Raport_SRI_2010.pdf

voluţia factorilor de risc la adresa securităţii naţionale. ► Pe de altă parte – similar anului anterior – SRI a elaborat şi remis beneficiarilor naţionali, la solicitarea acestora sau în funcţie de necesităţile rezultate din evoluţia situaţiei operative, documente complexe cu caracter evaluativ, referitoare la evoluţia unor ameninţări de securitate, factorii generatori şi favorizanţi, respectiv modul în care dinamica riscurilor a fost reflectată în informările transmise, în timp, de către Serviciu. ► Reacţiile remise de factorii de autoritate care au beneficiat de analizele SRI s-au înscris pe aceeaşi tendinţă ascendentă din ultimii ani, reflectând rezultatele pozitive ale activităţii de informare. Volumul reacţiilor a crescut cu 8,2% (de la 536 în anul 2009, la 580 în 2010), iar ponderea celor ce conţin aprecieri favorabile la adresa calităţii şi oportunităţii informărilor recepţionate de la SRI în totalul reacţiilor a ajuns la 91,89% (faţă de 82,84% în 2009). ■ Documentele de informare transmise beneficiarilor legali au avut, din punctul de vedere al problematicii de securitate naţională abordate, următoarea distribuţie: - securitate economică – 37,21%; - apărarea valorilor constituţionale – 24,48%; - susţinerea unor obiective de politică externă a României – 26,76%; - vulnerabilităţi / riscuri de natură teroristă şi asociate manifestărilor de criminalitate organizată – 4,72%; - analize complexe, trans-sectoriale, în problematica de securitate – 6,83%. Pe ansamblu, numărul total al documentelor remise beneficiarilor la nivel central a înregistrat o relativă diminuare în raport cu anul precedent (cu 4,36%), rezultat al: 9/35 - creşterii gradului de complexitate a documentelor de informare transmise, în urma orientării activităţii informative către problemele majore de securitate; - orientării informării către beneficiarii din administraţia publică locală, în contextul procesului de descentralizare. ■ În 2010, SRI a transmis beneficiarilor legali de nivel central 2.291 documente integrate de informare (cu 4,75% mai multe decât în 2009), concretizate în 3.794 informări. ► Ponderea în volumul informării a fost deţinută de documentele destinate membrilor Executivului (55,12%) şi Preşedinţiei României (34,62%), distribuţie conformă cu responsabilităţile de gestionare a priorităţilor etapei traversate de România. ► Ca şi în 2009, a continuat să crească (cu 5,14%) volumul documentelor de informare adresate beneficiarilor din administraţia publică locală (2.966 documente, din care 2.353 au fost adresate prefectului, 541 preşedintelui Consiliului Judeţean, iar 72 ambilor decidenţi). Un progres similar s-a înregistrat şi în ceea ce priveşte reacţiile remise de beneficiarii de nivel local, volumul acestora sporind cu 169,62% faţă de 2009 (până la un număr total de 2.823). În majoritatea covârşitoare a cazurilor (99,5%), reacţiile acestora au confirmat utilitatea şi oportunitatea aspectelor prezentate. Informările înaintate de Serviciu au generat – în 524 de situaţii – dispunerea, de către factorii de autoritate de nivel local, a unor măsuri vizând soluţionarea problemelor, efectuarea de controale sau aplicarea de sancţiuni. 2.2. Măsuri specifice de prevenire ■ Pentru prevenirea sau contracararea unor riscuri aflate în aria de responsabilitate, SRI a pus în aplicare 5.739 de măsuri de prevenire, o dinamică ascendentă (de circa un procent) în raport cu anul 2009. Potrivit responsabilităţilor legale, aceste măsuri s-au materializat în: - acţiuni destinate determinării unor persoane să renunţe la activităţi potenţial generatoare de riscuri de securitate; - propuneri de nepermitere a intrării în ţară sau de neacordare a avizului prevăzut de legi speciale; - demersuri specializate pe linia protecţiei informaţiilor clasificate; - activităţi de pregătire individuală pentru reacţia adecvată la riscuri de natură teroristă ori la cele ţinând de iniţiativele unor servicii de spionaj. 10/35 ■ Pe domenii de realizare a securităţii naţionale, măsurile de prevenire au fost distribuite după cum urmează: - apărarea valorilor şi drepturilor constituţionale – 25,92%; - contraspionaj, susţinerea intereselor de politică externă şi protecţia informaţiilor clasificate – 46,84%; - securitate economică – 12,65%; - identificarea şi evaluarea ameninţărilor de natură teroristă – 8,76%; - evaluarea şi gestionarea altor ameninţări transfrontaliere – 5,83%. 