Raport_SRI_2010.pdf

ca beneficiar organele de cercetare şi urmărire penală sau instituţii din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională; - 3.114 au avut ca beneficiar SRI. Ca şi în anii precedenţi, ponderea actelor de autorizare având ca beneficiar SRI în volumul total este redusă – doar 10,16% – şi în scădere cu două procente faţă de 23/35  anul precedent, principalii beneficiari ai activităţii de exploatare tehnică fiind celelalte structuri din sistemul naţional de apărare, ordine publică şi securitate naţională. Comparativ cu anul 2009, numărul de mandate iniţiale obţinute de SRI a înregistrat o uşoară creştere, fapt explicat prin existenţa unor situaţii cu grad sporit de periculozitate în planul securităţii naţionale, care impuneau iniţierea şi aplicarea unor măsuri specifice complexe în investigarea faptelor generatoare de ameninţări la adresa securităţii naţionale în alte forme de lucru. De altfel, analiza retrospectivă a ultimilor 3 ani indică menţinerea valorii acestui indicator la un nivel relativ constant (situat în intervalul 10-13% din totalul actelor de autorizare). 2.3. Controlul financiar ■ Activitatea economico-financiară a Serviciului a avut în vedere funcţionarea la parametri optimi a instituţiei, cu aplicarea precisă a criteriilor de legalitate şi eficienţă. Aceste aspecte au fost reflectate în documentaţiile transmise periodic, potrivit cadrului normativ în vigoare, instituţiilor abilitate (în principal Ministerului Finanţelor Publice). În 2010, Curtea de Conturi a României a efectuat 28 de activităţi de audit public extern, concluziile rezultate atestând legalitatea operaţiunilor efectuate în administrarea şi întrebuinţarea resurselor financiare aprobate prin buget, precum şi în gestionarea patrimoniului, pentru exerciţiul bugetar aferent anului 2009. Principalele procese / domenii auditate constant au fost: - stabilirea necesarului de resurse (prin implementarea prevederilor sistemului de planificare integrată); - execuţia bugetară şi administrarea patrimoniului; - sistemul de evidenţă financiară şi non-financiară, respectiv sistemul de control intern. ■ Sistemul de management financiar implementat – având în vedere întregul spectru de obiective şi activităţi specifice ale Serviciului – a permis alocarea eficientă a resurselor financiare avute la dispoziţie. CAPITOLUL V COOPERAREA CU SOCIETATEA CIVILĂ V.1. Relaţiile cu societatea civilă şi educaţia de securitate ■ În ultimii ani, prezenţa SRI în spaţiul public a asigurat o imagine realistă la nivelul societăţii în legătură cu rolul şi atribuţiile Serviciului în domeniul 24/35  securităţii naţionale. Strategia de comunicare a SRI a urmărit consolidarea percepţiei generale, de instituţie adaptată la mediul actual de securitate, deschisă dialogului şi parteneriatului cu societatea civilă. Eforturile de promovare publică a instituţiei au fost centrate pe cele patru proiecte iniţiate în cursul anului 2009 şi continuate cu succes în anul 2010: - „Promovarea ofertei educaţionale şi a carierei în Serviciul Român de Informaţii”; - „Promovarea profilului luptătorului antiterorist. Forţa de elită, 2010 – 20 de ani de la înfiinţarea Brigăzii Antiteroriste”; - „Securitatea infrastructurilor critice – direcţie prioritară pentru realizarea securităţii naţionale”; - „Terorismul de lângă noi”. Subsumat acestor proiecte, în anul 2010 au fost organizate 9 activităţi de comunicare şi promovare publică a Serviciului (4 în Bucureşti şi 5 în teritoriu), la care au participat aproximativ 750 de liceeni şi studenţi din 56 de licee şi 2 universităţi, precum şi aproximativ 190 de cadre didactice, reprezentanţi ai autorităţilor publice locale, instituţiilor cu atribuţii în domeniul apărării, ordinii publice şi securităţii naţionale, ai mass-media locală. Aceste proiecte au permis, totodată, continuarea procesului de promovare a culturii de securitate la nivelul populaţiei, vizând consolidarea cooperării cu persoane aparţinând unor categorii socio-profesionale relevante din perspectiva realizării intereselor de securitate ale României. ■ Relaţiile cu mediul academic au reprezentat o preocupare distinctă a