Raport_SRI_2010.pdf

făcut obiectul schimburilor s-a cifrat la 17.858 unităţi informaţionale (în creştere cu 18,17% faţă de 2009). Cooperarea a asigurat completarea cunoaşterii asupra unor aspecte cu relevanţă pentru securitatea naţională, precum şi derularea în comun de măsuri operative în situaţii ce impuneau intervenţii pentru prevenirea materializării unor iniţiative generatoare de riscuri, susţinerea unor demersuri de politică externă ale României, respectiv promovarea şi protejarea intereselor româneşti în context internaţional. ■ Ponderea principală a activităţilor de cooperare s-a realizat pe relaţia cu Ministerul Public, MAI, MApN, SIE, MAE şi SPP. 16/35  ► Din perspectiva problematicii abordate, activităţile de cooperare inter- instituţională au vizat: - corupţia, frauda şi spălarea banilor; - criminalitatea organizată internă; - ameninţări transfrontaliere; - implicaţiile asupra securităţii naţionale derivate din evoluţiile mediului internaţional de securitate; - activităţi subsumate fenomenului terorist; - traficul ilegal de armament, muniţii, materii explozive, materiale nucleare ori radioactive, toxice sau agenţi biologici, precum şi cu produse, tehnologii şi servicii aflate sub controlul ori interzise prin tratate şi convenţii internaţionale; - factori de risc la adresa ordinii publice, siguranţei persoanei ori valorilor constituţionale; - activităţi ilegale de culegere de informaţii, protecţia informaţiilor şi a activităţilor specifice, respectiv securitatea personalului; - managementul situaţiilor de urgenţă; - securitatea unor obiective / reprezentanţe oficiale şi prevenirea producerii unor evenimente ce ar putea afecta viaţa şi integritatea fizică a personalităţilor române şi străine protejate; - protecţia sistemelor informatice şi de comunicaţii. ► Cooperarea inter-instituţională s-a materializat în: - schimburi operative de informaţii, în diverse probleme de interes pentru realizarea securităţii naţionale; - realizarea de sesizări şi informări ale organelor legal abilitate; - desfăşurarea de acţiuni şi misiuni comune, care au impus iniţierea, de către structurile SRI, a unor măsuri complexe; - efectuarea verificărilor şi acordarea avizelor prevăzute de lege; - acordarea de asistenţă tehnico-operativă ori sprijin pentru îndeplinirea unor misiuni cu grad sporit de complexitate iniţiate de celelalte instituţii. III.2. Cooperarea externă Anul 2010 a constituit o perioadă de confirmare şi consolidare a profilului relevant al SRI în cadrul cooperării internaţionale, odată cu recunoaşterea sa ca membru de drept al comunităţii europene de intelligence. 17/35 În format Aliat, a crescut volumul şi consistenţa contribuţiilor SRI şi a fost asigurată o prezenţă proeminentă a Serviciului în procesul de reconfigurări conceptuale şi organizatorice la nivelul Alianţei, pe zona de competenţă. Totodată, a crescut vizibilitatea Serviciului în cadrul organismelor europene, iar în plan inter-instituţional SRI s-a consacrat ca deţinător de expertiză în problematica antiteroristă, respectiv de securitate internă a UE. În prima jumătate a anului, SRI a exercitat (împreună cu SIE) mandatul de Preşedinte al Conferinţei Central-Europene (MEC). În 2010, SRI şi-a consolidat poziţia şi în alte formate de cooperare multilaterală, prin participarea activă şi furnizarea de contribuţii (evaluări şi analize) pe subiectele aflate în dezbatere. ■ Relaţionarea cu servicii aliate şi partenere s-a realizat pe baza unor obiective precise, definite prin raportare la priorităţile Serviciului şi agenda europeană şi euro-atlantică a statului român. Obiectivele principale au vizat: - dezvoltarea cooperării cu servicii de informaţii şi securitate, precum şi cu instituţii de aplicare a legii din statele membre UE şi NATO; - promovarea colaborării cu serviciile de informaţii şi securitate din regiunea extinsă a Mării Negre; - extinderea şi amplificarea conlucrării cu serviciile de informaţii şi securitate din Balcani; - substanţierea cooperării cu parteneri din zone de interes strategic sau generatoare de riscuri pentru siguranţa şi stabilitatea statului român; - valorificarea formatelor de cooperare multilaterală în vederea consolidării expertizei deţinute în prevenirea şi combaterea