Raport activitate_SRI_2009.pdf

frontaliere – 15,06%; - protecţia informaţiilor clasificate – 2,34%; - riscuri şi ameninţări IT&C – 1,82%. II.2. Valorificarea informaţiilor 2.1. Informarea factorilor de decizie Activitatea de informare a fost corelată cu evoluţia riscurilor şi ameninţărilor de securitate, realitate la care au contribuit: - identificarea corectă a obiectivelor principale, la începutul perioadei de referinţă, pe baza estimărilor elaborate în anul precedent şi priorităţilor economico-sociale interne, respectiv de politică externă ale statului român; - monitorizarea analitică a modificărilor şi tendinţelor survenite în situaţia de securitate şi cuplarea în timp real a eforturilor la noile necesităţi; - dezvoltarea relaţiei cu beneficiarii şi utilizarea activă a feed-back-ului pentru modelarea ciclului informaţional. ■ Pentru atingerea obiectivelor asumate, a fost avută în vedere racordarea permanentă a informării la obiectivele şi necesităţile curente de securitate naţională, prin: - modelarea adecvată a procesului informării şi asigurarea unui caracter anticipativ în raport cu evenimente interne şi internaţionale cu impact în planul securităţii; - consolidarea componentei participative a relaţiei cu beneficiarii, prin utilizarea reacţiilor şi solicitărilor formulate în urma recepţionării documentelor de informare ca elemente de orientare a activităţii de culegere şi analiză în SRI; - creşterea ponderii documentelor de informare de nivel strategic. ■ Rezultatele pozitive obţinute în activitatea de informare sunt reflectate de parametrii reacţiilor recepţionate de la beneficiarii legali faţă de documentele de informare. Astfel, s-a consolidat tendinţa ascendentă – atât în termeni de volum, cât şi de consistenţă – vizibilă în ultimii ani: numărul reacţiilor la documentele primite a crescut cu 13,3% (de la 473 în anul 2008, la 536 în 2009), 82,84% din acestea conţinând aprecieri favorabile la adresa calităţii şi oportunităţii informărilor recepţionate de la SRI. ■ În anul 2009, SRI a transmis beneficiarilor legali de nivel central 2.187 documente integrate de informare, concretizate în 3.967 informări. Informările au fost direcţionate către beneficiari cu respectarea „principiului nevoii de a şti” şi atribuţiilor decizionale ale acestora (obiectivul asumat fiind transmiterea documentului de informare către beneficiarul competent să dispună măsuri preventive sau corective), principalii destinatari fiind membrii Executivului (53,25%) şi Preşedinţia României (36,04%). 8/34 Distribuţia documentelor de informare în funcţie de componentele de realizare a securităţii naţionale a avut următoarea structură: - securitate economică – 32,79%; - apărarea valorilor constituţionale – 27,98%; - susţinerea unor obiective de politică externă a României – 28,76%; - vulnerabilităţi/riscuri de natură teroristă şi asociate manifestărilor de criminalitate organizată – 4,25%; - analize complexe, trans-sectoriale, în problematica de securitate – 6,22%. ► Pe ansamblu, volumul informării a înregistrat o diminuare în raport cu anul precedent, ca efect al: - orientării activităţii informative către problemele majore de securitate, ceea ce a determinat alimentarea procesului analitic cu informaţii având un grad superior de complexitate; - modificărilor în structura Guvernului, care au generat unele discontinuităţi (până la preluarea responsabilităţilor legale de către noii beneficiari şi obţinerea autorizaţiilor de acces la informaţii clasificate). ► Din perspectivă calitativă, abordarea axată pe obiective majore ale informării a condus la o mai bună integrare a informaţiilor disponibile, numărul mediu de unităţi informaţionale utilizate pentru elaborarea documentelor de informare destinate factorilor de decizie crescând de la 1,33 (în 2008), la 1,85 în 2009. Totodată: - s-a menţinut trendul ascendent din ultimii ani al volumului documentelor de informare cu caracter evaluativ/anticipativ, fiind elaborate şi remise analize cu caracter strategic vizând situaţia de securitate şi evoluţia factorilor de risc la adresa securităţii naţionale sau aspecte cu impact asupra securităţii naţionale, asociate evoluţiilor în anumite domenii (precum cel