Serviciului, contactele realizate prin participarea la seminarii, mese rotunde sau alte manifestări similare permiţând instituţiei racordarea la evoluţiile înregistrate în plan ştiinţific şi paradigmatic. Coordonatele acestui dialog nu au fost unilaterale, reprezentanţii Serviciului oferind o perspectivă apreciată asupra problematicilor aflate în discuţie. Prezenţa SRI la astfel de evenimente a fost asigurată atât de persoane din conducerea instituţiei, cât şi de experţi (sesiuni de comunicări ştiinţifice organizate de ANI, dar şi activităţi desfăşurate în parteneriat cu Universitatea Bucureşti sau Academia de Studii Economice Bucureşti). V.2. Relaţiile cu publicul şi mass-media ■ Interacţiunea cu mass-media a vizat promovarea identităţii instituţionale şi obţinerea sprijinului populaţiei României, printr-o informare corectă asupra rolului, mandatului şi activităţilor desfăşurate de SRI. 25/35  Tendinţa ascendentă observată în numărul petiţiilor, audienţelor şi altor tipuri de solicitări (îndeosebi cele referitoare la liberul acces la informaţii de interes public) adresate Serviciului denotă faptul că activităţile de diplomaţie publică derulate în ultimii ani au consacrat SRI ca partener de dialog în relaţia cu cetăţenii, respectiv cu celelalte instituţii ale statului. Analiza conţinutului petiţiilor a relevat menţinerea la cote ridicate a numărului persoanelor care se adresează Serviciului cu solicitări ce ţin de competenţa altor autorităţi sau instituţii ale statului – ceea ce, dincolo de mesajul de încredere în instituţie, indică necesitatea continuării informării publice asupra spectrului de misiuni asumat de SRI. ■ În anul 2010 au fost adresate SRI 8.576 de petiţii, înregistrându-se o creştere de 119,9% faţă de anul precedent, 29% fiind primite de la persoane juridice, iar 71% de la persoane fizice. O atenţie deosebită a fost acordată solicitărilor în baza Legii nr.544/2001 privind liberul acces la informaţii de interes public, în anul 2010 fiind înregistrate 67 astfel de solicitări, cu 123% mai multe decât în 2009. Au fost primite în audienţă 4.210 persoane, cu 57% mai mult faţă de anul 2009. Temele principale abordate în cadrul discuţiilor s-au referit la: - condiţiile de încadrare în Serviciu; - obţinerea de adeverinţe şi alte drepturi; - formularea de reclamaţii şi sesizări; - solicitarea unor avize. ■ Având în vedere utilizarea predilectă a mediului virtual ca mijloc de comunicare, o componentă importantă a relaţionării cu cetăţenii a constituit-o site-ul SRI, acesta fiind actualizat cu informaţii referitoare la activităţile desfăşurate, evenimentele organizate, dar şi publicaţiile editate de Serviciu. Pe lângă dimensiunea de informare a cetăţenilor, Internet-ul a asigurat un canal eficient de dialog, în anul 2010 fiind recepţionate 2.602 de mesaje electronice, un număr similar celor primite în anul 2009. V.3. Predarea arhivelor fostei Securităţi Activităţile desfăşurate de SRI în aplicarea prevederilor OUG nr.24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, Legii nr.293/2008 şi hotărârilor CSAT s-au concretizat în: - efectuarea demersurilor necesare pentru soluţionarea celor 705 de solicitări ale CNSAS privind persoane ce au făcut obiectul activităţii organelor de Securitate; 26/35  - predarea copiilor pe suport de microfilm ale dosarelor create de organele de Securitate, transmise în original în anii anteriori. În cursul anului 2010 au fost predate copii pe microfilm pentru 33 de dosare, în baza solicitărilor punctuale, şi 3.770 de role cu microfilme ce conţin date pentru 192.304 dosare. Faţă de anul 2009, au fost înregistrate creşteri de 13,8% la numărul de dosare şi o scădere de 62,4% la numărul rolelor. Totodată, în cursul anului 2010, au fost predate CNSAS copii în format electronic ale registrelor de evidenţă corespunzătoare fondurilor de arhivă închise, însumând 18.751 imagini rezultate din fotografierea digitală a 59 volume. În continuarea acestui proces, pentru anul în curs, sunt pregătite în vederea predării 1.625 de role cu microfilme care conţin un număr de 99.913 dosare. CAPITOLUL VI MANAGEMENTUL RESURSELOR VI.1. Managementul resurselor