Raport privind starea învățământului superior din România 2017

MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE Raport privind starea învățământului superior în România 2016 - 2017 INTRODUCERE Raportul asupra stării sistemului național de învățământ universitar din România 2016 -2017 prezintă o analiză statistică a sistemului de învăţământ universitar, realizată pe baza unui set de indicatori de bază incluşi în SNIE – Sistemul Naţional de Indicatori pentru Educaţie. SNIE este compatibil cu sistemele internaţionale de indicatori (Eurostat, OECD, UNESCO, Banca Mondială) şi include o parte a indicatorilor-ţintă specifici obiectivelor europene comune în domeniul educaţiei şi formării profesionale. Raportul prezintă, de asemenea, o analiză cu privire la situația României referitoare la atingerea țintelor stabilite la nivel european în orizontul de timp 2020. Capitolul I prezintă analiza sistemul de învăţământ universitar în anul 2016/2017, din perspectiva următoarelor dimensiuni: participarea la educaţie; resursele umane; rezultatele cursanților. La calcularea indicatorilor au fost utilizate datele primare oficiale referitoare la educaţie, ale Institutului Naţional de Statistică şi ale Ministerului Educaţiei Naţionale. În cazul indicatorilor care utilizează informaţii culese la începutul anului universitar (indicatori de intrare), analiza a fost realizată având ca reper anul universitar 2016/2017. Pentru indicatorii care utilizează informaţii culese la final de an universitar (indicatori de ieşire), analiza a fost realizată având ca reper anul universitar 2015/2016. Pentru analizele comparative la nivel european au fost utilizate baze de date și rapoarte ale EUROSTAT, OECD şi Banca Mondială. Capitolul II prezintă rezultate și acțiuni relevante desfățurate în anul universitar 2016 -2017, grupate pe 10 direcții prioritare ale sistemului de învățământ superior. Capitolul III prezintă prioritățile sistemului de învățământ superior în perspectiva 2020. 1  CUPRINS INTRODUCERE.......................................................................................................................1 CAPITOLUL I. Analiza sistemului de învățământ superior din perspectiva indicatorilor de bază............................................................................................................................4 1. Rețeaua instituțiilor de învățământ superior .......................................................................... 4 2. Participarea la învăţământul superior..................................................................................... 6 2.1. Evoluția efectivelor de persoane înscrise în învățământul superior ............................ 6 2.2. Rata specifică de cuprindere pe vârste..................................................................... 18 2.3. Rata brută de cuprindere ........................................................................................... 20 3. Rezultate ale învăţării în învăţământul superior .................................................................. 21 3.1. Rezultate ale studenților din învățământul universitar de licență ............................ 21 3.2. Absolvenți ai învățământului superior ..................................................................... 22 4. Resurse umane în învăţământul superior ............................................................................. 26 4.1. Evoluția efectivelor de persona l din învățământul superior ..................................... 26 4.2. Distribuția pe funcții didactice a personalului din învățământul superior ................ 28 4.3. Ponderea personalului didactic de sex feminin......................................................... 28 4.4. Numărul de studenți ce revine unui cadru didactic ................................................... 29 CAPITOLUL II. Rezultate și acțiuni relevante desfășurate în anul universitar 2016 -2017 .......................................................................................................................................30 1. Asigurarea cadrului normativ pentru funcționarea optimă a sistemului de învățământ superior .......................................................................................................................................... 30 2. Asigurarea accesului egal și creșterea participării în învățământul superior printr-o abordare mai bine țintită a nevoilor tinerilor ................................................................................... 32 3. Promovarea guvernanței universitare .................................................................................. 35 4. Creșterea relevanței programelor de studii și a competitivității instituțiilor de învățământ superior prin îmbunătățirea calității și a finanțării universitare ........................................ 