Raport activitate_SRI_2009.pdf

ărilor urgente, în paralel fiind necesare demersuri organizatorice pentru adaptarea la restructurarea unor autorităţi şi instituţii publice, respectiv schimbarea sediilor acestora. CAPITOLUL III COOPERAREA INTERNĂ ŞI INTERNAŢIONALĂ Dinamica problematicii de securitate a impus abordarea cooperării inter- instituţionale şi internaţionale ca resursă de intelligence, capabilă să contribuie esenţial la extinderea capacităţii de cunoaştere a riscurilor şi ameninţărilor, respectiv la eficientizarea măsurilor de prevenire şi contracarare. Această perspectivă este una ce decurge în mod natural din realităţile de securitate, disiparea delimitării între ameninţările interne şi cele externe, dublată de interdependenţa în creştere a unor evoluţii relevante pentru securitate făcând obligatorie cooperarea naţională şi – de multe ori – cuplarea eforturilor interne cu activităţi de parteneriat extern. III.1. Cooperarea inter-instituţională ■ Eforturile comune ale instituţiilor din sistemul naţional de securitate au permis derularea în condiţii adecvate a activităţii de cooperare. Formele de cooperare organizate în perioada de referinţă au fost structurate – similar comunităţilor de informaţii din spaţiul euro-atlantic – prin raportare concomitentă la principiile need to know şi need to share. 14/34 ■ Au fost înregistrate progrese atât în ceea ce priveşte indicatorii de calitate (îndeosebi utilitatea şi finalitatea schimbului de informaţii), cât şi pe cei de ordin cantitativ (volumul schimburilor, pe ansamblu şi pe categorii principale). Ca şi în anul trecut, ponderea activităţilor de cooperare s-a realizat pe relaţia cu Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Protecţie şi Pază, structurile din cadrul Ministerului Public, Ministerului Administraţiei şi Internelor, Ministerului Apărării Naţionale şi Ministerului Afacerilor Externe. ■ Cooperarea cu instituţiile din sistemul de securitate naţională a asigurat creşterea gradului de cunoaştere asupra unor evoluţii cu relevanţă pentru securitatea naţională, precum şi derularea în comun de măsuri în situaţii ce impuneau intervenţii pentru prevenirea materializării unor iniţiative generatoare de riscuri sau pentru susţinerea unor demersuri de politică externă ale României. ► Din perspectiva problematicii abordate, activităţile de cooperare inter- instituţională au vizat: - implicaţiile asupra securităţii naţionale derivate din evoluţiile mediului internaţional de securitate; - acţiuni care pot aduce atingere valorilor constituţionale; - fapte şi activităţi subsumate fenomenului terorist; - factori de risc şi ameninţări la adresa ordinii publice şi a siguranţei persoanei; - criminalitatea organizată internă; corupţia, frauda şi spălarea banilor; - riscuri şi ameninţări transfrontaliere; - traficul ilegal de armament, muniţii, materii explozive, materiale nucleare ori radioactive, toxice sau agenţi biologici, precum şi cu produse, tehnologii şi servicii aflate sub controlul internaţional ori interzise prin tratate şi convenţii internaţionale; - protecţia sistemelor informatice şi de comunicaţii; - activităţi subversive desfăşurate de organizaţii secrete, structuri informative ilegale şi paramilitare; - activităţi ilegale de culegere de informaţii derulate în beneficiul unor entităţi străine; - securitatea unor obiective/reprezentanţe oficiale şi prevenirea producerii unor evenimente ce ar putea afecta viaţa şi integritatea fizică a personalităţilor române şi străine protejate; - managementul situaţiilor de urgenţă; - protecţia activităţilor specifice, a informaţiilor şi a personalului; - prevenirea şi combaterea agresiunilor informaţionale. ► Cooperarea inter-instituţională s-a materializat în: - schimburi operative de informaţii, în diverse probleme de interes pentru realizarea securităţii naţionale; - desfăşurarea de misiuni comune, care au impus iniţierea, de către structurile SRI, a unor măsuri complexe; 15/34  - efectuarea verificărilor şi acordarea avizelor prevăzute de Legea nr.333/2003, respectiv de Legea nr.21/1991; - acordarea de asistenţă tehnico-operativă ori sprijin de specialitate pentru îndeplinirea unor misiuni cu grad sporit de complexitate