Program de
guvernare
Documentul original ↗
Proiect editorial 2026-2028Propuneri, date și condiții de implementare, cu stadiul verificării la vedere.

Document colectat · Rapoarte publice privind educația

Raport privind starea învățământului superior din România 2017

Instituția sau publicația sursă
Rapoarte publice privind educația
Data preluării
26.09.2026 17:54
Dimensiunea materialului
905,5 KB

Conținutul disponibil în colecție

Textul documentului

433234 114254 20011 11226 74,9% De stat 485168 353988 101175 19792 10213 73,0% Particular 93557 79246 13079 219 1013 84,7% Anul universitar 2014/2015 Total 541653 411229 107092 18777 4555 75,9% De stat 464149 345336 95860 18513 4440 74,4% particular 77504 65893 11232 264 115 85,0% Anul universitar 2015/2016 Total 535218 410697 104739 17156 2626 76,7% De stat 465012 351450 94129 16971 2462 75,6% Particular 70206 59247 10610 185 164 84,4% Anul universitar 2016/2017 Total 531586 405638 103827 19154 2967 76,3% De stat 464642 350149 92838 18885 2770 75,4% Particular 66944 55489 10989 269 197 82,9% Sursa: Date preluate din Caietele statistice privind învățământul superior, INS, 2014 -2017. Evoluțiile efectivelor de studenți au fos t diferite în învățământul de stat și în cel particular. Astfel, în perioada 2013-2016, a crescut ponderea studenților înscriși la nivelul de licență în învățământul de stat și s-a redus în cel particular. La programele de masterat și doctorat, modificarea ponderilor este nesemnificativă. La nivelul programelor postuniversitare, a crescut ponderea cursanților din învățământul de stat și s-a redus în cel particular. Din totalul persoanelor înscrise în învățământul superior în 2016/2017, o pondere de 87,4% urmau programe de studii în instituții de stat și 12,6% în învățământul particular. Reducerea numărului de înmatriculări este din ce în ce mai vizibilă în instituțiile de învățământ superior particulare, care au ajuns, în anul universitar 2016/2017, la mai puțin de 67.000 de studenți înscriș i. Fig. 3. Distribuţia persoanelor înscrise în învățământul superior, pe programe de studii și pe forme de proprietate, în anul universitar 2016/2017 (%) 100 1.40 10.58 6.64 13.68 80 60 98.59 93.36 Învăţământul privat 86.32 89.42 40 Învăţământul public 20 0 Licenţă Masterat Doctorat Programe postuniversitare 7 Învăţământul public Învăţământul privat 1% 0% 0% 4% Licenţă 17% Licenţă 20% Masterat Masterat Doctorat Doctorat 75% Programe Programe postuniversitare 83% postuniversitare Sursa: Date calculate pe baza Caietelor statistice privind învățământul superior, INS, 2017. 2.1.1. Ciclul I – studii universitare de licență Efectivele de studenți înscriși la studii universitare de licență au continuat tendința de scădere înregistrată în ultimii ani. Numărul studenților înscriși la studii universitare de licență în anul 2016/2017 a fost de 405,6 mii de studenți , în ușoară scădere față de anul trecut . Scăderea numărului de înmatriculări este mai evidentă în instituțiile de învățământ superior particulare. Tabel 5. Evoluția numărului de studenți înscriși la programe de studii universitare de licență (mii) An universitar 2011/ 2012/ 2013/ 2014/ 2015/ 2016/ 2012 2013 2014 2015 2016 2017 Număr total de studenți înscriși 871,8 705,3 578,7 541,7 535,2 531,6 la învățământul superior Număr studenți înscriși la programe de studii universitare 539,9 464,6 433,2 411,2 410,7 405,6 de licență Sursa: Date preluate din Caietele statistice privind învățământul superior, INS, 2012-2017. Scăderea numărului de înmatriculări de la un an la altul a fost determinată de un complex de factori: ponderi mai reduse de absolvenți de liceu care au promovat examenul de bacalaureat; număr mai mic de persoane care aleg să urmeze simultan mai mult de un program de studii universitare (spre deosebire de anii anteriori); scăderea demografică a populației de vârstă teoretică de școlarizare la acest nivel de studiu (19 -23 ani). Alte posibile cauze care au condus la scăderea drastică a numărului de studenți fac referire și la realități precum rata crescută de părăsire timpurie a sistemului educațional preuniversitar și fenomenul migrației externe, care afectează dimensiunea cohortei ce poate să acceadă la acest nivel educațional. De asemenea, accesul mai larg la învățământul postliceal, necondiționat de promovarea examenului de bacalaureat, este un alt posibil factor ce a influențat scăderea efectivelor de studenți ; comparativ cu învățământul superior, evoluția 8 acestui nivel de învățământ a cunoscut o creștere spectaculoasă, atrăgând de la un an la altul din ce în ce mai mulți beneficiari.  