umane 1.1. Parametri ai resurselor umane ale Serviciului ■ Priorităţile activităţii de resurse umane în 2010 au constat în: - elaborarea cadrului metodologic pentru aplicarea la nivelul instituţiei a prevederilor Legii nr.330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice; - adaptarea dimensiunii de resurse umane la modificările organizatorice ale unităţilor Serviciului, respectiv la necesităţile impuse de evoluţiile de securitate; - gestionarea eficientă a dinamicii de personal, pentru asigurarea unui nivel optim de încadrare a structurilor Serviciului; - dezvoltarea cadrului de formare profesională, inclusiv ca element al viitorului Ghid al carierei în SRI. ■ În conformitate cu necesităţile şi competenţele instituţiei, precum şi cu politica de distribuţie a resurselor umane statuată în documentul programatic menţionat, 70% din resursele umane ale Serviciului se regăseau, la 31 decembrie 2010, în domeniul operaţional, iar 30% în cel funcţional. Valorile sunt similare cu cele înregistrate la sfârşitul anului 2009, ceea ce reflectă menţinerea cursului asumat prin procesul de reformă. Media de vârstă a angajaţilor Serviciului este de 36 de ani şi 2 luni. 27/35 ■ La sfârşitul anului 2010, ca urmare a dinamicii de personal şi a modificărilor în structurile organizatorice, încadrarea funcţiilor prevăzute la nivelul Serviciului era de 82%. ■ În perioada de referinţă, s-a înregistrat o creştere semnificativă a volumului ieşirilor de personal, în principal ca urmare a reorganizării sau pentru motive determinate de nevoile Serviciului (influenţate şi de evoluţiile normative în domeniu), dar şi prin demisie. Ieşirile de personal au fost reprezentate de: - treceri în rezervă cu drept la pensie – 83,77%; - treceri în rezervă fără drept la pensie – 14,75%; - transferuri la alte instituţii – 0,49%; - decese – 0,99%. ■ Angajările au fost efectuate strict în limitele prevăzute de legislaţia în vigoare, pentru acoperirea necesităţilor stringente din zonele operaţionale. ■ Un rol semnificativ în asigurarea unui managementul eficient al resurselor umane a revenit activităţilor de evaluare psihologică realizate atât la încadrarea de personal, cât şi, periodic, pentru verificarea şi expertizarea psihologică a tuturor categoriilor de personal din cadrul Serviciului (cu aplicabilitate inclusiv în managementul carierei şi optimizarea activităţii profesionale). 1.2. Activităţi de instruire şi perfecţionare profesională ■ În 2010, a continuat procesul de reproiectare a sistemului propriu de învăţământ, ca parte a reformei în domeniul managementului resurselor umane. Principalele demersuri au vizat: - racordarea învăţământului de informaţii la procesul de reformă a învăţământului universitar din România, prin parcurgerea procedurilor de reacreditare a programelor de instruire din cadrul ANIMV de către Agenţia Română de Asigurare a Calităţii Învăţământului Superior; - proiectarea unitară a programelor de instruire şi definirea obiectivelor şi direcţiilor de acţiune în domeniul pregătirii / perfecţionării personalului pe un orizont de timp extins, de natură a asigura un nivel adecvat de competenţă profesională şi a răspunde necesităţilor funcţionale ale Serviciului; - consolidarea curriculei de analiză în cadrul ANIMV, prin introducerea, la studiile universitare de licenţă, a unei noi specializări – Studii de Securitate şi Informaţii – destinată formării viitorilor ofiţeri de informaţii analişti, respectiv a unui program de studii universitare de masterat – Analiză de intelligence; - operaţionalizarea unui curs postuniversitar de perfecţionare în domeniul OSINT; 28/35  - înfiinţarea Institutului Naţional de Studii de Intelligence, menit să devină un vector de susţinere a cercetării şi inovării. ■ Cadre ale Serviciului au participat la diverse stagii de pregătire organizate la nivel: - naţional, de alte instituţii cu competenţe în domeniul securităţii. Ofiţeri ai SRI au participat la programe de instruire organizate de structuri de învăţământ din cadrul MApN – Academia Tehnică Militară, Colegiul Naţional de Apărare, Universitatea Naţională de Apărare „Carol I” şi Departamentul Regional de