Raport de activitate_SRI_2011.pdf

de informaţii clasificate întocmite (sau, după caz, actualizate, completate ori modificate) de entităţile deţinătoare de astfel de date aflate în sfera de competenţă a SRI; - acordarea avizelor pentru accesul unor persoane fizice la informaţii clasificate naţionale şi NATO/UE; - acordarea avizului în vederea eliberării autorizaţiei/certificatului de securitate industrială şi avizarea eliberării autorizaţiilor speciale pentru desfăşurarea activităţilor de aerofotografiere, filmare, scanare laser sau cartografiere în obiective şi zone de pe teritoriul naţional care prezintă importanţă deosebită pentru apărarea secretelor de stat. 16/38  ■ În relaţia cu autorităţile desemnate de securitate, ORNISS şi alte instituţii cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale, activităţile pe linia protecţiei informaţiilor clasificate derulate de SRI s-au materializat în: - remiterea a peste 1.900 de răspunsuri la solicitări (în majoritate ale MAI, dar şi ale SIE şi STS) privind, în principal, persoane fizice şi juridice care au făcut obiectul verificărilor de securitate pentru avizarea accesului la informaţii secrete de stat, respectiv angajarea/derularea de relaţii contractuale în cadrul cărora sunt vehiculate astfel de date; - recepţionarea a circa 400 informaţii specifice domeniului (transmise de SIE, MAI, MApN şi STS). De asemenea, SRI a participat sau a contribuit la susţinerea unor acţiuni oficiale în problematica protecţiei informaţiilor clasificate sau în domenii conexe acesteia. ■ În conformitate cu responsabilităţile ce îi revin în calitate de autoritate în materie, SRI a asigurat colectarea, transportul, distribuirea şi protecţia, în condiţii adecvate, pe teritoriul României, a corespondenţei clasificate naţionale şi NATO/UE. În 2011 a crescut atât volumul de corespondenţă procesat (2.671.671 trimiteri – plicuri, colete, mape de tranzit, cu 0,64% mai multe faţă de anul precedent), cât şi numărul beneficiarilor deserviţi (cu 2,85%). De asemenea, s-a majorat cu 40% numărul solicitărilor de transport urgent al corespondenţei expediate de beneficiari care sunt deserviţi de regulă pe trasee normale, prestabilite. Reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice (schimbările de sedii aferente), precum şi includerea unui număr semnificativ de agenţi economici deţinători de informaţii clasificate în sistemul de colectare, transport, distribuire şi protecţie pe teritoriul României a corespondenţei clasificate au impus multiple acţiuni de adaptare la noile trasee şi la programul de deservire a beneficiarilor, fiind asigurată funcţionarea continuă şi în deplină siguranţă a activităţilor din domeniu. CAPITOLUL III COOPERAREA INTERNĂ ŞI INTERNAŢIONALĂ III.1. Cooperarea inter-instituţională Pe parcursul anului 2011, SRI a continuat să acorde o atenţie deosebită activităţilor de cooperare cu celelalte instituţii ale sistemului naţional de securitate, contribuind astfel la fundamentarea cât mai adecvată a procesului decizional. 17/38 SRI a avut o atitudine pro-activă în cooperarea inter-instituţională, în special în acele domenii în care Serviciului i-au fost încredinţate responsabilităţi de autoritate naţională sau autoritate desemnată de securitate. Astfel, a fost avută în vedere prioritar funcţionarea eficientă a Sistemului Naţional de Prevenire şi Combatere a Terorismului, asigurarea protecţiei informaţiilor clasificate, valorificarea optimă a capacităţilor de analiză din surse deschise şi dezvoltarea capabilităţilor naţionale în domeniul CYBERINT. ■ În cadrul activităţilor de cooperare inter-instituţională, principalele preocupări ale SRI au vizat perfecţionarea mecanismelor de cooperare cu celelalte instituţii ale sistemului naţional de securitate, respectiv cu organisme de aplicare a legii, creşterea calităţii şi operativităţii schimburilor de informaţii, dezvoltarea conlucrării la nivel tehnic şi participarea activă la acţiunile/operaţiunile comune. ■ În perioada de referinţă s-a înregistrat o creştere semnificativă a participării SRI în formatele de cooperare şi consultare inter-instituţională, fiind semnalate progrese atât în ceea ce priveşte indicatorii de calitate – îndeosebi din perspectiva utilităţii şi finalităţii informaţiilor procesate – cât şi volumul de