2.3. Informarea şi sesizarea organelor de cercetare şi urmărire penală În paralel cu informarea beneficiarilor legali şi dispunerea unor măsuri de prevenire, SRI a efectuat documentarea informativă şi sesizarea instituţiilor abilitate în legătură cu situaţii în care au fost întrunite elementele constitutive ale unor infracţiuni grave, cu repercusiuni în planul stabilităţii socio-economice sau asupra intereselor de securitate naţională ale României. ■ Anul 2010 a reprezentat o perioadă de cooperare consistentă cu organele de cercetare şi urmărire penală, în contextul eforturilor generale ale instituţiilor statului de contracarare şi sancţionare a unor activităţi cu impact negativ asupra nivelului veniturilor colectate la bugetul de stat sau bunei funcţionări a mecanismelor administrative şi sociale. Volumul total al informărilor şi sesizărilor s-a ridicat la 1.849, în creştere semnificativă (cu 36%) faţă de anul precedent. ► Ministerului Public i-au fost remise 1.057 de sesizări, astfel: - DIICOT, structura centrală – 170; - DIICOT, structuri teritoriale – 280; - DNA, structura centrală – 272; - DNA, structuri teritoriale – 243; - Parchetele de pe lângă Curţile de Apel – 11; - Parchetele de pe lângă Tribunale – 50; - Parchetele de pe lângă Judecătorii – 31. ► Ministerului Administraţiei şi Internelor i-au fost remise spre soluţionare 792 de informări / sesizări, după cum urmează: - Direcţia Generală Anticorupţie – 36; - Inspectoratul General al Poliţiei Române – 45; 11/35  - Centrele Zonale de Combatere a Crimei Organizate şi Antidrog / Brigăzile de Combatere a Criminalităţii Organizate – 260; - Inspectoratele Judeţene de Poliţie – 451. ■ Este de evidenţiat – ca particularitate a perioadei de referinţă – contribuţia la susţinerea demersurilor naţionale de combatere a riscurilor de natură economico-financiară, SRI punând la dispoziţia organismelor abilitate peste 650 de informări referitoare la factori de risc la adresa sustenabilităţii bugetului general consolidat, asociaţi în mod deosebit unor acte de evaziune fiscală. II.3. Protecţia împotriva riscurilor şi ameninţărilor teroriste Ameninţarea teroristă nu a înregistrat modificări semnificative faţă de perioada anterioară. România nu s-a confruntat cu riscuri teroriste directe, explicite şi imediate, generate de forme ale unui terorism autohton sau importat – nivelul de alertă teroristă, pe ansamblul anului, fiind Albastru-Precaut. ■ Principalele surse de risc au fost asociate: - activităţilor de propagandă şi prozelitism (în uşoară ascensiune în raport cu anul precedent); - potenţialului efect de replicare a unor evenimente externe în cadrul unor comunităţi / grupuri aflate pe teritoriul naţional; - participării statului român la eforturile comunităţii internaţionale vizând prevenirea şi combaterea terorismului; - fenomenului migraţiei ilegale având originea în spaţii confruntate cu problematică teroristă. ■ Situaţia de securitate în domeniul antiterorist a avut ca repere: - menţinerea la un nivel scăzut a riscurilor asociate activităţilor teroriste sau conexe terorismului, având în vedere caracterul preponderent neoperaţional al activităţilor desfăşurate de membri sau simpatizanţi ai unor astfel de organizaţii prezenţi temporar pe teritoriul naţional; - un trend uşor ascendent al numărului străinilor proveniţi din spaţii cu problematică teroristă activă aflaţi pe teritoriul naţional, pentru care România reprezintă, însă, preponderent un spaţiu de tranzit sau refugiu; - manifestări izolate (cu caracter de excepţie) de radicalizare / autoradicalizare, exclusiv la nivel declarativ; - caracterul neprogramatic şi aria limitată a activităţilor de propagandă fundamentalist-islamică şi de prozelitism, dublate de preocuparea pentru evitarea asocierii cu structuri teroriste; 12/35 - reflectarea exclusiv la nivel declarativ a unor evoluţii / tensiuni din spaţiile de origine în rândul comunităţilor străine din ţara noastră; - plasarea României pe rutele de migraţie ilegală din direcţia unor spaţii cu problematică teroristă activă: cetăţeni străini originari din Orientul Mijlociu şi regiunea indo-asiatică, în rândul