socio-economic) ori spaţii externe; - au fost elaborate – în funcţie de necesităţile informaţionale ale factorilor de autoritate – prezentări diacronice ale unor fenomene, situaţii şi stări de fapt în arii/problematici de interes major pentru securitatea naţională, precum şi analize privind modul în care acestea au fost reflectate, în timp, în informările transmise de SRI. ■ Comparativ cu anul precedent, s-a înregistrat o creştere semnificativă cu (cu 16,81% faţă de anul trecut) a volumului documentelor de informare adresate beneficiarilor din administraţia publică locală, numărul acestora ridicându-se la 2.821 (2.201 documente fiind adresate prefectului, 483 preşedintelui Consiliului Judeţean, iar 137 ambilor decidenţi). Consolidarea relaţiei cu beneficiarii de nivel local s-a reflectat şi în numărul reacţiilor transmise de aceştia (1.047), în peste 98% din cazuri acestea confirmând utilitatea şi oportunitatea aspectelor prezentate. Totodată, în urma informărilor primite, factorii de autoritate de nivel local au dispus un număr de 734 măsuri, constând în efectuarea de controale de verificare şi aplicarea de sancţiuni ori măsuri de remediere a situaţiilor prezentate. 9/34  2.2. Măsuri specifice de prevenire ■ În anul 2009, Serviciul Român de Informaţii a realizat 5.690 de măsuri de prevenire a unor riscuri la adresa securităţii naţionale aflate în aria sa de competenţă, în uşoară scădere (cu 6,85%) în raport cu anul precedent. Măsurile dispuse au constat în: - acţiuni pe linia protecţiei informaţiilor clasificate; - pregătirea individuală pentru autoapărare împotriva acţiunilor serviciilor de spionaj ori a pericolelor teroriste; - realizarea siguranţei obiectivelor (instituţiilor) care pot constitui ţinta unor activităţi ostile, prin mijloace informative, contrainformative şi tehnico- operative; - determinarea persoanelor/entităţilor cu preocupări contrare securităţii naţionale să renunţe la demersurile/planurile iniţiate; - propuneri de limitare, întrerupere, revocare a dreptului de şedere în ţară ori declararea ca persoană indezirabilă. ■ Distribuţia măsurilor de prevenire pe componentele de securitate naţională a fost următoarea: - apărarea valorilor şi drepturilor constituţionale – 31,42%; - contraspionaj, susţinerea intereselor de politică externă şi protecţia informaţiilor clasificate – 39,93%; - securitate economică – 12,23%; - evaluarea şi gestionarea altor ameninţări transfrontaliere – 5,76%; - identificarea şi evaluarea ameninţărilor de natură teroristă – 10,66%. 2.3. Informarea şi sesizarea organelor de cercetare şi urmărire penală ■ În paralel cu activităţile susţinute destinate prevenirii şi contracarării unor ameninţări la adresa securităţii naţionale, Serviciul Român de Informaţii a asigurat – în conformitate cu responsabilităţile ce îi revin – documentarea informativă şi sesizarea instituţiilor cu responsabilităţi în efectuarea cercetării şi urmăririi penale în legătură cu situaţii în care au fost întrunite elementele constitutive ale unor infracţiuni. Serviciul a transmis instituţiilor cu responsabilităţi în efectuarea cercetării şi urmăririi penale un număr de 1.186 de informări/sesizări (în creştere cu 49,87% faţă de anul precedent). ► Ministerului Public i-au fost adresate 785 de sesizări, astfel: - DIICOT, structura centrală – 168; - DIICOT, structuri teritoriale – 199; - DNA, structura centrală – 224; - DNA, structuri teritoriale – 129; - Parchetelor de pe lângă Curţile de Apel – 11; 10/34  - Parchetelor de pe lângă tribunale – 29; - Parchetelor de pe lângă judecătorii – 25. ► SRI a pus la dispoziţia organelor Ministerului Administraţiei şi Internelor un număr de 401 informări/sesizări, cu următoarea distribuţie: - Ministrului Administraţiei şi Internelor (Direcţia Generală Anticorupţie) – 49; - Inspectoratului General al Poliţiei Române – 40; - Centrelor Zonale de Combatere a Criminalităţii Organizate şi Antidrog – 144; - Inspectoratelor Judeţene de Poliţie – 168. ■ Totodată, în conformitate cu dispoziţiile legislaţiei în vigoare şi prevederile Protocolului de cooperare între Serviciul Român de Informaţii şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru îndeplinirea sarcinilor ce le revin în domeniul