35 5. Corelarea programelor de studii universitare cu cerințele angajatorilor și dezvoltarea abilităților antreprenoriale ale studenților prin proiecte de afaceri, parteneriate și societăți antreprenoriale .................................................................................................................. 38 6. Consolidarea parteneriatelor între universități, mediul socio-economic și sectorul nonguvernamental inclusiv prin dezvoltarea de programe de învățare pe tot parcursul vieții .......................................................................................................................................... 40 7. Susținerea internaționalizării învățământului superior și consolidarea relațiilor internaționale .......................................................................................................................................... 41 8. Modernizarea infrastructurii universitare și utilizarea IT .................................................... 48 2 9. Monitorizarea măsurilor cuprinse în Strategia Națională pentru Învățământ Terțiar 2015 – 2020 .................................................................................................................................. 49 CAPITOLUL III. Priorități strategice ale învățământului superior , noi politici educaționale în perspectiva 2020 ...............................................................................51 1. Asigurarea cadrului normativ pentru funcționarea optimă a sistemului de învățământ superior .......................................................................................................................................... 51 2. Îmbunătățirea accesului și a participării în învățământul superior ...................................... 51 3. Asigurarea calității și creșterea competitivității universităților românești .......................... 51 4. Corelarea programelor de studii universitare cu nevoile pieței muncii ............................... 52 5. Internaționalizarea învățământului superior ........................................................................ 52 6. Dezvoltarea și Integrarea Sistemului Informatic din Educație ............................................ 53 7. Încurajarea învățării pe tot parcursul vieții .......................................................................... 53 8. Guvernanță profesionistă și transparență, descentralizare, autonomie și responsabilitate .. 53 ANEXĂ. Asigurarea cadrului normativ necesar funcționării sistemului național de învățământ superior în anul 2016-2017 ........................................................................ 54 Lista tabelelor............................................................................................................................57 Lista graficelor ..........................................................................................................................58 Lista de abrevieri.......................................................................................................................58 3 CAPITOLUL I. Analiza sistemului de învățământ superior din perspectiva indicatorilor de bază 1. Rețeaua instituțiilor de învățământ superior La nivelul anului 2016/2017, sistemul național de învățământ superior cuprindea 96 de instituții de învățământ superior, în cadrul cărora funcționau 515 de facultăți. Învățământu l de stat reprezintă aproape 57% dintre instituț iile de învățământ superior și 72 % din totalul facultăților. Distribuția instituțiilor de învățământ superior pe forme de proprietate evidențiază următoarele date pentru anul universitar 2016/2017: 55 instituții de învățământ superior de stat și 41 instituții de învățământ superior particulare (acreditate sau autorizate să funcționeze provizoriu)1, cu 372 facultăți de stat și 143 facultăți particulare.2 Ponderea cea mai ridicată a instituțiil or de învățământ superior și a studenților este prezentă în municipiul București, care cuprinde peste un sfert (26,7%) dintre studenții din învățământul de stat și peste jumătate (56,5%) dintre studenții din învățământul particular. Tabel 1. Rețeaua sistemului național de învăță mânt superior 2011/ 2012/ 2013/ 2014/ 2015/ 2016/ 2012 2013 2014 2015 2016 2017 Nr. instituții de învățământ superior (acreditate și 108 107 103 101 98 96 autorizate provizoriu), din care: - proprietate de stat 56 55 55 55 55 55 - proprietate particulară 52 52 48 46 43 41 Nr. facultăți, din care: 614 596 590 583 567 515 - proprietate de stat 410 405 405 403 409 372 - proprietate particulară 204 191 185 180 158 143 Sursa: 1 HG nr. 376/2016, cu modificările și completările ulterioare; 2 Învățământ Superior. Raport UEFISCDI 2016-2017. Rețeaua