date şi informaţii care au făcut obiectul schimbului de informaţii. Accentul pus tot mai mult pe o abordare cât mai aplicată, la nivel de experţi, a problematicilor de cooperare a contribuit semnificativ la creşterea calităţii şi operativităţii schimburilor de informaţii, dezvoltarea conlucrării în domeniul tehnic şi sporirea numărului de operaţiuni derulate în comun. În 2011, schimbul de date şi informaţii realizat în baza Protocolului General de Cooperare a crescut cu 8,53%, comparativ cu 2010 (cifrându-se la 19.381 unităţi informaţionale). ■ Principalele activităţi de cooperare s-au realizat pe relaţia cu Ministerul Public, MAI, MApN, SIE, MAE şi SPP. ■ Problematicile abordate în cadrul activităţilor de cooperare inter- instituţională au vizat: - evaziunea fiscală (subsumat formatelor de lucru instituite la nivel naţional prin hotărâri ale CSAT); - acţiuni circumscrise criminalităţii organizate; - corupţie, fraudă şi spălarea banilor; - ameninţări transfrontaliere; - traficul ilegal de armament, muniţii, materii explozive, materiale nucleare ori radioactive, toxice sau agenţi biologici, precum şi cu produse, tehnologii şi servicii supuse controlului destinaţiei finale ori interzise prin tratate şi convenţii internaţionale; 18/38  - fapte şi activităţi subsumate fenomenului terorist; - activităţi ilegale de culegere de informaţii derulate în beneficiul unor entităţi străine; - factori de risc la adresa ordinii publice şi siguranţei persoanei; - protecţia sistemelor informatice şi de comunicaţii; - implicaţiile asupra securităţii naţionale derivate din evoluţiile mediului internaţional de securitate. ■ Cooperarea inter-instituţională s-a materializat în: - schimburi operative de informaţii, în diverse probleme de interes pentru realizarea securităţii naţionale; - desfăşurarea de acţiuni şi misiuni comune, care au impus iniţierea, de către structurile SRI, a unor măsuri complexe; - efectuarea verificărilor şi acordarea avizelor prevăzute de lege; - realizarea de sesizări şi informări ale organelor legal abilitate; - acordarea de asistenţă tehnico-operativă ori sprijin pentru îndeplinirea unor misiuni cu grad sporit de complexitate iniţiate de celelalte instituţii din sistemul naţional de apărare şi securitate. III.2. Cooperarea externă 2011 a fost pentru SRI anul performanţei prin cooperare, în formate bi- şi multilaterale. Dezvoltarea parteneriatelor pe toate domeniile de interes major pentru securitatea naţională şi internaţională a condus la obţinerea unor rezultate deosebite atât în plan operaţional, cât şi pe dimensiunea de intelligence diplomacy. Profilul strategic al SRI în NATO şi UE s-a consolidat, urmare a participării consistente a Serviciului în dezbaterile aliate şi comunitare pe subiecte de securitate aflate în responsabilitate, cu relevanţă majoră pentru interesele naţionale – terorism, cyber, securitate energetică etc. Implicarea sporită în furnizarea de răspunsuri la solicitările de informaţii ale celor două organizaţii a condus la plasarea României/SRI în topul contributorilor la structurile NATO şi UE consacrate, dublată de dezvoltarea cooperării analitice bi- şi multilaterale a Serviciului cu partenerii externi. Cadrul de colaborare oferit de formatele multilaterale inter-servicii a facilitat schimbul de informaţii şi experienţă asupra evoluţiilor de securitate cu impact la nivel european, respectiv acumularea de expertiză în perspectiva creşterii vizibilităţii SRI şi asumării unui rol proactiv în formatele respective. 19/38 ■ Aprofundarea şi extinderea parteneriatelor externe au reprezentat priorităţi strategice ale SRI în perioada de referinţă, pe fondul dinamicii deosebite a ameninţărilor la adresa securităţii naţionale, regionale şi globale. Desfăşurată în conformitate cu obiectivele asumate de România la nivel internaţional şi cu direcţiile de acţiune din Concepţia de Cooperare Internaţională a Serviciului, relaţionarea externă a vizat, în 2011, în special consolidarea relaţiilor cu partenerii strategici din comunitatea euro-atlantică, în paralel cu dezvoltarea colaborării cu serviciile statelor vecine şi cu cele din zona extinsă a Mării Negre. ■ Această abordare s-a reflectat şi în numărul cooperărilor existente la sfârşitul anului 2011: - 91 servicii de securitate şi informaţii din 