securităţii naţionale, SRI a acordat asistenţă tehnică de specialitate organelor de cercetare şi urmărire penală. Pentru unele situaţii au fost constituite inclusiv echipe operative mixte care au asigurat managementul activităţii de documentare şi, ulterior, valorificarea eficientă a datelor şi informaţiilor referitoare la săvârşirea de infracţiuni. II.3. Protecţia împotriva riscurilor şi ameninţărilor teroriste ■ Ameninţarea teroristă s-a menţinut la cote similare anului precedent, cu unele evoluţii ale gradului de risc asociat activităţilor de propagandă radicală şi prozelitism religios. Pe ansamblul anului 2009, riscul terorist a fost moderat corespondent nivelului de alertă teroristă ALBASTRU/PRECAUT. România nu a fost vizată direct de ameninţări teroriste, activitatea Serviciului – individual, respectiv în cadrul Sistemului Naţional de Prevenire şi Combatere a Terorismului (SNPCT) - asigurând un bun control asupra riscurilor derivate din evoluţia fenomenului terorist internaţional şi participarea ţării noastre la eforturile de prevenire şi contracarare la nivel global. Activităţile cu potenţial de risc desfăşurate pe teritoriul naţional s-au materializat în iniţiative – de regulă individuale şi cu caracter neorganizat – de propagandă radicală şi promovare a unor concepte extremiste, care au înregistrat şi unele accente în raport cu anul precedent, îndeosebi în mediul virtual. Deşi nu generează un risc direct de natură teroristă, acest tip de acţiuni asigură propagarea ideologiilor extremiste, facilitând cooptarea progresivă a unor indivizi cu anumite caracteristici psiho-sociale în (cel puţin) activităţi de sprijin pentru terorism. Pe de altă parte, în raport cu ultimii ani, activităţile de propagandă şi prozelitism religios au condus la creşterea semnificativă a numărului convertiţilor – evoluţie ce va fi avută în atenţie din perspectiva riscului de extindere a bazinului de potenţiali destinatari ai mesajului extremist. 11/34 ■ Acţiunile concrete ale Serviciului Român de Informaţii pentru asigurarea protecţiei cetăţenilor, obiectivelor şi intereselor României faţă de ameninţarea teroristă au vizat: ► descurajarea unor activităţi asociate terorismului. Individual sau în cooperare cu instituţiile abilitate ale statului român, SRI a fundamentat şi/sau pus în aplicare 143 măsuri de prevenire specifice, constând în: - nepermiterea/interzicerea intrării unor străini în ţară (în 20 cazuri); - determinarea/avertizarea unor persoane să renunţe la activităţile din care puteau rezulta ameninţări la adresa securităţii naţionale (în 123 situaţii); ► protecţia acelor misiuni diplomatice acreditate în România aflate în aria de responsabilitate a Serviciului. Activităţile specializate de asigurare a securităţii acestor obiective au presupus: - realizarea controlului antiterorist pentru 4.617 persoane; - verificarea a 2.205 bagaje (fiind identificate 423 obiecte potenţial periculoase); - realizarea a 9.904 misiuni de cercetare antiteroristă prin patrulare şi 240 misiuni temporare de întărire a dispozitivelor de protecţie/intervenţie antiteroristă instituite; ► asigurarea protecţiei / gardării antiteroriste. În 2009, structurile specializate ale Serviciului au desfăşurat: - 1.143 misiuni de protecţie/gardare antiteroristă a unor oficiali români şi străini; - 64 misiuni temporare de protecţie/gardare antiteroristă a unor oficiali; - 482 misiuni de întărire a dispozitivelor de protecţie/intervenţie antiteroristă instituite la obiectivele a căror protecţie revine Serviciului; ► controlul antiterorist-antideturnare şi protecţia antiteroristă pe aeroporturile civile. În îndeplinirea responsabilităţilor legate de asigurarea securităţii zborurilor civile, SRI a efectuat: - controlul specializat asupra a 6.947.425 persoane, respectiv 14.142.578 bagaje; - controlul de specialitate pentru 1.082 aeronave. Activităţile desfăşurate au condus la: - semnalarea/descoperirea a 10.812 bunuri potenţial periculoase; - identificarea de armament (în 11 cazuri) sau muniţie deţinute ilegal (în 206 cazuri); - descoperirea a 84.368 obiecte potenţial periculoase; ► realizarea intervenţiei antiteroriste / contrateroriste pirotehnice. Au fost executate: - 36 misiuni de