Raport_SRI_2010.pdf

privind activitatea desfăşurată în anul 2010  CUPRINS pag. CAPITOLUL I REPERE ALE PROCESULUI DE MODERNIZARE INSTITUŢIONALĂ ........ 3 CAPITOLUL II PARAMETRI AI ACTIVITĂŢII DESFĂŞURATE ............................................. 6 II.1. Activitatea de informaţii ......................................................................... 6 II.2. Valorificarea informaţiilor ...................................................................... 8 2.1. Informarea factorilor de decizie ................................................. 8 2.2. Măsuri specifice de prevenire ................................................... 10 2.3. Informarea şi sesizarea organelor de cercetare şi urmărire penală ................................ 11 II.3. Protecţia împotriva riscurilor şi ameninţărilor teroriste ................... 12 II.4. Protecţia informaţiilor clasificate ...................................................... 14 CAPITOLUL III COOPERAREA INTERNĂ ŞI INTERNAŢIONALĂ ...................................... 16 III.1. Cooperarea inter-instituţională .......................................................... 16 III.2. Cooperarea externă ............................................................................. 17 2.1. Cooperarea multilaterală ........................................................... 19 2.2. Cooperarea bilaterală ................................................................. 20 CAPITOLUL IV COORDONAREA ŞI CONTROLUL ACTIVITĂŢII SERVICIULUI ROMÂN DE INFORMAŢII ..................................................... 21 IV.1. Coordonarea strategică a activităţii de către Consiliul Suprem de Apărare a Ţării ........................................ 21 IV.2. Controlul democratic .............................................................................. 22 2.1. Controlul parlamentar..................................................................... 22 2.2. Controlul de legalitate..................................................................... 22 2.3. Controlul financiar........................................................................... 24 1/35 CAPITOLUL V COOPERAREA CU SOCIETATEA CIVILĂ ...................................................... 24 V.1. Relaţiile cu societatea civilă şi educaţia de securitate .................... 24 V.2. Relaţiile cu publicul şi mass-media ................................................... 25 V.3. Predarea arhivelor fostei Securităţi ................................................... 26 CAPITOLUL VI MANAGEMENTUL RESURSELOR................................................................. 27 VI.1. Managementul resurselor umane ......................................................... 27 1.1. Parametri ai resurselor umane ale Serviciului ........................ 27 1.2. Activităţi de instruire şi perfecţionare profesională ............... 28 VI.2. Managementul resurselor financiare şi logistice .............................29 CAPITOLUL VII PRIORITĂŢI PENTRU ANUL 2011.............................................................. 31 VII.1. Repere ale evoluţiei viitoare............................................................. 31 VII.2. Obiective şi direcţii de acţiune pentru 2011.................................... 32 2/35 CAPITOLUL I REPERE ALE PROCESULUI DE MODERNIZARE INSTITUŢIONALĂ Anul 2010 marchează încheierea cu succes a procesului de transformare iniţiat în baza Viziunii Strategice 2007-2010. Serviciul Român de Informaţii este, în prezent, o organizaţie flexibilă, cu o capacitate operaţională adecvată provocărilor şi oportunităţilor de securitate actuale şi de perspectivă, recunoscută ca partener valoros şi de încredere al structurilor omologe din comunitatea euro-atlantică.  