Raport_SRI_2010.pdf

ri: 57 mii lei (0,0049% din total); - rambursări de credite: 46 mii lei (0,0039%din total); - alte cheltuieli: 38 mii lei (0,0032% din total); - dobânzi:1 mie lei (0,0001% din total). ■ În conformitate cu principiile sistemului de planificare integrată, execuţia bugetară pe programe majore a fost: - informaţii-operaţiuni – 283.860,60 mii lei (24,42% din alocaţiile bugetare definitive), din care au fost realizate plăţi în sumă de 283.744, 90 mii lei; - operaţiuni tehnice – 183.155,31 mii lei (15,76% din total), din care au fost realizate plăţi în sumă de 183.074,48 mii lei; 30/35  - financiar-logistic – 467.012,23 mii lei (40,18% din total), din care au fost realizate plăţi în sumă de 466.625,52 mii lei; - administraţie, analiză, planificare, cooperare, securitate şi control – 228.146,84 mii lei (19,63% din total), din care au fost realizate plăţi în sumă de 228.120,10 mii lei. ■ Intrarea în vigoare a Legii nr.330/2010 a schimbat modul de structurare a drepturilor salariale, chiar dacă aplicarea s-a efectuat prin comparaţie cu nivelul anului 2009. Întreg sistemul de stabilire a salariilor a fost regândit, fiind elaborate documente de plată şi cerinţe informatice pentru aplicarea corectă a legii. Totodată, au fost organizate întâlniri de lucru cu instituţiile din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională, dar şi şedinţe comune cu reprezentanţii Ministerului Finanţelor Publice şi Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale. Modificarea legislaţiei în domeniul pensiilor militare de stat, prin apariţia Legii nr.119/2010 şi a HG nr.735/2010, a impus recalcularea acestora, conform algoritmului prevăzut de Legea nr.19/2000, astfel încât plata noului cuantum al acestora să se facă începând cu 1 ianuarie 2011. ■ Proiectul de buget pe anul 2011 a fost elaborat cu respectarea etapelor prevăzute de Legea finanţelor publice şi de Normele metodologice ale Ministerului Finanţelor Publice, fiind fundamentat pe necesităţile de resurse care concură la îndeplinirea obiectivelor şi misiunilor specifice Serviciului. CAPITOLUL VII PRIORITĂŢI PENTRU ANUL 2011 VII.1. Repere ale evoluţiei viitoare ■ Pentru a putea susţine o reacţie eficientă la provocările de securitate emergente, SRI va trebui să asimileze rapid realităţile societăţii informaţionale aflate în plină expansiune. Este necesară atât evaluarea nevoilor de upgradare a capabilităţilor IT&C – o realitate omniprezentă şi indispensabilă vieţii sociale – cât şi realizarea de investiţii semnificative în resursele umane şi procesele organizaţionale, în vederea adaptării activităţilor, proceselor şi instrumentelor de intelligence la cerinţele cărora Serviciul trebuie să le facă faţă în perioada următoare. 31/35  ■ Principalele direcţii de acţiune ce vor fi integrate în noua viziune strategică a instituţiei – SRI în era informaţională – vizează:  dezvoltarea şi flexibilizarea în continuare a capacităţilor operaţionale şi analitice, prin raportare la noile riscuri de securitate;  asimilarea evoluţiei tehnologice şi utilizarea instrumentelor IT&C ca avantaj competitiv în intelligence;  transformarea CYBERINT într-un centru de excelenţă capabil să catalizeze transformările necesare la nivelul Serviciului şi, în perspectivă, sistemului de securitate naţională pe această dimensiune;  adaptarea instituţională la oportunităţile şi provocările generate de implementarea Web 2.0;  investiţia în profesionalizarea şi specializarea resursei umane, în paralel cu aplicarea unor politici flexibile de management al carierei;  adecvarea securităţii instituţionale la provocările informaţionale. ■ Indiferent de eforturile instituţionale, furnizarea unui răspuns eficient la provocările viitorului nu va fi posibilă cu instrumente normative elaborate pentru