cărora au fost identificaţi şi indivizi cu conexiuni / preocupări de natură teroristă. ■ Ca rezultate operaţionale, în cursul anului 2010 pot fi evidenţiate: - contracararea unor riscuri la adresa securităţii spaţiului euro-atlantic provenite din activităţi conexe fenomenului terorist (precum migraţia ilegală); - documentarea informativă şi, pe această bază, informarea organelor de urmărire penală în legătură cu acţiuni de susţinere a terorismului (cazuri finalizate prin sentinţe judecătoreşti de condamnare a unor persoane care au acţionat ca facilitatori ai unor organizaţii aflate în conexiune cu structuri teroriste). Totodată, au fost reconceptualizate şi optimizate activităţile desfăşurate de structurile specializate ale Serviciului, pentru asigurarea flexibilităţii, eficienţei şi unei capacităţi sporite de interoperabilitate cu componentele Sistemului Naţional de Prevenire şi Combatere a Terorismului. ■ Acţiunile concrete ale SRI pentru asigurarea protecţiei cetăţenilor, obiectivelor şi intereselor României faţă de ameninţarea teroristă au vizat: ► descurajarea unor activităţi asociate terorismului. În anul 2010, au fost întreprinse 67 astfel de măsuri, care au inclus nepermiterea intrării în ţară, neacordarea / retragerea avizului prevăzut de legi speciale, informarea factorilor de decizie, respectiv determinarea / avertizarea unor persoane să renunţe la activităţile din care puteau rezulta ameninţări la adresa securităţii naţionale; ► protecţia misiunilor diplomatice acreditate în România aflate în aria de responsabilitate a Serviciului. Astfel: - au fost executate 6.624 de misiuni de cercetare antiteroristă la obiectivele aflate în responsabilitate; - au fost efectuate peste 150 misiuni temporare de întărire a dispozitivelor de protecţie / intervenţie antiteroristă la obiective diplomatice; - a fost realizat controlul antiterorist asupra a 2.510 persoane şi 897 bagaje, fiind descoperite 160 de obiecte potenţial periculoase; ► asigurarea protecţiei / gardării antiteroriste. În 2010, structurile specializate ale Serviciului au desfăşurat: - 811 misiuni de protecţie / gardare antiteroristă a personalităţilor din responsabilitate; - 192 de misiuni de întărire a dispozitivelor de protecţie / intervenţie antiteroristă instituite la obiective diplomatice din responsabilitate; 13/35  - 482 de misiuni pentru întărirea dispozitivelor de intervenţie antiteroristă la Aeroportul Internaţional „Henri Coandă” Bucureşti; - 1.593 de misiuni reprezentând acţiuni de cercetare şi descurajare specifice; - 460 de misiuni pentru realizarea unor dispozitive de intervenţie antiteroristă; - 26 de misiuni de protecţie antiteroristă a unor transporturi speciale; ► controlul antiterorist-antideturnare şi protecţia antiteroristă pe aeroporturile civile. Pentru asigurarea securităţii zborurilor civile, SRI a efectuat: - controlul de securitate asupra a 5.221.229 de persoane, respectiv a 9.468.663 de bagaje de cabină şi de cală; - controlul de securitate asupra a 303.789 de trimiteri cargo. Activităţile desfăşurate au condus la: - descoperirea a 1.553 de arme şi 14.429 de elemente de muniţie de diverse calibre şi destinaţii deţinute cu forme legale, precum şi 925 de arme şi 180 de elemente de muniţie de diverse calibre şi destinaţii deţinute fără forme legale; - identificarea a 15.991 de articole / obiecte potenţial periculoase pentru siguranţa zborului, materiale şi / sau substanţe cu regim special. A fost efectuată inspecţia de securitate asupra a 229.635 de autovehicule cu drept de acces în CPSRA (Critical Parts of Security Restricted Area) şi 652 de aeronave; ► realizarea intervenţiei antiteroriste / contrateroriste pirotehnice. Structurile specializate ale Serviciului au efectuat: - 4 misiuni de intervenţie pirotehnică la obiecte suspecte de a conţine dispozitive explozive improvizate şi 103 misiuni de control tehnic antiterorist; - 204 misiuni de asigurare a rezervei de intervenţie pirotehnică la Aeroportul Internaţional „Henri Coandă” Bucureşti; - 26 de aplicaţii tehnico-tactice de specialitate. II.4. Protecţia informaţiilor clasificate ■ SRI şi-a îndeplinit responsabilităţile de autoritate desemnată de securitate în domeniul protecţiei informaţiilor clasificate naţionale, NATO şi UE, pe cele două componente