Repere generale ► Procesul de transformare instituţională (lansat în 2007) a avut următoarele obiective: - asigurarea capacităţii de răspuns eficient la provocările de securitate ce caracterizează un stat plasat la frontiera externă a UE / NATO; - adaptarea la modelele de acţiune şi standardele de performanţă ale organismelor similare din spaţiul comunitar; - crearea unui cadru organizaţional flexibil, care să faciliteze transpunerea prevederilor viitorului pachet normativ în materia securităţii naţionale; - asigurarea condiţiilor pentru implementarea şi utilizarea noilor tehnologii în activitatea curentă, inclusiv prin continuarea procesului de informatizare a Serviciului; - perfecţionarea instrumentelor şi activităţilor de planificare; - valorificarea eficientă a resurselor umane, material-financiare, tehnice şi informaţionale. ► Acţiunile desfăşurate pentru atingerea acestor obiective au fost proiectate în mai multe etape: - 2007: elaborarea concepţiei de transformare şi iniţierea implementării; - 2008: configurarea şi operaţionalizarea modificărilor structurale, respectiv adaptarea proceselor organizaţionale la noile realităţi instituţionale; - 2009: dezvoltarea metodologiilor de lucru, cu accent pe dimensiunea procesuală şi iniţierea ciclului de planificare integrată; - 2010: îmbunătăţirea cadrului normativ intern, operaţionalizarea formulelor organizatorice şi funcţionale, evaluarea rezultatelor şi operarea ajustărilor necesare. 3/35 ► La finalul procesului, pot fi evidenţiate următoarele rezultate: - reorganizarea şi flexibilizarea Serviciului, atât în termeni de structură organizaţională, cât şi în ceea ce priveşte procesele de comunicare / coordonare internă; - optimizarea modului de desfăşurare a unor activităţi operaţionale; - reconfigurarea sistemului de planificare a activităţilor în perspectivă multianuală; - consolidarea proceselor analitice, în vederea creşterii capacităţii de prelucrare şi valorificare a informaţiilor; - consolidarea cooperării internaţionale şi valorificarea sa ca importantă resursă informaţională.  Evoluţii semnificative în 2010 ► Pe dimensiunea strategică: - a fost definitivată şi aprobată (în cadrul CSAT) Strategia de Informaţii, document de orientare a activităţii SRI; - a fost elaborată Estimarea Informativă a riscurilor şi ameninţărilor la adresa securităţii României, pentru 2010, analiză ce conturează stadiul şi perspectivele de evoluţie a acestora. ► Pe dimensiunea operaţională: - au fost adaptate capabilităţile operaţionale, pe baza ierarhizării corecte a ameninţărilor şi riscurilor de securitate, concentrării pe priorităţi şi alocării diferenţiate a resurselor disponibile; - a fost consolidată latura calitativă a activităţii, cu direcţionarea pragmatică a eforturilor şi abordarea riscurilor şi ameninţărilor în manieră pro-activă; - a fost dezvoltată cooperarea pe orizontală, cu extinderea modelului de lucru în echipă; - a continuat procesul de eficientizare a activităţii în domeniul HUMINT, prin raportare la necesităţile de securitate naţională; - au fost dezvoltate capabilităţile de suport IT&C; - a fost asigurată susţinere juridică în toate activităţile desfăşurate, în paralel cu o protecţie adecvată a acestora şi a personalului. ► În domeniul analitic: - a fost consolidată capacitatea de analiză la nivelul Serviciului, atât pe dimensiunea operaţională, cât şi pe cea strategică; - a continuat procesul de standardizare a analizei informaţiilor, prin dezvoltarea, adaptarea sau aplicarea de instrumente similare celor utilizate în comunitatea euro-atlantică; 4/35 - au fost obţinute progrese în ceea ce priveşte expertiza profesională a analiştilor, atât prin valorificarea potenţialului intern (pregătire profesională specializată, lucru în echipă şi cooperare, respectiv schimburi de experienţă şi bune practici), cât şi extern (prin participarea unor analişti SRI la diverse activităţi de cooperare naţională şi internaţională în domeniu); - a fost optimizată activitatea de informare a beneficiarilor de nivel local; - a fost îmbunătăţită calitatea documentelor de informare, fapt reflectat şi de reacţiile preponderent pozitive ale beneficiarilor legali. ► Pe dimensiunea tehnică: - au fost operaţionalizate sisteme IT & C securizate destinate susţinerii unor procese informaţionale, fiind implementate proiecte-pilot de management electronic al documentelor şi dezvoltate platforme colaborative care facilitează comunicarea şi procesarea analitică a informaţiilor; - au fost dezvoltate şi acreditate sisteme de comunicaţii specializate pentru gestionarea adecvată a informaţiilor clasificate NATO şi UE; - a fost operaţionalizat Centrul Naţional CYBERINT; - au fost consolidate capabilităţile de realizare a unor investigaţii tehnice, documentare şi de furnizare de expertiză tehnico-ştiinţifică; - a fost dezvoltată