(ro)

ul publicului larg, în special al tinerilor, rămâne în centrul activității acestei instituții. În consecință, una dintre prioritățile Crucii Roșii Române este consolidarea rolului său ca furnizor important de educație în domeniul DIU. Crucea Roșie Română are o bogată istorie de colaborare cu autoritățile publice române în furnizarea de servicii sociale, de sănătate și educaționale, conform mandatului CRR. În virtutea legii sale de funcționare, aceasta poate încheia protocoale de cooperare și elabora programe de acțiune împreună cu alte entități, instituții sau ministere competente. Societatea Națională poate fi, de asemenea, invitată în calitate de observator la reuniunile CNDIU, unde sunt discutate subiecte de interes comun. 3 Legea nr. 139/1995 a Societății Naționale a Crucii Roșii din România, cu modificările și completările ultarioare. 16 IIi. ACTIVITĂȚI DE DISEMINARE, INSTRUIRE ȘI CREȘTERE A GRADULUI DE CONȘTIENTIZARE 1. Personalul Ministerului Apărării Naționale Ministerul Apărării Naționale, prin structurile sale specializate, acordă o atenție specială diseminării regulilor dreptului internațional umanitar în cadrul forțelor armate, în conformitate cu obiectivul specific stabilit în Strategie. Acest obiectiv este atins prin: a) integrarea normelor DIU în doctrina militară, programe de instruire și educație; b) emiterea de ordine sau instrucțiuni pentru forțele armate în conformitate cu obligațiile României în domeniul DIU; Prin urmare, consolidarea cunoștințelor despre DIU face parte din formarea profesională continuă a Forțelor Armate Române, din curricula instituțiilor de învățământ militar, precum și din planificarea și desfășurarea operațiunilor militare interne sau internaționale. În acest scop, Ministerul Apărării Naționale a luat următoarele măsuri concrete:  crearea unui cadru organizațional pentru desfășurarea activității de integrare a normelor dreptului internațional umanitar în procesul de instruire a forțelor armate compus din: - Centrul de Drept Internațional Umanitar (înființat în 1993) din cadrul Universității Naționale de Apărare „Carol I” ̶ instituție de învățământ superior și cercetare științifică pentru personalul forțelor armate; - structuri juridice cu competențe în domeniul dreptului internațional umanitar înființate în cadrul Statului Major General (Statul Major al Apărării); - consilieri juridici / instructori în domeniul DIU numiți în cadrul armatei, în conformitate cu articolul 82 din Protocolul adițional I la Convențiile de la Geneva din 1949;  organizarea de cursuri de instruire și educație relevante de către Centrul de Drept Internațional Umanitar și de Universitatea Națională de Apărare „Carol I”: - un curs postuniversitar anual de drept internațional umanitar și reguli de angajament (un curs de carieră pentru promovarea la gradul de colonel), organizat începând din 2014; 17  - menținerea practicii introducerii DIU ca disciplină obligatorie sau opțională în programele de studii universitare de licență, masterale și postuniversitare ale Universității Naționale de Apărare „Carol I”; - un curs anual pentru instructori în domeniul dreptului internațional umanitar (de tipul „formarea formatorilor”) care se adresează personalului din sistemul de apărare, ordine publică și securitate naţională; - un curs de specializare online privind dreptul conflictelor armate, organizat de Departamentul de Învățare Avansată la Distanță al Universității Naționale de Apărare „Carol I” (acest curs se desfășoară în limba engleză și este deschis atât personalului din sistemul de apărare, ordine publică și securitate naţională, cât și persoanelor interesate din societatea civilă);  stimularea participării la cursuri de formare relevante în străinătate, în special la Institutul Internațional de Drept Umanitar din Sanremo și Institutul Regal Superior de Apărare din Bruxelles;  introducerea unui curs de drept internațional umanitar în programele de învățământ ale instituțiilor militare, în conformitate cu articolul 83 din Protocolul adițional I la Convențiile de la Geneva din 1949;  introducerea subiectelor de drept umanitar în diferite programe de instruire ale unităților militare;  crearea de sesiuni de instruire cu exerciții și aplicații de scenarii care necesită înțelegerea normelor dreptului umanitar;  introducerea DIU în programele de instruire pentru personalul militar care participă la misiuni militare sau operațiuni în străinătate;  elaborarea și diseminarea manualelor de drept internațional umanitar pentru instruirea personalului militar, precum și traducerea și editarea lucrărilor specializate ale CICR4;  cooperarea cu instituțiile guvernamentale și organizațiile neguvernamentale în domeniul promovarii și aplicării dreptului internațional umanitar. 