de învățământ superior înregistrează un trend descendent în perioada analizată, situație determinată în primul rând de scăderea numărului de u niversități și facultăți particulare , concomitent cu păstrarea în aproximativ aceiași parametri a rețel ei de învățământ superior de stat. Trendul descrescător înregistrat de instituțiile de învățământ superior se corelează cu tendințele înregistrate la nivelul efectivelor de studenți. Astfel, efectivele de studenți înscriși în învățământul superior de licență în 2016/2017 au scăzut semnificativ în ultimii şase ani: față de valorile corespunzătoare din 2011/2012, scăderile au fost cu peste 10% în învățământul superior de stat și cu peste 60% în cel particular. Tabel 2. Numărul de studenți înscriși în învățământul superior de licență (mii) 2011/ 2012/ 2013/ 2014/ 2015/ 2016/ 2012 2013 2014 2015 2016 2017 Nr. studenți în învățământul de licență, din care: 539,9 464,6 433,2 411,2 410,7 405,6 - proprietate de stat 399,5 364,9 354,0 345,3 351,5 350,1 - proprietate particulară 140,4 99,7 79,2 65,9 59,2 55,5 Sursa: Date preluate din Caietele statistice privind învățământul superior, INS, 201 2-2017. 1 HG nr. 376/2016, cu modificările și completările ulterioare. 2 Învățământ Superior. Raport UEFISCDI 2016 -2017. 4  Fig. 1. Evoluția numărului de facultăți și a numărului de studenți înscriși în învățământul superior de licență Nr. facultăți Nr. studenți (mii) 700 600 600 500 140,4 500 204 191 185 180 158 400 99,7 143 79,2 65,9 59,2 55,5 400 300 300 200 399,5 364,9 354 345,3 351,5 350,1 200 410 405 405 403 409 372 100 100 0 0 înv. public înv. privat înv. public înv. privat Sursa: Date calculate pe baza Caietelor statistice privind învățământul superior, INS, 2012-2017. Informațiile privind distribuția teritorială a instituțiilor de învățământ superior evidențiază asigurarea unui acces deschis la educația de nivel superior. Sistemul național de învățământ superior acoperă municipiul București și 37 de județe. Nu există instituții de învățământ superior/facultăţi în județele Botoșani, Giurgiu, Tulcea și Vaslui. Fig. 2. Distribuția pe regiuni de dezvoltare a facultăților și a studenților cuprinși în învățământul superior de licență, în anul universitar 2016/2017 Sursa: Date calculate pe baza Caietelor statistice privind învățământul superior, INS, 2017. 5 2. Participarea la învăţământul superior 2.1. Evoluția efectivelor de persoane înscrise în învățământul superior În anul universitar 2016/2017, în sistemul de învățământ superior din România au fost înmatriculate 531,6 mii de persoane, dintre care peste trei sferturi (76,3%) erau înscrise în ciclul licență. 87,4% din totalul persoanelor urmau programe de studiu în învățământul superior de stat.  Context demografic În ultimii ani se constată evoluții demografice negative în ceea ce privește populația rezidentă de vârstă corespunzătoare învățământului superior, înregistrându-se scăderi la majoritatea grupelor de vârstă, cu prioritate la vârstele de 21, 22, 23 și 24 de ani. Evoluția demografică reprezintă unul dintre factorii de context care influențează fluctuația efectivelor de persoane înscrise în învățământul superior. Tabel 3. Evoluția populației rezidente în România (mii) Vârsta 2011 2012 2013 2014 2015 2016 Diferenţa 2016-2011 (%) 18 ani 221,4 223,6 220,9 213,8 213,0 215,6 -2,6 19 ani 224,4 221,4 221,5 219,9 213,1 211,7 -5,7 20 ani 229,1 224,7 219,1 220,3 218,5 210,3 -8,2 21 ani 261,7 239,3 222,4 217,8 218,4 214,9 -17,9 22 ani 287,6 269,4 237,3 221,2 215,5 214,6 -25,4 23 ani 291,7 288,6 267,5 235,9 218,5 211,5 -27,5 24 ani 290,8 290,2 287,0 265,8 232,2 213,9 -26,4 25-29 ani 1306,9 1326,6 1368,6 1399,2 1388,9 1320,4 1,0 30-34 ani 1522,8 1485,7 1424,7 1367,7 1325,4 1299,3 -14,7 35+ 11659,3 11676,6 11751,9 11810,1 11853,3 11880,0 1,9 Sursa: Baza de date privind populația rezidentă din România la data de 1 iulie, INS, 20 11-2016.  Context educațional În anul universitar 2016/2017, în instituțiile de învățământ superior din România erau înmatriculate 531,6 mii de persoane, cu aproximativ 3,6 mii de persoane mai puțin decât în anul universitar precedent. Din totalul persoanelor înscrise în învățământul superior în anul 2016/2017, 76,3% urmau programe de studii universitare de licență, 19,5% – programe de studii universitare de masterat, 3,6% – programe de studii universitare de doctorat, iar 0,6% – programe de studii postuniversitare (programe postdoctorale, programe de studii aprofundate și academice postuniversitare, programe de studii postuniversitare de specializare). 6 Tabel 4 Numărul persoanelor înscrise în învățământul superior, pe programe de studii (mii) Programe de studii Ponderea Total Licență Masterat Doctorat Programe studenților postuniversitare din licență Anul universitar 2013/2014 Total 578725