capacitatea de a proiecta, dezvolta şi produce aparatură tehnică specializată. ► În domeniul cooperării: a) a crescut semnificativ volumul şi profunzimea raporturilor de cooperare inter-instituţională în plan naţional: - au fost realizate schimburi consistente de informaţii cu instituţii din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională; - s-a intensificat colaborarea cu organele de urmărire penală, materializată într-o creştere semnificativă a numărului informărilor sau sesizărilor trimise, respectiv al acţiunilor desfăşurate în cooperare; - s-a îmbunătăţit cooperarea în formatul Comunităţii Naţionale de Informaţii; - au fost dezvoltate mecanismele de comunicare electronică securizată, ceea ce a permis creşterea vitezei de comunicare şi flexibilizarea sistemelor de cooperare; b) SRI şi-a consolidat profilul de partener valoros şi de încredere în procesele de cooperare internaţională, materializat în: - recunoaşterea ca membru de drept al comunităţii europene de intelligence; 5/35  - consolidarea relaţiilor de cooperare cu servicii din statele europene, precum şi cu cele ale unor ţări cu importanţă strategică pentru România; - furnizarea unei contribuţii active la reforma procesului de intelligence în cadrul NATO; - consolidarea profilului în format UE şi confirmarea statutului de deţinător de expertiză în problematica de securitate în cadrul proceselor de consultări în plan naţional, respectiv comunitar; - susţinerea eforturilor naţionale în procese relevante pentru problematica de securitate; - dezvoltarea relaţiilor parteneriale şi iniţierea de acţiuni de intelligence diplomacy pentru promovarea intereselor naţionale. ► SRI a implementat măsuri vizând reconceptualizarea managementului resurselor umane, sens în care: - au fost reorganizate şi comasate componentele activităţii de management resurse umane, pentru aplicarea unor politici coerente de selecţie, instruire, pregătire şi promovare a personalului; - a fost finalizat proiectul Ghidului carierei în SRI; - a fost asigurată o distribuţie eficientă a posturilor pe domeniile operaţional şi funcţional, aproape de modelul optim (70% - 30%); - au fost revizuite curriculele Academiei Naţionale de Informaţii „Mihai Viteazul” (ANIMV), fiind iniţiat procesul de reacreditare a ANIMV potrivit criteriilor Bologna; - au fost reevaluate reglementările în domeniu, pentru adaptarea activităţii la cerinţele moderne de selecţie, instruire şi promovare; - a fost înfiinţat Institutul Naţional de Studii de Intelligence, care va desfăşura activităţi de cercetare ştiinţifică în domeniul securităţii şi intelligence. CAPITOLUL II PARAMETRI AI ACTIVITĂŢII DESFĂŞURATE II.1. Activitatea de informaţii  Perioada de referinţă a fost una a performanţei operaţionale, ca efect al abordării pro-active şi al eficienţei activităţilor desfăşurate, având ca momente de vârf: - fundamentarea HCSAT nr.69/2010 privind prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale şi contribuţia consistentă la activităţile Grupului de Lucru 6/35 Interinstituţional (GLI) şi ale grupurilor de lucru operative înfiinţate în baza acesteia. SRI a pus la dispoziţia GLI informări care au fundamentat destructurarea unor reţele de criminalitate economico-financiară şi prevenirea producerii unor prejudicii la adresa intereselor naţionale în domeniu; - destructurarea – în cooperare cu DNA şi DIICOT – a unor reţele complexe de contrabandă, crimă organizată şi corupţie; - blocarea intenţiilor unor imigranţi ilegali de desfăşurare a unor activităţi de natură să genereze riscuri la adresa securităţii naţionale a României, respectiv a unor state aliate; - elaborarea de produse analitice pe subiecte de maxim interes (precum efectele crizei economice, evoluţii în zone de importanţă strategică pentru România etc.), destinate principalilor factori de decizie în stat, pentru fundamentarea iniţiativelor şi măsurilor vizând gestionarea adecvată a provocărilor asociate acestora.  