Program de
guvernare
Documentul original ↗
Proiect editorial 2026-2028Propuneri, date și condiții de implementare, cu stadiul verificării la vedere.

Document colectat · Rapoarte publice privind educația

Raport privind starea învățământului superior din România 2017

Instituția sau publicația sursă
Rapoarte publice privind educația
Data preluării
26.09.2026 17:54
Dimensiunea materialului
905,5 KB

Conținutul disponibil în colecție

Textul documentului

anul universitar 2016/2017, un număr de 19143 de persoane erau înscrise la studii universitare de doctorat, în creștere cu 1,9 mii de persoane în comparație cu anul anterior. 98,6% din totalul de doctoranzi erau în învățământul de stat și numai 1,4% în învățământul particular. Creșterea numărului de doctoranzi s-a înregistrat atât în învățământul de stat, cât și în cel particular. Numărul persoanelor care urmau programe postdoctorale a continuat să scadă, ajungând la 11. 16 Tabel 16. Evoluţia numărului cursanților înscriși la studii universitare de doctorat și la alte programe postuniversitare, pe forme de proprietate Număr cursanți Total Studii universitare de Programe postdoctorale doctorat 2014/2015 Total 19315 18777 538 De stat 19051 18513 538 Particular 264 264 0 2015/2016 Total 17252 17156 96 De stat 17067 16971 96 Particular 185 185 0 2016/2017 Total 19154 19143 11 De stat 18885 18874 11 Particular 269 269 0 Sursa: Date preluate din Caietele statistice privind învățământul superior, INS, 2014 -2017. Analiza distribuției doctoranzilor după apartenența la grupe de specializări evidențiază diferențe semnificative. Astfel, procentele cele mai ridicate de doctoranzi s-au înregistrat la specializările Inginerie, prelucrare și construcții (25,8%) și Sănătate și asistență socială (20,5%). Alte specializări cu ponderi importante de studenți doctoranzi sunt Arte și științe umaniste (14,9%) și Afaceri, administrație și drept (10,2%). Cele mai mici ponderi s-au înregistrat în rândul grupelor: Tehnologiile informației și comunicațiilor (3,7%), Servicii (3,8%) și Agricultură, silvicultură, piscicultură și științe (5%). Fig. 6. Distribuţia cursanților înscrişi la studii universitare doctorale, pe grupe de specializări, în anul universitar 2016/2017 0,9 Științele educației 3,8 Arte și științe umaniste 14,9 Științe sociale, jurnalism și informații 20,5 Afaceri, administrație și drept 8,5 Știinte naturale, matematică și statistică Tehnologiile informației și comunicațiilor 5 (TIC) 10,2 Inginerie, prelucrare și construcții Agricultură, silvicultură, piscicultură și 6,7 științe veterinare Sănătate și asistență socială 25,8 3,7 Servicii Sursa: Date calculate pe baza Caietelor statistice privind învățământul superior, INS, 2017. 17 2.2. Rata specifică de cuprindere pe vârste Rata specifică de cuprindere pe vârste exprimă procentul studenților de o anumită vârstă cuprinși în învățământul universitar, din totalul populației rezidente din România de aceeași vârstă. La nivelul anului universitar 2016/2017, ratele specifice de cuprindere pe vârste au înregistrat ușoare scăderi, comparativ cu anul anterior. Analiza distribuției pe vârste a studenților cuprinși în învățământul universitar de licență evidențiază scăderi ale efectivelor în cazul tuturor vârstelor, în intervalul 2011-2016. La nivelul anului universitar 2015/2016, s-au înregistrat creșteri față de anul precedent la nivelul a două grupe de vârstă – 18 ani și 19 ani – ca urmare a faptului că în acest an a intrat în sistemul de învățământ superior generația de copii care a avut debutul școlar în 2003/2004, concomitent la 6 și la 7 ani, pe fondul restructurărilor în conformitate cu legislația specifică. La nivelul anului 2016/2017, față