Studii pentru Managementul Resurselor de Apărare Braşov – MAI (de formare a formatorilor Schengen) şi STS (instruire privind utilizarea terminalului Sistemul Naţional de Apel Unic de Urgenţă), în scopul obţinerii de competenţe în domenii în care Serviciul nu dispune de forme de pregătire instituţionalizată. Totodată, SRI a oferit, la solicitarea altor instituţii din sistemul de siguranţă naţională, ordine publică şi apărare, programe de pregătire specializată organizate în cadrul propriilor structuri de învăţământ; - internaţional, de către servicii partenere, având drept scop dezvoltarea de competenţe profesionale în problematica gestionării unor ameninţări specifice evoluţiei şi tendinţelor actuale din mediul internaţional de securitate. În 2010 au fost organizate: - 29 programe de pregătire în cooperare cu servicii de informaţii partenere; - 4 schimburi de experienţă având ca temă optimizarea procedurilor pe zona de instruire şi managementul carierei. De asemenea, ofiţeri ai SRI au participat la: - stagii de pregătire la instituţii europene (precum Agenţia Europeană de Apărare sau Centrul de Situaţii - SitCen); - seminarii şi conferinţe internaţionale sub egida Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei, respectiv Partnership for Peace Consortium of Defense Academies and Security Studies Institutes; - cursuri profesionale şi activităţi ştiinţifice specifice domeniului tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor, respectiv celui medical. VI.2. Managementul resurselor financiare şi logistice Prin intermediul Sistemului de Planificare Integrată, fondurile bugetare alocate SRI pentru anul 2010 au fost repartizate la nivelul fiecărui ordonator terţiar de credite, pe programe majore, sectoriale şi pe categorii de cheltuieli. Activitatea de finanţare a cheltuielilor bugetare ale SRI s-a desfăşurat cu respectarea prevederilor Legii privind finanţele publice, Legii privind bugetul de stat pe anul 2010, a actelor normative prin care acesta a fost rectificat şi ale celorlalte acte normative aplicabile domeniului apărare naţională, ordine publică şi securitate naţională. 29/35 ■ Prin Legea nr.11/2010 privind bugetul de stat pe anul 2010, instituţiei i-au fost aprobate fonduri în sumă de 1.264.213 mii lei. În contextul măsurilor dispuse de Guvern pe linia raţionalizării resurselor publice, prin OG nr.18/2010 cu privire la rectificarea bugetară pe anul 2010 şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale, fondurile alocate instituţiei au fost diminuate cu suma totală de 97.270 mii lei. Ulterior, prin OUG nr.103/2010 pentru rectificarea bugetului de stat pe anul 2010, bugetul total al Serviciului a fost suplimentat cu suma de 4.857 mii lei, pentru activităţile finanţate integral din venituri proprii. Alocaţiile bugetare definitive au însumat 1.171.800 mii lei, situaţia pe categorii de surse de finanţare fiind reprezentată astfel: 1.162.175 mii lei de la bugetul de stat şi 9.625 mii lei din venituri proprii. Prin utilizarea raţională a resurselor financiare, în volumul solicitat şi la momentul oportun, alocările prin bugetul pe anul 2010 au permis: - executarea misiunilor specifice prevăzute de lege; - acoperirea integrală a cheltuielilor de întreţinere şi funcţionare ale instituţiei; - realizarea programului de investiţii şi a celui de reparaţii capitale, respectiv a programelor de dotare aprobate de conducerea instituţiei pentru anul 2010; - plata drepturilor şi cheltuielilor salariale cuvenite personalului, precum şi a contribuţiilor aferente acestora; - plata drepturilor de pensie militară de stat şi a altor drepturi de asistenţă socială. Pe titluri de cheltuieli, alocaţiile bugetare definitive au fost structurate astfel: - cheltuieli de personal: 600.118 mii lei (51,2134% din total); - asistenţă socială: 311.230 mii lei (26,56% din total); - bunuri şi servicii: 138.169 mii lei (11,7912% din total); - active nefinanciare: 91.660 mii lei (7,8221% din total); - transferuri între unităţi ale administraţiei publice: 24.534 mii lei (2,0937% din total); - proiecte cu finanţare din FEN postaderare: 5.947 mii lei (0,5075% din total); - alte transferu