Activităţile desfăşurate s-au înscris în aceeaşi dinamică pozitivă din anii anteriori, accentul plasat pe dimensiunea calitativă şi concentrarea atenţiei asupra unor cazuri majore, cu impact asupra securităţii naţionale, asigurând valorificarea eficientă a resurselor de informaţii disponibile. Efect al preocupării pentru sporirea relevanţei şi focalizarea pe aspecte importante, volumul informaţiilor obţinute a înregistrat o uşoară scădere, însă calitatea sporită a permis o informare susţinută a factorilor de decizie şi – aşa cum este evidenţiat în subcapitolul dedicat – o creştere consistentă a volumului cazurilor finalizate prin iniţierea unor informări şi sesizări ale organelor de cercetare şi urmărire penală.  Demersurile SRI au fost corelate cu evoluţia riscurilor şi ameninţărilor, o atenţie deosebită fiind acordată dimensiunii economice, unde efectele asociate crizei au continuat să genereze provocări semnificative pentru atingerea obiectivelor de securitate. De altfel, această secţiune înregistrează şi cea mai semnificativă evoluţie ascendentă, ca pondere în volumul total al informaţiilor, cu o creştere de circa 4% – ceea ce reflectă cuplarea priorităţilor de acţiune ale Serviciului la obiectivele naţionale de etapă. În paralel, s-a acţionat pentru monitorizarea evoluţiilor cu impact asupra susţinerii eforturilor naţionale de gestionare a crizei, precum: - activităţi de evaziune fiscală cu repercusiuni severe asupra veniturilor la bugetul de stat; - demersuri asociate criminalităţii organizate de amploare; 7/35  - manifestări ale fenomenului corupţiei sau deficienţe în funcţionarea unor mecanisme administrative / de autoritate. S-au înregistrat, totodată, creşteri ale ponderilor informaţiilor referitoare la riscuri şi ameninţări în protecţia informaţiilor clasificate, respectiv în domeniul cibernetic (inclusiv ca efect al operaţionalizării Centrului Naţional CYBERINT, care a permis consolidarea capabilităţilor de monitorizare şi identificare a unor astfel de ameninţări). Pe de altă parte, deşi au scăzut ca pondere şi, implicit, ca număr de informaţii, domenii precum prevenirea şi combaterea terorismului, contraspionajul sau apărarea ordinii şi valorilor constituţionale au reprezentat zone în care Serviciul a înregistrat succese operaţionale majore, reflectate inclusiv în transmiterea de informări sau sesizări către organele abilitate să efectueze cercetarea şi urmărirea penală.  Pe ansamblul Serviciului, distribuţia informaţiilor obţinute – prin raportare la problemele de securitate naţională – a avut următoarea structură: - securitate economică – 28,35%; - apărarea ordinii şi valorilor constituţionale – 24,41%; - ameninţări transfrontaliere – 15,87%; - contraspionaj şi promovarea unor interese de securitate – 14%; - prevenirea şi combaterea terorismului – 12,33%; - protecţia informaţiilor clasificate – 3,16%; - riscuri şi ameninţări IT&C – 1,88%. II.2. Valorificarea informaţiilor 2.1. Informarea factorilor de decizie Activitatea de informare a reflectat dinamica riscurilor şi ameninţărilor de securitate, asigurând evitarea unor surprize informaţionale. Practic – aşa cum rezultă din aprecierile transmise de beneficiarii informării şi analiza reacţiilor acestora – Serviciul a reuşit o bună acoperire a necesităţilor de informare a factorilor de decizie, prin: - racordarea obiectivelor informative la priorităţile perioadei, pe baza Estimării Informative şi prin raportare la obiectivele economico-sociale, respectiv de politică externă ale statului român; - monitorizarea şi evaluarea permanentă a dinamicii riscurilor şi oportunităţilor, care au permis realizarea cu operativitate a ajustărilor operaţionale necesare obţinerii de informaţii utile pentru susţinerea proceselor decizionale; - implementarea de standarde calitative şi de oportunitate stricte, ca element esenţial pentru relevanţa produselor informaţionale. 8/35 ■ Informarea a fost permanent conectată la necesităţile de securitate naţională, prin demersuri ce au vizat: - optimizarea componentei strategice a informării şi, astfel, punerea la dispoziţia factorilor de decizie a unor documente analitice cu o importantă dimensiune anticipativă; - dezvoltarea dialogului cu beneficiarii şi valorificarea acestuia în orientarea activităţilor; - organizarea adecvată a eforturilor – în plan intra-instituţional, dar şi în cadrul cooperării inter-instituţionale – pentru reacţia rapidă la evoluţii cu potenţiale implicaţii deosebite asupra securităţii naţionale. ► Consolidarea componentei predictive în documentele de informare a fundamentat realizarea unor prognoze privind e