate, pornind de la tendinţele proiectate prin Estimarea Informativă a SRI pentru anul 2009. 6/34 Astfel, au fost avute în vedere cu prioritate: - efectele manifeste şi potenţiale ale crizei economice, care a afectat sever cvasi-totalitatea aspectelor vieţii socio-economice; - deficienţele în administrarea resurselor disponibile, de natură să potenţeze vulnerabilităţile interne asociate contextului economic dificil; - perpetuarea unor riscuri pe dimensiunea securităţii energetice, asociate evoluţiilor externe în domeniu şi provocărilor – la nivel continental – pentru asigurarea unui climat de competitivitate şi acces liber la resurse şi infrastructura de producţie şi transport; - diversificarea formelor şi profesionalizarea continuă a grupărilor de crimă organizată, precum şi apariţia unor noi conexiuni între diferite reţele chiar din zone îndepărtate ale lumii; - acţiuni ofensive de spionaj şi agresiuni informaţionale organizate de entităţi având interese divergente celor ale ţării noastre; - evoluţiile fenomenului terorist, în condiţiile apariţiei unor forme mai accentuate de radicalizare, prozelitism şi discurs extremist, manifestate şi în spaţiul virtual; - emergenţa unor provocări şi riscuri atipice – aflate în mod formal în afara ariei de responsabilitate directă a serviciilor de informaţii dar cu potenţiale implicaţii majore asupra intereselor de securitate ale României - riscuri ecologice, pandemii, dezechilibre de dezvoltare regională. ■ Distribuţia informaţiilor pe componentele de realizare a securităţii naţionale a reflectat aceste priorităţi şi evoluţiile survenite în situaţia operativă, ponderea informaţiilor fiind următoarea: - 50,50% au vizat vulnerabilităţi şi riscuri pe dimensiunea internă a securităţii naţionale; - 49,50% au avut în vedere protejarea şi promovarea intereselor de securitate ale României în context internaţional, respectiv riscurile şi ameninţările la adresa spaţiului euro-atlantic. ► Evoluţia accelerată a provocărilor – şi, implicit, a preocupărilor – de securitate a erodat însă distincţia între cele două dimensiuni, ea rămânând mai degrabă un instrument cu valenţe exclusiv statistice. Practic, peste 40% din informaţiile obţinute de SRI în anul 2009 au avut un conţinut mixt, vizând conexiuni între riscuri interne şi ameninţări externe (de la terorism la spionaj, de la insecuritate energetică la criminalitate transfrontalieră). Această dinamică a impus adaptări ale modalităţilor de acţiune ale SRI pentru monitorizarea proceselor şi activităţilor generatoare de riscuri la adresa securităţii naţionale, în baza unei abordări cooperative menită să asigure utilizarea eficientă a resurselor disponibile şi evitarea disipării eforturilor. ► Distribuţia informaţiilor obţinute în funcţie de problemele de securitate naţională vizate a fost următoarea: - apărarea ordinii şi valorilor constituţionale – 25,67%; - securitate economică – 24,83%; - prevenirea şi combaterea terorismului – 13,78%; 7/34  - contraspionaj şi promovarea unor interese de securitate – 16,50%; - ameninţări trans