principale: ► coordonarea generală a activităţii şi controlul măsurilor privitoare la protecţia informaţiilor clasificate, prin: - acordarea de asistenţă de specialitate la solicitarea unor persoane fizice şi juridice deţinătoare de astfel de informaţii; - activităţi de control pentru verificarea modului în care deţinătorii de informaţii clasificate aplică prevederile legislaţiei în domeniu, identificarea riscurilor şi vulnerabilităţilor şi adoptarea măsurilor legale necesare; 14/35 ► realizarea verificărilor specifice de securitate pentru: - avizarea programelor de prevenire a scurgerii de informaţii clasificate întocmite de entităţile deţinătoare de astfel de date aflate în sfera de competenţă a SRI sau, după caz, actualizate, completate ori modificate; - acordarea avizelor pentru accesul unor persoane fizice la informaţii clasificate naţionale şi NATO / UE; - acordarea avizului în vederea eliberării autorizaţiei / certificatului de securitate industrială şi avizarea eliberării autorizaţiilor speciale pentru fotografierea, filmarea şi cartografierea în obiective şi zone de pe teritoriul naţional care prezintă importanţă deosebită pentru apărarea secretelor de stat. ■ Activităţile pe linia protecţiei informaţiilor clasificate în relaţia cu autorităţile desemnate de securitate, ORNISS şi alte instituţii cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale s-au materializat în: - transmiterea a peste 2.300 de răspunsuri la solicitări (în majoritate ale MAI, respectiv SIE şi STS) privind, în principal, persoane fizice şi juridice care au făcut obiectul verificărilor de securitate pentru avizarea accesului la informaţii secrete de stat şi a angajării / derulării de relaţii contractuale în cadrul cărora sunt vehiculate astfel de date; - recepţionarea a circa 400 informaţii specifice domeniului (transmise de SIE, MAI, MApN şi STS). De asemenea, SRI a participat sau a contribuit la susţinerea unor acţiuni oficiale în format bi- sau multilateral, în problematica protecţiei informaţiilor clasificate sau în domenii conexe acesteia. ■ În calitate de autoritate în materie, SRI a asigurat colectarea, transportul, distribuirea şi protecţia, în condiţii adecvate, pe teritoriul României, a corespondenţei clasificate naţionale şi NATO / UE. În anul 2010 au crescut atât volumul de corespondenţă procesat (2.654.551 trimiteri – plicuri, colete, mape de tranzit, cu 0,38% mai mare faţă de anul precedent), cât şi numărul beneficiarilor deserviţi (cu 0,28%). Funcţionarea continuă şi în deplină siguranţă a sistemului de colectare, transport, distribuire şi protecţie pe teritoriul României a corespondenţei clasificate a implicat adaptarea traseelor şi a programului de deservire a beneficiarilor, ca urmare a reorganizării unor autorităţi şi instituţii publice. 15/35  CAPITOLUL III COOPERAREA INTERNĂ ŞI INTERNAŢIONALĂ Pe ansamblu, evoluţia activităţilor de cooperare desfăşurate în 2010 a fost corelată cu dinamica generală a factorilor de risc şi ameninţărilor la adresa securităţii României. Creşterea operativităţii şi flexibilităţii în relaţionarea dintre instituţiile sectorului de securitate, precum şi rodarea instrumentelor specifice au transformat cooperarea într-o resursă distinctă de intelligence şi au contribuit substanţial la eficientizarea măsurilor de prevenire şi contracarare. III.1. Cooperarea inter-instituţională ■ Cooperarea cu celelalte instituţii / structuri cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale s-a desfăşurat pe domenii de interes precis reglementate, cu ierarhizarea acţiunilor potrivit principiilor priorităţi-necesităţi-disponibilităţi, în vederea asigurării eficienţei şi coerenţei instituţionale. ■ Pe fond, au fost îndeplinite obiectivele cooperării, realizare la care au contribuit: - transformările organizatorice şi procesuale la nivelul SRI, care au oferit un plus de flexibilitate şi adaptabilitate la dinamica necesităţilor de moment; - maturizarea mecanismelor de comunicare şi coordonare cu celelalte instituţii şi organisme de aplicare a legii. ■ Au fost înregistrate progrese atât în ceea ce priveşte indicatorii de calitate (îndeosebi utilitatea şi finalitatea schimburilor), cât şi cei de ordin cantitativ (pe ansamblu şi pe categorii principale). Volumul total al informaţiilor ce au