Raport de activitate_SRI_2011.pdf

 CUPRINS CAPITOLUL I REPERE ALE PROCESULUI DE MODERNIZARE INSTITUŢIONALĂ ........ 3 CAPITOLUL II PARAMETRI AI ACTIVITĂŢII DESFĂŞURATE ............................................. 7 II.1. Activitatea de informaţii ......................................................................... 7 II.2. Valorificarea informaţiilor .................................................................... 10 2.1. Informarea factorilor de decizie ............................................... 10 2.2. Măsuri specifice de prevenire ................................................... 12 2.3. Informarea şi sesizarea organelor de cercetare şi urmărire penală ................................ 13 II.3. Protecţia împotriva riscurilor şi ameninţărilor teroriste ................... 14 II.4. Protecţia informaţiilor clasificate ...................................................... 16 CAPITOLUL III COOPERAREA INTERNĂ ŞI INTERNAŢIONALĂ ...................................... 17 III.1. Cooperarea inter-instituţională .......................................................... 17 III.2. Cooperarea externă ............................................................................. 19 2.1. Cooperarea bilaterală ............................................................20 2.2. Cooperarea multilaterală............................................................ 21 CAPITOLUL IV COORDONAREA ŞI CONTROLUL ACTIVITĂŢII SERVICIULUI ROMÂN DE INFORMAŢII ..................................................... 23 IV.1. Coordonarea strategică a activităţii de către Consiliul Suprem de Apărare a Ţării ................................... 23 IV.2. Controlul democratic ...........................................................................24 2.1. Controlul parlamentar..................................................................24 2.2. Controlul de legalitate..................................................................25 2.3. Controlul financiar.......................................................................26 1/38 CAPITOLUL V COOPERAREA CU SOCIETATEA CIVILĂ ...................................................... 27 V.1. Relaţiile cu societatea civilă şi educaţia de securitate ......................27 V.2. Relaţiile cu publicul şi mass-media ................................................... 28 V.3. Predarea arhivelor fostei Securităţi ................................................... 29 CAPITOLUL VI MANAGEMENTUL RESURSELOR.............................................................. 30 VI.1. Managementul resurselor umane .......................................................30 1.1. Parametri ai resurselor umane ale Serviciului .........................30 1.2. Activităţi de pregătire profesională ...........................................31 VI.2. Managementul resurselor financiare şi logistice .............................32 CAPITOLUL VII PRIORITĂŢI PENTRU ANUL 2012.............................................................. 34 VII.1. Repere generale................................................................................. 34 VII.2. Obiective şi direcţii de acţiune pentru 2012..................................... 35 2/38 CAPITOLUL I REPERE ALE PROCESULUI DE MODERNIZARE INSTITUŢIONALĂ Anul 2011 a însemnat iniţierea unui nou demers strategic destinat pregătirii Serviciului Român de Informaţii pentru a face faţă provocărilor contemporane determinate de era informaţională, prin adoptarea Viziunii Strategice 2011- 2015 „SRI în era informaţională”. Reperele procesului de adaptare instituţională sunt: consolidarea performanţei operaţionale şi analitice prin utilizarea noilor instrumente cibernetice, perfecţionarea şi specializarea resursei umane şi îmbunătăţirea relaţiei cu beneficiarii de informaţii şi organele de aplicare a legii. Implementarea Viziunii Strategice 2011-2015 va asigura configurarea unor capabilităţi informative şi operaţionale puternice şi flexibile, care să permită îndeplinirea cu eficienţă a misiunilor fundamentale ale Serviciului.  