Efective de studenți, pe forme de învățământ Din numărul total al studenților înscriși la studii universitare de licență, peste 90% sunt înscriși la forma cu frecvență, 5,8% frecventeză forma la distanță, iar aproape 4% frecventează programe de studii cu frecvență redusă. Evoluția efectivelor de studenți înscriși la studii universitare de licență, în diferite forme de organizare a programelor de studii, evidențiază o creștere semnificativă – de la an la an – a ponderii opțiunilor pentru programe de studii cu frecvență. Tabel 6. Evoluția numărului de studenți înscriși la studii universitare de licență, pe forme de organizare a programelor de studii An universitar 2011/ 2012/ 2013/ 2014/ 2015/ 2016/ 2012 2013 2014 2015 2016 2017 Număr Total studenți, din care: 539852 464592 433234 411229 410697 405638 - în învățământul cu frecvență 442613 401099 381944 367376 370939 366843 - în învățământul seral 592 439 260 144 26 0 - în învățământul cu frecvenţă redusă 46628 26346 20519 17113 15644 15297 - în învățământul deschis la distanță 50019 36708 30511 26596 24088 23498 Ponderea (%) Total studenți, din care: 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 - în învățământul cu frecvență 82,0 86,3 88,2 89,3 90,3 90,4 - în învățământul seral 0,1 0,1 0,1 0,0 0,0 0,0 - în învățământul cu frecvenţă redusă 8,6 5,7 4,7 4,2 3,8 3,8 - în învățământul deschis la distanță 9,3 7,9 7,0 6,5 5,9 5,8 Sursa: Date calculate pe baza Caietelor statistice privind învățământul superior, INS, 2012-2017.  Efective de studenți, pe forme de proprietate Diminuarea efectivelor de studenți din ciclul de licență s-a manifestat diferit, în funcție de forma de proprietate: scăderi s-au înregistrat în special la nivelul învăţământului superior particular. Astfel, dacă în anul universitar 2011/2012 ponderea studenților din învățământul particular ce frecventează studii universitare de licență în totalul studenților era de 26%, în anul 2016/2017 acesta a ajuns la doar 13,7%. În mod firesc, la nivelul învățământului de stat se observă o situație inversă, valoarea crescând de la 74% în 2011/2012 la 86,3% în 2016/2017. Tabel 7. Evoluția numărului de studenți înscriși la studii universitare de licență, pe forme de proprietate 2011/12 2012/13 2013/14 2014/15 2015/16 2016/17 Număr Total 539852 464592 433234 411229 410697 405638 - de stat 399464 364916 353988 345336 351450 350149 - particular 140388 99676 79246 65893 59247 55489 Pondere (%) Total 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 - de stat 74,0 78,5 81,7 84,0 85,6 86,3 - particular 26,0 21,5 18,3 16,0 14,4 13,7 Sursa: Date calculate pe baza Caietelor statistice privind învățământul superior, INS, 2012-2017. 9 Fig. 4. Distribuţia numărului de studenți înmatriculați la studii universitare de licență, pe forme de proprietate 600000 500000 400000 300000 Învăţământ privat 200000 Învăţământ public 100000 0 Sursa: Date calculate pe baza Caietelor statistice privind învățământul superior, INS, 2012-2017.  