iniţiate de instituţiile din sistemul securităţii naţionale. Volumul schimbului de informaţii s-a cifrat la 16.039 unităţi informaţionale: SRI a transmis instituţiilor semnatare ale Protocolului general de cooperare 13.191 de informaţii (cu 15,04% mai mult faţă de anul trecut) şi a primit din partea acestora 2.848 de informaţii (cu 44,20% mai puţin faţă de 2008). III.2. Cooperarea externă Anul 2009 a fost o perioadă de efervescenţă pentru cooperarea internaţională, Serviciul Român de Informaţii dezvoltându-şi raporturile de colaborare cu partenerii din UE şi NATO, respectiv cu servicii omologe din diverse spaţii, atât pe dimensiunea operaţională, cât şi în problematica generală de securitate. Concepţia de Cooperare Internaţională – finalizată în 2009 – a reprezentat un instrument important pentru creşterea coerenţei în activităţile de cooperare, contribuind la o mai bună valorificare a resurselor disponibile. Dincolo de dimensiunea organizatorică, perioada de referinţă a fost marcată de câteva repere esenţiale: - exercitarea – împreună cu SIE – a rolului de preşedinte al Conferinţei Central Europene (MEC); - participarea activă la procesele de transformare în derulare în cadrul NATO, pe dimensiunea informaţiilor de securitate; - susţinerea eforturilor naţionale privind promovarea intereselor de securitate în structurarea politicilor UE cu relevanţă în domeniul securităţii şi adaptarea fluxurilor naţionale de cooperare la modificările aduse de Tratatul de la Lisabona; - dezvoltarea cooperării operaţionale bilaterale cu parteneri importanţi din NATO şi UE, respectiv din alte state. ■ Cooperarea internaţională a avut ca obiective: - asigurarea deplinei compatibilităţi instituţionale şi operaţionale cu serviciile omoloage din spaţiul euro-atlantic; - dezvoltarea conlucrării operaţionale şi schimbului de informaţii cu serviciile din statele membre UE şi NATO, respectiv partenere, în contracararea unor riscuri comune de securitate; - susţinerea demersurilor României în implementarea angajamentelor în domeniul securităţii în relaţia cu organizaţii şi organisme internaţionale; 16/34 - consolidarea raporturilor de colaborare cu serviciile de informaţii şi securitate ale statelor din vecinătatea României, în combaterea riscurilor şi ameninţărilor pe această dimensiune; - dezvoltarea colaborării cu servicii partenere din alte zone de interes strategic pentru România sau potenţial generatoare de riscuri de securitate; - valorificarea formatelor de cooperare multilaterală pentru creşterea gradului de expertiză şi capabilităţilor de acţiune pentru prevenirea şi combaterea unor riscuri şi ameninţări de securitate. ■ Eforturile de consolidare şi dezvoltare a relaţiilor de cooperare cu serviciile omologe din spaţiul euro-atlantic, respectiv din state partenere au avut rezultate pozitive: au fost iniţiate noi relaţii de cooperare, iar activităţile de cooperare au avut un caracter aplicat şi pragmatic. La finalul anului 2009, SRI avea relaţii de cooperare cu: - 87 servicii de securitate şi informaţii din 63 de state; - 23 structuri de aplicare a legii; - 8 organisme cu atribuţii de coordonare/control; - 3 structuri de securitate ale UE şi o structură de securitate a NATO. De asemenea, Serviciul este implicat în activităţi de cooperare organizate în cadrul a 5 iniţiative multilaterale inter-servicii. 2.1. Cooperarea multilaterală ■ Experienţa acumulată în activităţile de cooperare desfăşurate în format Aliat şi în relaţionarea cu organismele de securitate ale Alianţei Nord-Atlantice au asigurat Serviciului o poziţie conformă cu eforturile şi capabilităţile sale în procesul de intelligence la NATO. Activităţile de cooperare în format NATO s-au concretizat în: - participarea la consultările – în diferite formate – pe marginea procesului de transformare a NATO; - furnizarea de contribuţii analitice sau coordonarea unor evaluări destinate Comitetului Special al NATO, Comitetului Economic Întărit, Oficiului pentru Securitate al Alianţei, Unităţii NATO pentru Informaţii privind Ameninţarea Teroristă (TTIU). Contribuţiile, respectiv analizele asigurate de SRI au vizat o arie largă de teme din sfera securităţii sau evoluţii cu relevanţă pentru interesele Alianţei (situaţia în diferite zone de conflict, ameninţări la adresa NATO sau statelor membre etc.); - reprezentarea României în activităţile Comitetului Special al NATO (AC/46); - participarea, la nivel de conducere sau de experţi, la activităţi de relaţionare în format NATO sau cu statele partenere; - susţinerea activităţilor de modernizare a sectoarelor de informaţii din state aspirante la statutul de membru NATO. 17/34 ■ Relaţionarea cu structurile cu atribuţii nemijlocite de securitate ale Uniunii Europene, dar şi cu alte organisme comunitare a cunoscut o evoluţie pozitivă în anul 2009. Serviciul Român de informaţii a asigurat: - reprezentarea adecvată a României în cadrul Grupului de lucru privind Terorismul – aspecte interne (TWP) al Consiliului UE. Contribuţia Serviciului a inclus: - transmiterea de răspunsuri la solicitări punctuale ale Grupului, membrilor acestuia ori ale altor organisme comunitare; - elaborarea poziţiilor naţionale faţă de iniţiativele TWP, precum şi participarea la acţiuni organizate în marja Grupului; - susţinerea de prezentări tematice în cadrul Grupului; - participarea României în cadrul misiunii UE de transfer de expertiză în domeniul prevenirii şi combaterii terorismului către statele din Balcanii de Vest şi elaborarea contribuţiei pentru raportul final de evaluare; - susţinerea poziţiilor naţionale în domenii aflate în coordonarea directă a altor instituţii pentru o reprezentare eficientă, în plan comunitar, a intereselor României. Serviciul a formulat puncte de vedere/coordonate generale de mandat referitoare la aspecte tangenţiale securităţii dezbătute în diverse formate de lucru la nivelul UE, precum şi în cadrul unor grupuri de lucru inter-instituţionale constituite în scopul abordării unitare a unor problematici europene de natură transversală. Cele mai consistente activităţi de acest tip au fost desfăşurate pe relaţia cu MAI şi MAE, respectiv cu Departamentul pentru Afaceri Europene; - transmiterea de contribuţii analitice ca răspuns la cerinţele de informaţii ale unor structuri comunitare specializate (precum Centrul de Situaţii al Consiliului UE - SitCen). Anul 2009 a marcat o sporire semnificativă a contactelor cu structuri comunitare, Serviciul fiind integrat în activităţi de cooperare nu doar cu structurile specializate în domeniul informaţiilor, ci şi cu alte organisme având responsabilităţi în domenii relevante pentru problematica de securitate. Pe lângă schimbul de informaţii şi participarea unor experţi la activităţile SitCen, SRI şi-a consolidat relaţiile de colaborare cu Agenţia Europeană de Apărare, Directoratul General RELEX şi Crisis Room din cadrul Comisiei Europene, unul dintre domeniile prioritare de cooperare fiind OSINT. ■ SRI a avut o implicare sporită în mecanismele de cooperare în format multilateral care includ servicii omologe, o atenţie deosebită fiind acordată angajamentelor asumate de ţara noastră în domeniul securităţii în relaţia cu organizaţii şi organisme internaţionale. ► Între formele de cooperare ce au presupus activităţi consistente în 2009 se evidenţiază: - Grupul pentru Combaterea Terorismului (CTG), în cadrul proiectelor iniţiate de acest organism SRI realizând cel mai intens schimb de informaţii în format multilateral; 18/34 - Conferinţa Central Europeană (MEC), în cadrul căreia Serviciul Român de Informaţii a exercitat (începând din iunie 2009), împreună cu Serviciul de Informaţii Externe, responsabilităţile de Preşedinte; - Conferinţa Serviciilor de Informaţii din Sud-Estul Europei (SEEIC) şi Procesul Reuniunii Miniştrilor Apărării din Sud-Estul Europei (SEDM), Serviciul participând la mai multe proiecte şi seminarii în problematici cu relevanţă pentru gestionarea unor ameninţări de securitate. ► De asemenea, Serviciul a contribuit la: - proiecte subsumate EUROPOL, Iniţiativei de Proliferare a Securităţii (PSI), Iniţiativei Globale privind Combaterea Terorismului Nuclear (GICNT) vizând îmbunătăţirea coordonării şi capacităţii de răspuns la ameninţări; - implementarea prevederilor Tratatului de la Prüm, pe domeniul de responsabilitate (schimb de informaţii privind prevenirea infracţiunilor de terorism, respectiv însoţitori înarmaţi). ► O evoluţie importantă în activităţile de cooperare internaţională în anul 2009 a fost reprezentată de recunoaşterea SRI ca partener de încredere şi obţinerii statutului de membru al unor organisme de cooperare inter-servicii. Astfel, în calitate de autoritate specializată în domeniul informaţiilor din surse deschise, Serviciul a participat activ la schimburile de experienţă, seminariile şi reuniunile în acest domeniu, eforturile depuse concretizându-se în dobândirea statutului de membru al Grupului Internaţional de Lucru privind Sursele Deschise (IOSWG). 