unor riscuri şi ameninţări la adresa securităţii naţionale. ■ La finalul anului 2010, SRI avea relaţii de cooperare cu: - 88 servicii de securitate şi informaţii din 63 de state; - 24 structuri de aplicare a legii cu atribuţii similare SRI; - 8 organisme cu atribuţii de coordonare / control; - 3 structuri de securitate ale UE şi o structură de securitate a NATO. De asemenea, Serviciul este implicat în activităţi de cooperare organizate în cadrul a 6 iniţiative multilaterale inter-servicii. ■ Pe ansamblu, activităţile de cooperare internaţională desfăşurate în anul 2010 au înregistrat o creştere consistentă faţă de 2009, determinată în principal de intensificarea semnificativă a colaborărilor cu servicii partenere din statele membre NATO şi UE. 18/35  2.1. Cooperarea multilaterală ■ Participarea SRI la formatele de cooperare multilaterală a asigurat, pe lângă beneficiile în planul creşterii prestigiului instituţional, oportunităţi importante pentru îndeplinirea în condiţii de eficienţă a responsabilităţilor în domeniul securităţii naţionale. ■ Serviciul a avut o contribuţie mult mai substanţială la schimbul de informaţii şi procesele analitice derulate în format NATO, precum şi o participare activă la reforma procesului de intelligence la nivelul Alianţei. SRI a participat activ la dezbaterile privind optimizarea procesului de informaţii, derularea reformei organizaţionale şi elaborarea Noului Concept Strategic. Activitatea de relaţionare cu organismele NATO s-a concretizat în: - formularea de contribuţii la evaluările pe problematica de securitate realizate de organismele NATO specializate în domeniul informaţiilor de securitate – Comitetul pentru Informaţii Civile, Oficiul de Securitate al NATO sau Unitatea pentru Informaţii; - participarea directă sau susţinerea documentară a reprezentanţilor naţionali în cadrul activităţilor de relaţionare cu organismele în formule NATO şi NATO+; - cooperarea cu celelalte instituţii naţionale cu atribuţii în problematica NATO. ■ În cursul anului 2010, au crescut vizibilitatea şi relevanţa Serviciului în cadrul cooperării în format comunitar, prin: - reprezentarea României în cadrul Grupului de lucru privind Terorismul (TWP/TWG) al Consiliului UE; - susţinerea intereselor statului român în domeniul afacerilor europene. SRI: - a sprijinit reprezentarea naţională la grupurile de lucru ale Consiliului UE în care au fost abordate subiecte ţinând de problematica de securitate, COREPER II, Consiliile Justiţie şi Afaceri Interne; - a participat la întâlniri inter-instituţionale sau grupuri de lucru în plan naţional pe teme cu relevanţă pentru responsabilităţile Serviciului în raport cu UE; - a remis puncte de vedere faţă de diverse proiecte / iniţiative ale Consiliului UE, Comisiei Europene / statelor membre sau răspunsuri la solicitările punctuale ale instituţiilor naţionale cu atribuţii în problematica europeană; - îndeplinirea responsabilităţilor în problematica terorismului în raport cu EUROPOL. Concret, Serviciul: - a remis răspunsuri la solicitările de informaţii primite de la Unitatea Naţională Europol, referitoare la subiecte ţinând de problematica teroristă sau alte acţiuni extremiste; 19/35  - a contribuit la realizarea unor documente de evaluare, la nivelul EUROPOL, a ameninţărilor în domeniul terorist sau criminalităţii organizate transfrontaliere; - participă activ la proiecte ale acestei organizaţii. ■ De asemenea, SRI a participat activ la alte formate de cooperare multilaterală în domeniul informaţiilor de securitate, precum: - Grupul pentru Combaterea Terorismului (CTG), SRI valorificând şi în 2010 acest format de cooperare pentru creşterea capabilităţilor de acţiune în gestionarea problematicii antiteroriste, prin implicarea în mai multe proiecte de interes direct pentru Serviciu; - Conferinţa Central-Europeană (MEC), anul trecut fiind integrat (de către SRI şi SIE, în calitate de co-preşedinţi) un document cu privire la efectele crizei economice; - Conferinţa Serviciilor de Informaţii din Sud-Estul Europei (SEEIC), în cadrul căreia au continuat schimburile de expertiză şi bune practici între serviciile din regiune; - Procesul Reuniunii Miniştrilor Apărării din Sud-Estul Europei (SEDM), Serviciul participând la mai multe proiecte şi reuniuni pe subiecte cu relevanţă pentru gestionarea unor ameninţări de securitate; - Grupului Internaţional de Lucru privind Sursele Deschise (IOSWG), reprezentanţi ai Serviciului participând la schimburile de experienţă, seminariile şi reuniunile organizate în perioada de referinţă. 