Efective de studenți, în funcție de țara de proveniență În funcție de țara de proveniență, datele pentru anul universitar 2016/2017 arată astfel: 94,2% din totalul studenților înscriși la studii universitare de licență sunt români , iar 5,8% sunt studenți străini. Comparativ cu anii anteriori, ponderea studențil or străini este în ușoară creștere în învățământul de stat și relativ constantă la nivelul învățământului superior particular . Cei mai mulți dintre studenții străini provin din Europa (63,7%), Asia (22%) și Africa (12,6%). Tabel 8. Evoluţia numărului de studenți înscriși la studii universitare de licență, în funcție de țara de origine, pe forme de proprietate Număr studenți Ponderea în funcție de țară (%) Total Studenți români Studenți străini Studenți români Studenți străini An universitar 2014/2015 Total 411229 389545 21684 94,7% 5,3% De stat 345336 326105 19231 94,4% 5,6% Particular 65893 63440 2453 96,3% 3,7% An universitar 2015/2016 Total 410697 388110 22587 94,5% 5,5% De stat 351450 330873 20577 94,1% 5,9% Particular 59247 57237 2010 96,6% 3,4% An universitar 2016/2017 Total 405638 381952 23686 94,2% 5,8% De stat 350149 328593 21556 93,8% 6,2% Particular 55489 53359 2130 96,2% 3,8% Sursa: Date calculate pe baza Caietelor statistice privind învățământul superior, INS, 2015-2017. 10  Efective de studenți, pe domenii de studii (profiluri de studii/grupe de specializări) şi durata programelor de studii Compatibilizarea domeniilor de studii la nivel european a constituit unul din principalele obiectivele ale procesului Bologna. În scopul flexibilizării accesului la programele de studii, al asigurării mobilității studenților și forței de muncă calificate în plan național și european, începând cu anul 2014, raportările statistice la nivel european utilizează grupe de specializări, în conformitate cu ISCED-F 2013 International Standard Classification of Education: Fields of Education detailed levels. La această nouă referință, s-a aliniat și sistemul de indicatori gestionați de Institutul Național de Statistică din România, care, începând cu anul 2014/2015, a trecut de la monitorizarea distribuției studenților pe profiluri de studii la analiza distribuției acestora pe grupe de specializări (ca urmare, datele de mai jost fac referire numai la ultimii trei ani universitari). Distribuția studenților pe grupe de specializări necesită corelare cu numărul de ani de studii diferit de la o grupă de specializare la alta. Astfel, conform procesului Bologna, studiile universitare de licență cu frecvență corespund unui număr de 180 -240 credite de studii transferabile (ECTS), respectiv unui număr de 60 de credite de studii transferabile pe an de studiu, pentru 3-4 ani de studiu, 4 ani revenind studiilor din domeniile Ştiințe inginerești, Ştiințe juridice și Teologie pastorală. Pentru anumite profesii (domeniile medicină-farmacie și arhitectură), ciclul I și ciclul II de studii universitare pot fi oferite comasat, într-un program unitar de studii universitare cu o durată cuprinsă între 5 și 6 ani, la forma cu frecvență, diplomele obținute fiind, în unele cazuri, echivalente dip lomei de master. Distribuţia numărului de studenţi pe grupe de specializări şi pe ani de studii este detaliată în cele ce urmează. Tabel 9. Evoluția numărului de studenți înscriși la studii universitare de licență, pe grupe de specializări (conform noii clasificări ISCED-F) şi pe ani de studiu Total An An An An An An An 2014-2015 preg. I II III IV V VI Total 411229 562 123568 110192 108257 52184 9453 7013 Științele educației 10809 - 3964 3462 3383 - - - Arte și științe umaniste 35079 519 12066 10397 10180 1805 98 14 Științe sociale, jurnalism și informații 30993 2 11248 9826 9917 - - - Afaceri, administrație și drept 104416 16 32330 29308 33014 9748 - - Științe naturale, matematică și statistică 19632 - 6920 5861 5605 1246 - - Tehnologiile informației și comunicațiilor 27034 1 8753 7685 6635 3960 - - Inginerie, prelucrare și construcții 86463 11 23740 21226 18536 21112 897 941 11 Agricultură, silvicultură, piscicultură și științe veterinare 21134 - 5888 5186 4545 4285 606 624 Sănătate și asistență socială 60985 13 13370 12623 12459 9234 7852 5434 Servicii 14684 - 5289 4618 3983 794 - - Total An An An An An An An 2015-2016
← Înapoi la începutul extrasului

Extrasul poate avea altă structură decât documentul original. Data preluării nu reprezintă perioada statistică sau data publicării de către instituție.

Identificarea exactă a documentului colectat

Amprenta SHA-256 permite identificarea versiunii preluate.

8075c2f4d70ae3abfd47233f7cae21a9c3e02b556fb1151b03e46b6e6d6ecb55