riscurile şi ameninţările mileniului trecut. Mai mult, transformarea internă a Serviciului nu poate înlocui necesara evoluţie normativă, fiind foarte importantă adoptarea noilor legi ale securităţii naţionale, pentru a aduce acest domeniu – şi din punct de vedere legislativ – la nivelul comunităţii europene şi euro-atlantice. VII.2. Obiective şi direcţii de acţiune pentru 2011 ■ Activitatea Serviciului va urmări identificarea, monitorizarea şi contracararea riscurilor şi ameninţărilor la adresa securităţii naţionale, prefigurate în Estimarea Informativă pentru 2011. Vor fi avute în vedere, cu prioritate: - deficienţe grave în administraţie sau perturbări ale actului de justiţie ce pot afecta securitatea naţională, precum şi manifestări asociate corupţiei în aceste domenii; - evaziunea fiscală şi activităţile de criminalitate organizată de amploare; - riscuri pentru stabilitatea economico-socială şi dezvoltarea regională, precum şi în ceea ce priveşte racordarea şi convergenţa cu o serie de obiective asumate în context UE; - efectele sociale ale crizei economice; - asigurarea securităţii energetice, îndeosebi problematica proiectelor alternative de transport al hidrocarburilor; 32/35 - activităţile unor servicii de informaţii din state cu interese divergente sau concurenţiale cu cele naţionale; - riscuri transfrontaliere, cu accent pe manifestările criminalităţii organizate, proliferarea CBRN, traficul de droguri de mare risc şi migraţia ilegală; - manifestări cu impact asupra valorilor constituţionale sau drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti; - riscurile de natură teroristă implicate de existenţa în România a unor grupuri sau indivizi adepţi ai ideologiilor radicale / extremiste; - ameninţările emergente – o atenţie deosebită urmând a fi acordată spaţiului cibernetic, dată fiind calitatea SRI de autoritate naţională în domeniul CYBERINT; - efectele induse de tensiunile remanente în areale din proximitatea României. ■ Pentru realizarea acestui scop, obiectivele pentru 2011 sunt: 1. Consolidarea capacităţii de identificare, interpretare şi prognozare a evoluţiilor de securitate, ca instrument de gestionare eficientă a riscurilor şi ameninţărilor la adresa securităţii naţionale. Direcţii de acţiune:  organizarea activităţii operaţionale a Serviciului pe priorităţi clar definite în proiectele de securitate, pentru utilizarea eficientă a capacităţilor şi resurselor disponibile. Priorităţi: - concentrarea eforturilor asupra identificării riscurilor trans-sectoriale, cu caracter ridicat de complexitate şi impact major asupra securităţii naţionale; - optimizarea, în continuare, a activităţii în domeniul HUMINT; - perfecţionarea mecanismelor de coordonare / cooperare inter-sectorială, pentru abordarea unitară şi flexibilă a obiectivelor; - extinderea cooperării pe orizontală, cu delegarea şi asumarea responsabilităţilor la nivelele decizionale adecvate;  substanţierea în continuare a rolului analizei de intelligence în orientarea dimensiunii operaţionale, dezvoltarea relaţiei cu beneficiarii şi, astfel, susţinerea adecvată a procesului de decizie. Priorităţi: - creşterea capacităţii analitice de nivel strategic; - racordarea mai bună a produselor analitice la nevoile beneficiarului; - dezvoltarea unor programe de selecţie, pregătire şi perfecţionare profesională a analiştilor; - crearea şi dezvoltarea de instrumente informatice dedicate pentru dimensiunea analitică; 33/35  dezvoltarea capacităţilor tehnologice aferente îndeplinirii responsabilităţilor SRI. Priorităţi: - asigurarea capabilităţilor tehnice necesare activităţilor Serviciului; - asimilarea rapidă a evoluţiilor tehnologice şi îmbunătăţirea instrumentelor deţinute, prin raportare la obiectivele şi priorităţile stabilite; - creşterea capacităţii