2.2. Cooperarea bilaterală ■ A continuat dezvoltarea cooperării cu partenerii strategici ai Serviciului şi consolidarea relaţiilor cu serviciile din ţările învecinate, din zone de interes strategic sau generatoare de riscuri pentru securitatea naţională. ■ În 2010 au fost desfăşurate mai multe reuniuni atât la nivel de conducere, cât şi la nivel de experţi, schimbul de informaţii cunoscând o creştere cantitativă şi calitativă substanţială (cu 20% faţă de 2009). Principalele domenii de cooperare au fost: prevenirea şi combaterea terorismului, combaterea ameninţărilor transfrontaliere, contraspionajul şi securitatea economică. De asemenea: - schimburile analitice pe subiecte de interes comun au devenit o componentă importantă a activităţilor de cooperare externă, susţinând iniţierea sau aprofundarea relaţiilor cu servicii partenere din diverse spaţii geografice; - a fost substanţiată colaborarea cu organisme şi servicii partenere în realizarea verificărilor de securitate pentru acordarea accesului la informaţii clasificate UE, NATO sau naţionale; 20/35  - au fost valorificate oportunităţile de pregătire şi perfecţionare profesională a personalului, în cadrul unor programe/cursuri cu parteneri externi. CAPITOLUL IV COORDONAREA ŞI CONTROLUL ACTIVITĂŢII SERVICIULUI IV.1. Coordonarea strategică a activităţii de către Consiliul Suprem de Apărare a Ţării ■ În calitate de coordonator strategic al activităţilor din domeniul securităţii naţionale, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a transmis SRI, în anul 2010, un număr de 25 de hotărâri pentru a căror implementare reveneau responsabilităţi directe Serviciului. Sunt de menţionat hotărârile referitoare la: - prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, SRI fiind desemnat să participe într-un grup de lucru inter-instituţional, alături de celelalte instituţii ale administraţiei de stat cu atribuţii în domeniu; - stadiul procesului de aderare a României la spaţiul Schengen, având drept obiectiv intensificarea măsurilor iniţiate de autorităţile competente pentru întărirea supravegherii şi controlului la frontiera de stat; - aprobarea metodologiei privind organizarea şi executarea intervenţiei contrateroriste; - modificarea şi completarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Centrului de Coordonare Operativă Antiteroristă, demersuri menite să contribuie la eficientizarea colaborării Serviciului – în calitate de autoritate naţională în domeniul prevenirii şi combaterii terorismului – cu statele şi structurile UE, în cadrul activităţilor de contracarare a acestui fenomen. Răspunzând obligaţiei de a participa – alături de celelalte instituţii membre ale sistemului naţional de securitate – la fundamentarea deciziei de nivel strategic, SRI a transmis CSAT, în conformitate cu programul de activitate al acestui for pentru anul 2010, 15 documente conţinând elemente de analiză / poziţie pe subiecte / problematici aflate în atenţia Consiliului. Dintre acestea, 6 documente au fost supuse dezbaterii în cadrul şedinţelor CSAT derulate anul trecut, fiind aprobate prin Hotărâri ale Consiliului. Principalele subiecte abordate au fost: - vulnerabilităţi în securizarea frontierei de stat, exploatate de structurile de crimă organizată transfrontalieră, cu impact negativ asupra procesului de aderare a României la spaţiul Schengen (în cooperare cu MAI); - afectarea gravă a sustenabilităţii bugetelor publice prin amplificarea infracţiunilor financiare; 21/35  - utilizarea firmelor fantomă de către reţele de crimă organizată transfrontalieră – factor de risc cu impact major la adresa securităţii naţionale (în colaborare cu MAI); - constatările şi concluziile rezultate din activitatea desfăşurată de SRI, în anul 2009, pentru protecţia informaţiilor clasificate din sfera sa de competenţă. ■ Pe de altă parte, suplimentar programului de activitate al CSAT pentru anul 2010, SRI a pus la dispoziţia Consiliului 4 