2.2. Cooperarea bilaterală ■ Prin plasarea accentului asupra unor obiective pragmatice, cooperarea cu structurile similare din statele comunitare şi aliate a crescut în consistenţă, îndeosebi pe dimensiunea operaţională. Totodată, în susţinerea obiectivelor de securitate naţională, a intereselor comunitare şi Aliate, Serviciul Român de Informaţii a acţionat pentru dezvoltarea relaţiilor cu instituţii similare din state candidate din vecinătatea ţării noastre, respectiv cu servicii din state aflate în afara spaţiului euro- atlantic. ■ Eforturile întreprinse s-au materializat în aprofundarea cooperării, la nivel de experţi, în primul rând cu serviciile partenere din statele UE şi NATO, atât în cadrul unor schimburi de informaţii şi expertiză, cât şi în derularea de operaţiuni comune, vizând o gamă vastă de subiecte aflate în aria de responsabilitate a instituţiei noastre. Distribuţia acţiunilor întreprinse reflectă aceste priorităţi, 66% din activităţile de cooperare fiind realizate cu serviciile din state membre NATO şi UE, 21% în format multilateral, iar 13% cu servicii din alte state. 19/34  Ca şi în anul precedent, ponderea activităţilor de cooperare a vizat prevenirea şi combaterea fenomenului terorist internaţional, contraspionajul, securitatea economică (cu prioritate dimensiunea de securitate energetică), contracararea ameninţărilor transfrontaliere (criminalitate organizată şi proliferare), precum şi riscurile asociate unor evoluţii tensionate din zone limitrofe. ■ Dezvoltarea formelor de cooperare şi creşterea numărului de parteneri externi a determinat o dinamică pozitivă a schimbului de documente analitice (volumul total fiind în creştere cu 38% faţă de anul 2008). ■ Cooperarea externă a reprezentat, şi în anul 2009, un instrument util în pregătirea personalului SRI şi asigurarea compatibilităţii depline cu standardele aplicate în comunitatea euro-atlantică. Astfel, au fost organizate activităţi de pregătire şi transfer de experienţă cu serviciile omoloage din ţările membre NATO şi UE, în domenii precum informaţii- operaţiuni (o atenţie deosebită fiind acordată problematicii antiteroriste), analiza informaţiilor, activităţi specializate tehnic-operative, exploatarea surselor deschise, pregătirea lingvistică. Pe de altă parte, valorificând expertiza acumulată în ultimii ani, Serviciul Român de Informaţii a acordat asistenţă şi cursuri de pregătire (în domenii precum tehnică operativă şi combaterea terorismului), în format bilateral sau multilateral, unor parteneri din state aflate în afara spaţiului euro-atlantic. CAPITOLUL IV COORDONAREA ŞI CONTROLUL ACTIVITĂŢII SERVICIULUI IV.1. Coordonarea strategică a activităţii de către Consiliul Suprem de Apărare a Ţării ■ În exercitarea responsabilităţilor sale de coordonare a activităţii de informaţii, contrainformaţii şi securitate, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a transmis SRI, în anul 2009, un număr de 12 hotărâri cu aplicabilitate în aria de competenţă a Serviciului. Pot fi, în acest sens, evidenţiate hotărârile privind: - aprobarea Planului Naţional de Priorităţi Informative pentru anul 2009 (elaborat de Oficiul pentru Informaţii Integrate din cadrul Comunităţii Naţionale de Informaţii, cu participarea SRI); - aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al Centrului Naţional CYBERINT; - eficientizarea activităţii de prevenire şi combatere a criminalităţii informatice; - acţiuni destinate protecţiei adecvate a informaţiilor clasificate – SRI acordând asistenţă şi expertiză autorităţilor centrale, companiilor şi societăţilor naţionale, precum şi altor persoane juridice de drept public sau privat deţinătoare de