64 de state; - 28 structuri de aplicare a legii cu atribuţii similare SRI; - 7 organisme cu atribuţii de coordonare/control; - 3 structuri cu responsabilităţi în domeniul securităţii din cadrul UE şi 2 entităţi de la Cartierul General al NATO cu atribuţii pe linie de intelligence. Totodată, Serviciul este membru în 6 formate de cooperare multilaterală inter- servicii. SRI colaborează, de asemenea, cu diverse alte structuri cu atribuţii de securitate din cadrul unor organizaţii şi organisme internaţionale (OSCE, ONU, Interpol etc.), respectiv cu diverse entităţi/iniţiative de cooperare europene sau internaţionale. ■ După creşterea semnificativă din 2010, numărul activităţilor de cooperare internaţională derulate în 2011 la nivel de experţi s-a situat la un nivel apropiat de cel din anul precedent. 2.1. Cooperarea bilaterală ■ Relaţionarea cu partenerii strategici a înregistrat evoluţii semnificative, atât în ceea ce priveşte diversificarea domeniilor şi formelor de manifestare a cooperării, cât şi din perspectiva complexităţii demersurilor comune derulate. În paralel, o atenţie deosebită a fost acordată intensificării raporturilor de colaborare cu serviciile din statele vecine, pentru prevenirea şi combaterea ameninţărilor transfrontaliere comune, cu cele din zona extinsă a Mării Negre sau din alte spaţii strategice sau generatoare de riscuri de securitate. ■ Schimbul de informaţii a continuat trendul ascendent calitativ şi cantitativ din ultimii ani, volumul acestuia crescând în 2011 cu 34% faţă de anul anterior. 20/38 Activităţile de cooperare – unele cu un caracter ridicat de complexitate – s-au derulat atât în domeniile tradiţionale – prevenirea şi combaterea terorismului, combaterea ameninţărilor transfrontaliere, contraproliferarea, contraspionajul, cât şi pe subiecte actuale cu impact major asupra securităţii, precum securitatea cibernetică. De asemenea, în susţinerea cooperării operaţionale, s-a intensificat schimbul de documente analitice cu serviciile omologe, în format bilateral şi multilateral, pe subiecte de interes reciproc asociate evoluţiilor cu impact asupra securităţii. Volumul programelor de pregătire şi perfecţionare profesională cu partenerii este la un nivel similar celui din 2010, însă a crescut semnificativ numărul experţilor care au participat la astfel de activităţi. 2.2. Cooperarea multilaterală ■ În 2011, Serviciul Român de Informaţii a participat la un număr semnificativ de activităţi desfăşurate în format NATO/NATO+ şi a asigurat un flux constant şi substanţial de contribuţii la evaluările pe problematica de securitate. Prin activităţile desfăşurate, SRI a continuat să susţină demersurile ţării noastre pe linia consolidării rolului NATO în domeniul securităţii energetice. În acelaşi timp, au fost intensificate eforturile vizând cunoaşterea, prevenirea şi contracararea ameninţărilor caracteristice actualului context internaţional de securitate, menţionate în noul Concept Strategic al Alianţei Nord-Atlantice, mai ales a celor de natură cibernetică. În prezent, ţara noastră este recunoscută ca fiind unul dintre principalii furnizori de intelligence la NATO, la formarea şi menţinerea acestei imagini contribuind substanţial şi SRI, analizele şi evaluările furnizate beneficiind de aprecierea oficialilor de la Cartierul General al NATO. În plan naţional, Serviciul a participat activ, în conformitate cu atribuţiile legale, la activităţile conexe relaţionării ţării noastre în format NATO, cum ar fi cele destinate: - găzduirii, de către România, a unor elemente ale sistemului de apărare antirachetă al SUA; - asigurării măsurilor de securitate necesare desfăşurării la Bucureşti a Adunării Parlamentare a NATO (7 - 10 octombrie 2011); - elaborării proiectului Strategiei de securitate cibernetică a României. ■ Concomitent, în perioada de referinţă s-a consolidat profilul SRI în format UE, creşterea relevanţei contribuţiilor la iniţiativele comunitare şi la solicitările 21/38 de informaţii ale structurilor europene cu atribuţii în domeniul securităţii fiind determinată de: - participarea SRI, ca reprezentant al României, la Grupul de lucru privind Terorismul al Consiliului UE (TWP); - furnizarea de contribuţii destinate sprijinirii şi promovării intereselor naţionale ale României în problematica