4 Următoarele documente specifice au fost elaborate sub egida Centrului pentru Drept Internațional Umanitar: ***DIU - 1, Manual pentru instruirea personalului militar în dreptul internaţional umanitar (individual, grup, pluton, asemănător companiei); ***DIU - 2, Manual de instruire a personalului armatei române privind statutul persoanelor capturate; ***DIU - 3, Manual pentru instruirea personalului armatei în domeniul dreptului internaţional umanitar (ofițeri, subofițeri și subofițeri); ***Cod de conduită pentru combatanți; ***Manual privind legea războiului pentru forțele armate, Frederic de Mulinen; ***Reguli esențiale ale legii războiului ̶ rezumat pentru comandanți, reguli de conduită în luptă (pentru programe de antrenament) ̶ Rezumat al Manualului privind legea războiului pentru forțele armate, de F. de Mulinen. 18 2. Personalul însărcinat cu aplicarea legii și personalul judiciar Dreptul internațional umanitar a fost inclus în planul de învățământ și în programele de instruire ale instituțiilor de învățământ aparținând Ministerului Afacerilor Interne, precum Academia de Poliție „Alexandru Ioan Cuza” din București, Școala de Agenți de Poliție „Vasile Lascar” din Câmpina și Școala pentru agenți de poliție „Septimiu Mureșan” din Cluj-Napoca. În același timp, personalul Ministerului Afacerilor Interne care participă la operațiunile / misiunile de menținere a păcii, militare sau civile, sub umbrela ONU, NATO, UE și OSCE a primit pregătire specializată în domeniul DIU. Mai mult, pregătirea personalului Inspectoratului General pentru Imigrări include informații despre DIU. Între 2017 și 2018, Institutul Național al Magistraturii a organizat, în cooperare cu Biroul Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR), o serie de activități de instruire în materie de migrație și azil, deschise participării judecătorilor desemnați să soluționeze cauze în materie de migrație și azil. Programa de instruire a inclus noțiuni utile din domeniul DIU. Ca parte a activităților de instruire și diseminare a experienței profesionale în domeniul DIU, procurorii militari au participat la o serie de evenimente naționale și internaționale, în cadrul cărora au abordat subiecte specifice DIU și au prezentat aspecte ale anchetării atrocităților comise de militari în timpul celui de-al Doilea Război Mondial pe teritoriul României, analizând în același timp mijloacele de prevenire a acestor infracțiuni prin asigurarea respectării dreptului internațional umanitar. 3. Predarea dreptului internațional umanitar în școli Autoritățile române împărtășesc opinia că predarea DIU cât mai devreme în procesul de educație are potențialul de a insufla respectul pentru pace, toleranță, multiculturalism și de a forma conștiința civică necesară pentru o societate sănătoasă. La 9 decembrie 2010, Ministerul Educației și Cercetării (MEC), Societatea Națională a Crucii Roșii și Comitetul Internațional al Crucii Roșii (CICR) au încheiat un protocol de cooperare cu scopul de a lansa programul CICR „Explorarea dreptului umanitar” în școlile din România. Acest program este menit să familiarizeze tinerii cu elementele de bază ale DIU și problemele umanitare la nivel internațional, atât în timp de pace, cât și în perioade de conflict armat. În acest context, manualul CICR „Explorarea dreptului umanitar” (module educaționale pentru tineri) a fost adaptat și utilizat ca material de învățare în diferite activități educaționale, în cadrul sistemului de învățământ preuniversitar românesc, în rândul elevilor cu vârste cuprinse între 13 și 18 ani. 19  În ceea ce privește integrarea noțiunilor DIU în programa școlară, au fost aplicate următoarele modalități: - includerea informațiilor relevante în manualele altor discipline socio-umaniste, cum