documente pe problematici de securitate naţională. Totodată, SRI a contribuit – prin remiterea de documente, avizarea sau prin participarea directă a unor experţi ai Serviciului – la realizarea unor lucrări (inclusiv strategii) integrate şi prezentate în CSAT de alte instituţii, procedură menită să valorifice în comun elementele de cunoaştere şi expertiză. IV.2. Controlul democratic 2.1. Controlul parlamentar ■ În vederea exercitării controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului, au fost transmise informări referitoare la activitatea desfăşurată de SRI. Punctual, au fost puse la dispoziţia Comisiei comune permanente a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii SRI 72 de documente (evaluări, rapoarte, informări), din care 52 au reprezentat răspunsuri la solicitări. În acest sens, pot fi evidenţiate documentele privind: - procesul de transformare şi modernizare a SRI; - riscuri şi ameninţări la adresa securităţii României şi a spaţiului euro-atlantic; - propunerile SRI referitoare la învăţământul superior militar. Informările comunicate periodic Comisiei au fost destinate conturării unei imagini clare asupra problematicilor acoperite de SRI, activităţilor concrete desfăşurate, precum şi a modului de utilizare a fondurilor alocate. Activitatea de informare a fost dublată, pe parcursul anului 2010, de vizite la unităţi centrale şi teritoriale ale Serviciului, discuţiile directe cu reprezentanţii SRI asigurând membrilor Comisiei posibilitatea verificării concrete a corectitudinii şi eficienţei activităţii desfăşurate. 2.2. Controlul de legalitate ■ Misiunile care revin SRI în asigurarea securităţii naţionale au fost îndeplinite în condiţiile respectării riguroase a prevederilor actelor normative în vigoare la nivel naţional şi comunitar. 22/35 Structura juridică a Serviciului a asigurat expertiza şi asistenţa necesare derulării activităţilor specifice în toate etapele procesului de intelligence. În condiţiile intensificării cooperării cu organele de aplicare a legii, reprezentanţii departamentului specializat au participat la acţiunile derulate de Serviciu în conlucrare cu acestea, în conformitate cu prevederile legislaţiei în materie şi a protocoalelor bilaterale. Ca şi în anii trecuţi, principalele activităţi cu implicaţii juridice au avut în vedere: - analizarea, formularea de observaţii şi propuneri în cazul unor proiecte de acte normative cu aplicabilitate generală, în plan naţional sau comunitar; - elaborarea unor puncte de vedere ale Serviciului, respectiv a unor poziţii naţionale, în proiecte comunitare cu relevanţă pentru activitatea de securitate; - asimilarea şi implementarea în activitatea Serviciului a prevederilor legislaţiei europene cu relevanţă pentru domeniul de responsabilitate al instituţiei; - participarea la investigarea – inclusiv sub coordonarea procurorilor militari, în condiţiile stabilite de Codul de Procedură Penală – a unor posibile încălcări ale legii de către cadre ale Serviciului; - reprezentarea intereselor SRI în instanţă; - asigurarea legalităţii procedurilor de achiziţii publice; - exercitarea atribuţiilor de control intern, pe dimensiunea de legalitate. ■ În calitate de autoritate naţională în domeniul interceptării comunicaţiilor, SRI a asigurat, prin intermediul Centrului Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor (CNIC), punerea în aplicare a actelor de autorizare a interceptării comunicaţiilor emise în condiţiile art.20-22 din Legea nr.535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului sau în condiţiile prevăzute de art.911-5 din Codul de procedură penală, pentru toate structurile din sistemul naţional de securitate şi pentru Ministerul Public. ■ În anul 2010, au fost transmise CNIC 30.624 acte de autorizare pentru beneficiarii din sistemul de securitate naţională (cu 38% mai mult decât în 2009). Principala creştere a vizat autorizările pentru activităţi coordonate de organele de cercetare şi urmărire penală, în contextul eforturilor de contracarare a evaziunii fiscale şi activităţilor de criminalitate organizată cu efecte severe asupra constituirii veniturilor la bugetul de stat. Din punct de vedere al beneficiarilor, situaţia a fost următoarea: - 27.510 autorizări au avut