intervenţie antiteroristă pirotehnică în situaţii de suspiciune sau ameninţare cu bombă; - 2.611 misiuni de intervenţie antiteroristă pirotehnică executate în scop de prevenire cu ocazia diferitelor activităţi (oficiale, protocolare) sau la solicitare; - 2.087 misiuni de cercetare antiteroristă la obiective de tip „ţintă teroristă”. ■ În raport cu anul 2008, perioada de referinţă a marcat o reducere drastică a numărului ameninţărilor telefonice cu bombă (de la 416, la 204), activităţile desfăşurate de Serviciul Român de Informaţii, în cooperare cu instituţiile naţionale abilitate asigurând identificarea a 34 dintre autorii acestora. 12/34  ■ Calitatea modelului organizatoric şi eficienţa activităţilor desfăşurate în format SNPCT au fost confirmate, în 2009, de către experţii în domeniu ai Uniunii Europene. Astfel, în perioada 16-18 septembrie 2009, SNPCT a făcut obiectul misiunii de evaluare a UE în domeniul pregătirii şi managementului consecinţelor unui atac terorist, concluziile acesteia evidenţiind utilitatea abordării integrate, la nivel naţional, a problematicii antiteroriste şi existenţa unor proceduri clare de acţiune inter-instituţională pentru managementul unei eventuale situaţii de criză teroristă. În calitate de autoritate naţională în domeniul prevenirii şi combaterii terorismului, SRI a asigurat coordonarea tehnică a procesului de consultare inter-instituţională pentru pregătirea vizitei şi, respectiv, integrarea completărilor la proiectul de Raport referitor la România, în cooperare cu instituţiile cu responsabilităţi în managementul unei crize teroriste, membre ale SNPCT. II.4. Protecţia informaţiilor clasificate ■ SRI şi-a îndeplinit responsabilităţile de autoritate desemnată de securitate în domeniul protecţiei informaţiilor clasificate naţionale, NATO şi UE, pe cele două dimensiuni majore: ► coordonare şi control, prin: - participarea la actualizarea cadrului normativ în domeniu (atât în plan naţional cât şi pe dimensiunea cooperării cu statele din comunitatea euro- atlantică); - acordarea de asistenţă de specialitate la solicitarea unor persoane fizice şi juridice deţinătoare de astfel de informaţii; - activităţi de control al modului de implementare a măsurilor de protecţie a informaţiilor clasificate; ► verificări de securitate, materializate în activităţile prevăzute de: - avizarea programelor de prevenire a scurgerii de informaţii clasificate întocmite de către autorităţile centrale, companiile şi societăţile naţionale şi alte persoane juridice de drept public sau privat; - acordarea avizelor pentru accesul unor persoane fizice la informaţii clasificate naţionale şi NATO/UE; - avizarea cererilor de obţinere a autorizaţiei/certificatului de securitate industrială şi autorizaţiilor speciale pentru fotografierea, filmarea şi cartografierea în obiective şi zone de pe teritoriul naţional care prezintă importanţă deosebită pentru apărarea secretelor de stat. ■ Activităţile de cooperare cu celelalte autorităţi desemnate de securitate în domeniul protecţiei informaţiilor clasificate s-au concretizat în: - transmiterea a peste 1.500 de răspunsuri la solicitări ale altor instituţii, în procesul de avizare a accesului persoanelor fizice şi juridice la informaţii secrete de stat sau în soluţionarea unor semnalări referitoare la angajarea/derularea de relaţii contractuale în cadrul cărora sunt vehiculate astfel de date. 13/34  Ponderea solicitărilor de acest tip a revenit Ministerului Administraţiei şi Internelor (peste 800), respectiv Serviciului de Informaţii Externe (peste 600); - recepţionarea a circa 550 de răspunsuri la solicitările remise altor instituţii (cele mai multe de la Serviciul de Informaţii Externe). ■ Ca autoritate în materie, SRI a asigurat colectarea, transportul, distribuţia şi protecţia în condiţii adecvate pe teritoriul României a corespondenţei clasificate. Faţă de maximum istoric înregistrat în 2008, volumul corespondenţei a înregistrat o uşoară scădere (2.644.335 trimiteri, cu 0,1% mai puţin în raport cu anul precedent). Pe de altă parte, au continuat să crească numărul beneficiarilor deserviţi (cu 10,8%), volumul misiunilor de transport (peste 11.500, în creştere cu 4,5%) şi ponderea solicit