de anul precedent, se înregistrează scăderi de efective la nivelul majorității grupelor de vârstă; excepțiile sunt cele de 24 și 30-34 de ani, care înregistrează o ușoară creștere. Tabel 17. Evoluția numărului de studenți participanți la învățământul universitar de licență, pe vârste 2011/ 2012/ 2013/ 2014/ 2015/ 2016/ 2012 2013 2014 2015 2016 2017 18 ani 18882 16730 14858 12218 20880 18218 19 ani 77622 69860 70073 69381 71460 69399 20 ani 88495 80599 76235 75320 73464 71630 21 ani 90401 79163 75299 72113 70218 69857 22 ani 69593 60986 55458 51440 48986 48647 23 ani 41083 38348 33357 29921 28529 27948 24 ani 28505 25147 23842 20556 19360 20766 25-29 ani 69497 53325 46568 44420 41857 40640 30-34 ani 19350 15808 14192 13803 13425 14201 Sursa: Date preluate din Caietele statistice privind învățământul superior, INS, 201 2-2017. Fig. 7. Distribuţia numărului de studenți din învățământul universitar de licență, pe vârste 100000 90000 18 ani 80000 19 ani 70000 20 ani 60000 21 ani 50000 22 ani 40000 23 ani 30000 24 ani 20000 25-29 ani 10000 30-34 ani 0 2011/20122012/20132013/20142014/20152015/20162016/2017 Sursa: Date calculate pe baza Caietelor statistice privind învățământul superior, INS, 2012-2017. 18 Rata specifică de cuprindere pe vârste exprimă procentajul studenților de o anumită vârstă cuprinși în învățământul universitar, din totalul populației de aceeași vârstă. Indicatorul reflectă gradul de participare la educație a unei anumite cohorte. Ratele specifice de cuprindere indică o participare la învățământul universitar cu fluctuații semnificative în funcție de grupele de vârstă. Datele indică faptul că cele mai mari rate specifice de cuprindere se înregistrează la vârstele teoretice ale învățământului universitar (19, 20 și 21 de ani). La nivel general, ponderea redusă a ratei specifice la nivelul populației de 18 ani evidențiază, cel mai probabil, tendința de amânare a înmatriculării la un program de studii u niversitare de licență imediat după absolvirea liceului, una dintre cauze fiind și faptul că ratele relativ scăzute de promovare a examenului de bacalaureat au întârziat cu cel puțin un an accesul la învățământul universitar al celor nepromovați. De asemenea, trebuie remarcată reducerea constantă a ratei specifice de cuprindere a studenților din grupele de vârstă de peste 24 de ani, care subliniază nevoia asumării unor politici specifice pentru atragerea în învățământul superior a categoriilor non-tradiționale la acest nivel de studii. Tabel 18. Evoluția ratelor specifice de cuprindere pe vârste în învățământul universitar de licență (%) 2011/ 2012/ 2013/ 2014/ 2015/ 2016/ 2012 2013 2014 2015 2016 2017 18 Total 8,5 7,5 6,7 5,7 9,8 8,5 ani Feminin 10,3 9,0 8,0 6,7 11,7 10,6 Masculin 6,9 6,0 5,5 4,8 8,0 6,4 19 Total 34,6 31,6 31,6 31,6 33,5 32,8 ani Feminin 42,1 37,4 37,4 37,2 38,8 37,9 Masculin 27,6 26,1 26,2 26,1 28,5 27,9 20 Total 38,6 35,9 34,8 34,2 33,6 34,1 ani Feminin 45,4 42,3 41,1 39,8 39,1 39,1 Masculin 32,4 29,9 28,9 28,9 28,4 29,2 21 Total 34,6 33,1 33,9 33,1 32,2 32,5 ani Feminin 39,4 38,3 39,8 39,2 37,1 38,3 Masculin 30,0 28,3 28,4 27,5 27,4 27,0 22 Total 24,2 22,6 23,4 23,3 22,7 22,7 ani Feminin 24,7 23,5 24,5 24,1 23,9 23,1 Masculin 23,8 21,9 22,3 22,5 21,7 22,2 23 Total 14,1 13,3 12,5 12,7 13,1 13,2 ani Feminin 13,9 13,1 12,5 13,1 13,1 13,1 Masculin 14,2 13,5 12,4 12,3 13,0 13,3 24 Total 9,8 8,7 8,3 7,7 8,3 9,7 ani Feminin 10,0 8,6 8,2 7,5 8,6 10,0 Masculin 9,6 8,8 8,4 7,9 8,1 9,4 25-29 Total 5,3 4,0 3,4 3,2 3,0 3,1 ani Feminin 5,3 3,9 3,1 2,9 2,8 2,8 Masculin 5,4 4,2 3,7 3,4 3,2 3,3 30-34 Total 1,3 1,1 1,0 1,0 1,0 1,1 ani Feminin 1,3 1,0 1,0 1,0 1,0 1,1 Masculin 1,3 1,1 1,0 1,0 1,0 1,1 Sursa: Date calculate pe baza Caietelor statistice privind învățământul superior, INS, 201 2-2017. Datele pentru întreaga perioadă au fost recalculate pe baza datelor INS privind populația școlară pe niveluri, raportate la situația demografică a persoanelor rezidente la data de 1 iulie a fiecărui an. 19 2.3. Rata brută de cuprindere Rata brută de cuprindere reprezintă numărul total al studenților din țară cuprinși în învățământul superior, indiferent de vârstă, raportat la totalul pop ulației rezidente din România la data de 1 iulie, din grupa oficială de vârstă corespunzătoare învățământului superior (19 -23 ani). Acest indicator măsoară accesul la învățământ superior. La nivelul anului universitar 2016/2017, rata brută de cuprindere în învățământul superior a fost de 35,9%. După scăderi treptate, rata brută de cuprindere în acest nivel de studii a crescut ușor în ultimii doi ani universitari. În analiza ratei brute de cuprindere în învățământul universitar de licență, diferența bărbați- femei este semnificativă și indică un decalaj de peste 7 p.p. în favoarea populației feminine. Tabel 19. Evoluţia ratei brute de cuprindere în învățământul universitar de licență (%) 2011/ 2012/ 2013/ 2014/ 2015/ 2016/ 2012 2013 2014 2015 2016 2017 Total 40,4 35,8 35,3 35,0 35,8 35,9 Feminin 44,6 39,5 39,2 38,9 39,8 39,8 Masculin 36,4 32,4 31,7 31,4 32,1 32,3 Obs.: Indicatorul a fost calculat prin raportarea numărului de studenți din țară (fără studenții străini) la populația din grupa de vârstă 19-23 de ani. Sursa: Date calculate pe baza Caietelor statistice privind învățământul superior, INS, 2012-2017. Evoluția recentă a valorilor acestui indicator, corelată cu tendința înregistrată de ratele specifice de cuprindere pe vârste, prezintă importanță din perspectiva țintei europene privind ponderea populației de 30–34 de ani care să dețină o calificare de nivel minim licență. La nivelul EU28 valoarea indicatorului în ultimii cinci ani a fost de 36-39%, în anul 2016 ajungând la nivelul de 39,1%. Conform datelor EUROSTAT, în cazul României, valoarea indicatorului a crescut de la 21,7% în anul 2012, la 25,6% în anul 2016. 20 3. Rezultate ale învăţării în învăţământul superior 3.1. Rezultate ale studenților din învățământul universitar de licență Din totalul de 410,7 mii de studenți înscriși la începutul anului 2015/2016 în învățământul universitar de licență, în evidențele de sfârșit de an s -au regăsit 374,8 mii (91,3%). Dintre aceștia, au promovat 347,4 mii (84,6%), o pondere de 6,7% fiind declarați repetenți și/sau cu situația neîncheiată. Promovabilitatea cea mai ridicată a fost înregistrată la învățământul cu frecvență, respectiv în învățământul de stat. Un indicator semnificativ este dat de diferențele dintre intrări și ieșiri (diferența dintre efectivele la început și cele de la sfârșit de an universitar), care reprezintă 8,7% în 2015/2016 și are valori mai mari în învățământul de stat față de cel particular (9,1%, respectiv 6,4%). Tabel 20. Situația școlară a studenților din învățământul universitar de licență, pe forme de studii În evidență la: Număr Ponderea (%) (față de nr. studenților la început de an universitar) Început Sfârșit Promovați Repetenți și Promovați Repetenți și Pierderi de an de an situație situație pe neîncheiată neîncheiată parcurs 2014/2015 Număr studenți 411229 376240 3
← Înapoi la începutul extrasului

Extrasul poate avea altă structură decât documentul original. Data preluării nu reprezintă perioada statistică sau data publicării de către instituție.

Identificarea exactă a documentului colectat

Amprenta SHA-256 permite identificarea versiunii preluate.

8075c2f4d70ae3abfd47233f7cae21a9c3e02b556fb1151b03e46b6e6d6ecb55