operaţionale a Centrului Naţional CYBERINT;  consolidarea capabilităţilor de valorificare a surselor deschise. Priorităţi: - dezvoltarea cooperării în domeniul OSINT la nivel naţional; - participarea la programele naţionale şi europene de cercetare-dezvoltare OSINT; - operaţionalizarea platformei tehnologice OSINT;  asigurarea securităţii activităţilor şi personalului. Priorităţi: - implementarea deplină în activităţile curente a noului conceptul de securitate a sediilor, reţelelor de comunicaţii, corespondenţei, personalului şi operaţiunilor; - contribuţia activă la adoptarea unui nou cadru normativ în materia protecţiei informaţiilor clasificate naţionale şi NATO / UE; - implementarea proiectelor de protecţie integrată a sediilor; - optimizarea activităţilor de transport şi de asigurare a securităţii corespondenţei clasificate. 2. Continuarea procesului de modernizare a activităţilor de management organizaţional. Direcţii de acţiune:  dezvoltarea instrumentelor de planificare integrată şi a mecanismelor de analiză instituţională.  alocarea resurselor material-financiare disponibile în perspectivă multi- anuală, prin raportare la obiectivele şi priorităţile SRI;  creşterea performanţei managementului resurselor umane, prin îmbunătăţirea proceselor de selecţie, pregătire, evaluare şi promovare a cadrelor Serviciului în baza Ghidului carierei. Reforma resurselor umane va fi una dintre priorităţile determinante în etapa următoare de transformare, sens în care măsurile vor viza: - reconfigurarea şi perfecţionarea sistemului intern de educaţie; - implementarea instituţiilor managerului de carieră şi mentorului; - derularea unor programe dedicate de identificare şi dezvoltare a potenţialului managerial; - asigurarea resurselor motivaţionale de stimulare a performanţei profesionale; 34/35  - imprimarea unei dinamici inter-sectoriale, pe niveluri echivalente, a personalului de execuţie şi conducere;  eficientizarea fluxurilor intra-instituţionale, prin continuarea demersurilor de descentralizare a deciziei şi creşterea informatizării în procesele de management intern;  perfecţionarea mecanismului de asistenţă şi sprijin juridic al activităţii;  dezvoltarea standardelor şi procedurilor de control intern şi audit în conformitate cu noua politică în domeniu a Serviciului;  îmbunătăţirea activităţii de comunicare publică a Serviciului; 3. Dezvoltarea cooperării inter-instituţionale şi internaţionale, ca resursă importantă pentru îndeplinirea responsabilităţilor Serviciului în realizarea securităţii naţionale. Direcţii de acţiune:  dezvoltarea şi aprofundarea conlucrării cu instituţiile din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională. Priorităţi: - creşterea calităţii şi consistenţei schimburilor de informaţii cu celelalte instituţii; - dezvoltarea comunicării directe, pe orizontală, cu entităţile similare; - aprofundarea conlucrării la nivel de experţi şi organizarea de acţiuni / misiuni comune; - oferirea de sprijin reciproc pentru realizarea sarcinilor specifice şi de asistenţă tehnic- operativă; - implementarea unor soluţii de comunicare electronică securizată pentru creşterea operativităţii schimbului de informaţii;  consolidarea cooperării externe, în conformitate cu priorităţile Concepţiei de Cooperare Internaţională. Priorităţi: - îmbunătăţirea planificării şi analizei în domeniul cooperării internaţionale, în funcţie de evoluţiile de securitate, priorităţile strategice şi oportunităţile existente; - creşterea contribuţiei SRI la formatele bilaterale şi multilaterale de cooperare şi a gradului de valorificare a informaţiilor din aceste formate în plan intern; - diseminarea adecvată în Serviciu a cunoaşterii şi expertizei obţinute în activităţile cu partenerii din platformele de cooperare. __________ 35/35