ar fi sociologia, filozofia, științele sociale; - includerea elementelor din manualul CICR „Explorarea dreptului umanitar” în programa cursului opțional existent „Drepturile omului”; - elaborarea și aprobarea programei pentru cursul opțional „Drept internațional umanitar” ca parte a ofertei naționale de cursuri opționale pentru liceu, cu durata de un an școlar (MEC a recomandat liceelor includerea acestui curs opțional în oferta lor educațională la decizia școlii, începând cu anul școlar 2011-2012); - utilizarea informațiilor din manualul CICR „Explorarea dreptului umanitar” în activitățile școlare extracurriculare, cu un număr minim de 10 ore. În ceea ce privește formarea cadrelor didactice, au fost luate următoarele măsuri: - organizarea de sesiuni de instruire pentru profesorii care au pregătit anterior alți profesori de științe socio-umaniste și de istorie; la această activitate au participat și profesori de istorie interesați de abordarea problemelor legate de dreptul internațional umanitar; - organizarea a două sesiuni de instruire pentru inspectorii școlari pentru științele socio-umaniste; - organizarea a trei sesiuni de instruire pentru profesorii interesați. Toate sesiunile de instruire au beneficiat de formatori naționali și internaționali. La 20 iulie 2017, Ministerul Educației și Cercetării, Ministerul Justiției, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Consiliul Superior al Magistraturii și Înalta Curte de Casație și Justiție au încheiat un protocol de cooperare cu scopul promovării educației juridice în sistemul educațional preuniversitar. Informațiile juridice furnizate profesorilor și studenților acopereau Constituția României, drepturile și libertățile fundamentale, îndatoririle cetățenești, precum și aspecte generale din domeniul relațiilor internaționale. Acest program este încă în faza de dezvoltare. În 2018, CNDIU a discutat situația cursurilor de DIU din curicula universitară și a recomandat, prin intermediul Ministerului Educației și Cercetării și cu respectarea principiului autonomiei universitare, menținerea și dezvoltarea în continuare a predării DIU în universități, ținând cont de actualitatea problematicii și nevoia de specialiști naționali în domeniu. 20 4. Alte activități relevante Sărbătorirea Zilei dreptului internațional umanitar în România (14 mai) este folosită ca o oportunitate de a crește gradul de conștientizare cu privire la importanța DIU. Pentru a marca această aniversare sunt organizate anual o serie de evenimente de către autoritățile competente și Crucea Roșie Română. Unul dintre evenimentele menționate mai sus este tradiționala masă rotundă intitulată „Importanța dreptului umanitar internațional în actualul mediu de securitate internațională”, care este organizată anual, începând cu 2015, de Centrul de Drept Internațional Umanitar. Acest eveniment se desfășoară cu sprijinul unor experți și reprezentanți ai comunității academice. Universitatea Națională de Apărare „Carol I” a acționat pentru a include tematica DIU pe agenda evenimentelor științifice. Astfel, în cadrul Conferinței științifice internaționale „Strategii pentru secolul 21” din 9-10 aprilie 2020, Facultatea de Securitate și Apărare, în colaborare cu Centrul de Drept Internațional Umanitar, a introdus pentru prima dată o secțiune dedicată dreptului internațional umanitar. Scopul acestui demers a fost de a aduce în actualitate problemele curente din domeniul DIU. La nivelul societății civile, diseminarea dreptului internațional umanitar se realizează prin includerea unor cursuri specifice în programele de studii academice. Totodată, textele Convențiilor de la Geneva și ale Protocoalelor adiționale la acestea au fost publicate atât în ​​limba engleză, cât și în limba română și au fost larg răspândite în societate. Ca mijloc de a atrage interesul studenților universitari pentru acest subiect, Centrul pentru Studiul Dreptului Umanitar al Universității „Nicolae Titulescu” din București, în parteneriat cu Centrul de Drept Internațional Umanitar al Universității Naționale de Apărare „Carol I”, Biroul Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR), Societatea Națională a Crucii Roșii, Comisia Națională de Drept Internațional Umanitar, Cabinetul de Avocatură „Cunescu, Balaciu și Asociații” și Asociația Sima încearcă să organizeze anual competiția academică națională de drept internațional umanitar și dreptul refugiaților „Nicolae Titulescu”. Acest eveniment este deschis tuturor universităților interesate, care pot desemna o echipă participantă compusă din trei studenți și un profesor-coordonator pentru a-și demonstra cunoștințele juridice, abilitățile de comunicare în public și dezbatere în fața unui juriu de specialiști. Competiția are un format interactiv, bazat pe studii de caz și simulări, oferind o metodă inovatoare de formare în cele două arii de expertiză, respectiv dreptul internațional umanitar și dreptul refugiaților. În același timp, competiția, cu o durată de trei zile, vizează stimularea 21  cooperării dintre universități, organizații neguvernamentale și societatea civilă, precum și sprijinirea formării viitorilor practicanți și specialiști în aceste două domenii. După cum s-a menționat mai sus, Societatea Națională de Cruce Roșie (SNCR) este implicată în activitățile de diseminare și sensibilizare cu privire la normele DIU. SNCR organizează cursuri regulate pentru studenții interesați de la Universitatea Națională de Apărare „Carol I” și își formează propria rețea de voluntari. În vara anului 2019, Crucea Roșie Română a organizat, pentru voluntarii săi (capabili să acționeze ca viitori formatori în propriile comunități), o tabără de instruire în domeniul DIU și al dreptului refugiaților, cu sprijinul Delegației regionale de la Belgrad a Comitetului Internațional al Crucii Roșii și al Serviciului Iezuit pentru Refugiați-România. La 17 decembrie 2019, Societatea Națională a Crucii Roșii, în parteneriat cu Ambasada Confederației Elvețiene la București, a lansat două cărți de referință ale Mișcării Internaționale a Crucii Roșii și Semilunii Roșii traduse și publicate în limba română, și anume: „Amintiri de la Solferino” (o adaptare după cartea lui Henry Dunant) și „Povestea unei idei” (o carte de desene animate realizată de celebrul artist francez Jean Giraud, cunoscut în întreaga lume sub pseudonimul Moebius și inspirată din „Amintiri de la Solferino”). Aceste cărți sunt menite să ajute publicul larg, în special populația tânără, într-o manieră ușor accesibilă, să se familiarizeze cu istoria DIU și să înțeleagă importanța acestor norme în reglementarea desfășurării ostilităților și limitarea efectelor conflictelor armate asupra populației civile. 22 IV. JURISDICȚIA NAȚIONALĂ ASUPRA ÎNCĂLCĂRILOR DE DREPT INTERNAȚIONAL UMANITAR ȘI DREPT INTERNAȚIONAL PENAL 1. Baza juridică pentru urmărirea penală și sancționarea încălcărilor dreptului internațional umanitar Conform dreptului internațional, atât statele, cât și persoanele fizice pot fi trase la răspundere în diferite moduri pentru încălcările DIU. Răspunderea statului presupune inter alia punerea în aplicare a obligațiilor de anchetare și urmărire penală a celor care au comis violări grave ale Convențiilor de la Geneva, precum și a tuturor celor care au încălcat în mod serios DIU. În plus, toate statele părți la Convențiile de la Geneva trebuie să coopereze pentru anchetarea și urmărirea penală a celor care comit astfel de încălcări. Prin Decretul nr. 183/1954, România a ratificat toate cele patru Convenții pentru protecția victimelor de război, adoptate la Geneva, la 12 august 1949. Rezervele la Convențiile de la Geneva introduse în decretul sus-menționat au fost retrase prin Legea nr. 277/2002. Totodată, prin Decretul nr. 224/1990, România a ratificat Protocoalele adiționale I și II din 1977 la Convențiile de la Geneva. De asemenea, prin Legea nr. 111/2002, România a ratificat Statutul Curții Penale Internaționale (CPI), adoptat la Roma, la 17 iulie 1998. În temeiul Statutului, încălcările grave ale DIU și încălcările grave ale Convențiilor de la Geneva sunt clasificate drept crime de război, iar autorii acestora trebuie să fie trași la răspundere. În baza art. 87 alin. (1) lit. a) din Statut, Ministerul Justiției a fost notificată ca autoritatea centrală română desemnată să primească cererile Curții Penale Internaționale, să le trimită neîntârziat spre soluționare organelor judiciare române competente și să comunice Curții documentele solicitate. Legea penală națională care per