afacerilor europene. SRI: - a fost reprezentat în diferite formate interinstituţionale privind subiecte care intră în aria de competenţe şi responsabilităţi a Serviciului prin raportare la UE; - a participat, împreună cu alte instituţii naţionale responsabile, la elaborarea mandatelor naţionale pentru grupurile de lucru subsumate problematicii de securitate constituite în cadrul Consiliului UE, COREPER II şi Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne; - a elaborat şi promovat puncte de vedere referitoare la iniţiativele şi proiectele dezbătute în cadrul Consiliului UE, Comisiei Europene şi, respectiv, promovate de state membre UE, furnizând totodată răspunsuri diferitelor solicitări specifice formulate de instituţiile naţionale care deţin atribuţii în domeniul de referinţă; - colaborarea cu EUROPOL în domeniul prevenirii şi combaterii terorismului. Relaţionarea cu agenţia europeană a presupus: - furnizarea de răspunsuri la solicitările Unităţii Naţionale Europol care au vizat problematica teroristă; - contribuţii la elaborarea documentelor evaluative ale EUROPOL care abordează domeniul terorismului (TE-SAT); - implicarea efectivă în proiectele iniţiate de EUROPOL şi asumarea rolului de coordonator naţional în ceea ce priveşte afilierea României la o parte dintre iniţiativele analitice ale EUROPOL; - participarea, în calitate de autoritate naţională în domeniul cyber- intelligence, la activităţi derulate la nivel comunitar în problematica securităţii cibernetice, aflată pe agenda de priorităţi a UE. ■ Dintre celelalte formate de cooperare multilaterală inter-servicii în care SRI este membru, cea mai consistentă implicare s-a realizat în cadrul Grupului pentru Combaterea Terorismului (CTG). Pe lângă schimbul de informaţii, experţii Serviciului au participat la toate iniţiativele şi proiectele relevante derulate sub egida CTG, ceea ce a permis o mai bună cunoaştere a problematicii teroriste la nivel european şi, implicit, dezvoltarea capacităţii de acţiune în acest domeniu. În premieră, SRI a coordonat un proiect CTG, feedback-ul pozitiv obţinut determinând continuarea activităţilor subsumate şi în perioada următoare. 22/38  ■ SRI a avut o prezenţă activă şi la nivelul structurilor multilaterale care reunesc serviciile de informaţii şi securitate din regiune (Conferinţa Central- Europeană - MEC şi Conferinţa Serviciilor de Informaţii din Sud-Estul Europei - SEEIC), acţionând în sensul impulsionării cooperării cu partenerii din vecinătatea României, pentru gestionarea eficientă a ameninţărilor de securitate comune. ■ În 2011, Serviciul a desfăşurat o activitate intensă de cooperare internaţională în plan academic, prin iniţierea sau dezvoltarea relaţiilor cu instituţii importante din domeniul apărării şi al studiilor de intelligence, creând, astfel, premise pentru colaborarea pe teme de interes reciproc (programe educaţionale, analiză în domeniul intelligence, cercetare prin schimb de experienţă etc.) Serviciul a găzduit Seminarul Regional din cadrul Programului privind Securitatea Mării Negre, organizat de Universitatea Harvard din SUA, conducerea şi experţi ai SRI s-au întâlnit cu reprezentanţi ai National Defence University şi National Intelligence University din SUA şi au participat la Convenţia anuală a International Studies Association din Canada etc. CAPITOLUL IV COORDONAREA ŞI CONTROLUL ACTIVITĂŢII SERVICIULUI IV.1. Coordonarea strategică a activităţii de către Consiliul Suprem de Apărare a Ţării ■ În anul 2011, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării – în calitate de coordonator strategic al activităţilor din domeniul securităţii naţionale – a transmis SRI un număr de 16 hotărâri pentru a căror implementare reveneau responsabilităţi directe Serviciului. Dintre acestea, precizăm hotărârile referitoare la: - cunoaşterea, prevenirea şi combaterea fenomenului infracţional la nivelul porturilor maritime; - măsurile necesare pentru implementarea unor servicii şi sisteme informatice de interes naţional; - acordurile privind protecţia reciprocă a informaţiilor clasificate încheiate între Guvernul României şi guvernele altor state. De asemenea, în prima parte a anului 2011, CSAT a aprobat Strategia de Informaţii a Serviciului Român de Informaţii, document care a permis abordarea uni