Repere generale Viziunea Strategică 2011-2015 statuează drept obiective: - dezvoltarea capabilităţilor de intelligence – prin utilizarea tuturor resurselor tehnologice disponibile – pentru asigurarea cunoaşterii anticipative a evoluţiilor relevante pentru securitatea naţională; - asigurarea instrumentelor tehnologice necesare pentru creşterea performanţei activităţii pe toate componentele ciclului de intelligence; - perfecţionarea suportului specializat destinat protecţiei informaţiilor clasificate şi a sistemelor informatice de gestionare a acestora; - adaptarea sistemului de management al resurselor umane la provocările şi oportunităţile erei informaţionale prin aplicarea unor criterii eficiente de performanţă profesională şi susţinerea carierei şi motivaţiei individului în cadrul Serviciului; - extinderea cunoaşterii şi anticipării evoluţiilor mediului de securitate şi gestionarea în cooperare a riscurilor şi ameninţărilor la adresa intereselor naţionale şi a celor euro-atlantice; - modernizarea activităţii de cercetare-dezvoltare prin aplicarea celor mai noi tehnologii pentru realizarea unui proces continuu de inovare, creştere a performanţelor şi înglobare a acestora în sistemele tehnice necesare activităţii de intelligence; - proiectarea unei imagini corecte privind rolul Serviciului în gestionarea problematicilor de securitate specifice erei informaţionale. 3/38  Evoluţii semnificative în anul 2011: ► pe dimensiunea strategică: - desfăşurarea activităţii informativ-operative a SRI în baza Strategiei de Informaţii, adoptată prin Hotărâre a CSAT, a permis o abordare unitară a exigenţelor instituţionale şi de securitate şi o mai bună orientare a demersurilor întreprinse de SRI pentru cunoaşterea, prevenirea şi contracararea riscurilor şi ameninţărilor la adresa securităţii României, precum şi pentru protejarea şi promovarea valorilor şi intereselor naţionale şi ale aliaţilor; - s-au înregistrat progrese în implementarea Sistemului de Planificare Integrată adoptat în 2008, în acord cu dezvoltările normative şi procesuale conexe, în special în ceea ce priveşte prognoza, fundamentarea şi evaluarea principalelor elemente de planificare - Programele Sectoriale, precum şi optimizarea procesului de elaborare, aprobare, repartizare şi execuţie a bugetului SRI în raport cu obiectivele majore ale dezvoltării instituţionale; - a fost adoptat Standardul de management al riscurilor în SRI, care transpune o concepţie modernă de gestionare a riscurilor la nivelul tuturor palierelor de management, pentru îmbunătăţirea calităţii deciziilor întregului personal cu funcţii de conducere. De asemenea, a fost iniţiat un proiect-pilot de aplicare a standardului şi a instrumentelor aferente (Registrul de risc şi Harta riscurilor manageriale); - a fost consolidat aparatul metodologic pentru realizarea prognozelor de securitate prin Estimarea Informativă a riscurilor şi ameninţărilor la adresa securităţii României, analiză ce conturează stadiul şi perspectivele de evoluţie a acestora; ► pe dimensiunea operaţională: - a fost acordată o atenţie deosebită orientării activităţii operative pe priorităţi şi alocării diferenţiate de resurse, în strictă conformitate cu situaţia operativă existentă; - s-au intensificat demersurile unităţilor centrale pe palierul de sprijin, îndrumare şi control al activităţii structurilor teritoriale corespondente; - s-a realizat o mai bună racordare a activităţii structurilor teritoriale la obiectivele/priorităţile stabilite de unităţile centrale, fapt ce a permis gestionarea integrată a unor riscuri cu manifestare regională/naţională; - a continuat procesul de eficientizare a activităţii cu surse secrete umane; - a fost consolidată cooperarea pe orizontală, cu extinderea modelului de lucru în echipe trans-sectoriale sau de tip colaborativ; - a fost acordată o atenţie deosebită dimensiunii calitative a activităţii, în special în ceea ce priveşte nivelul de acoperire reală a problematicilor de securitate, creşterea calităţii informaţiilor şi valorificarea superioară a acestora; 4/38 ► în domeniul analitic: - au fost consolidate capacităţile de analiză operaţională atât la nivelul unităţilor centrale, cât şi al unităţilor teritoriale; - au continuat procesele de standardizare a analizei informaţiilor, respectiv de particularizare a documentelor de informare la nevoile beneficiarilor, prin raportare la competenţele acestora; - a fost acordată o atenţie deosebită îmbunătăţirii expertizei profesionale a analiştilor, atât prin desfăşurarea unor activităţi de formare/perfecţionare de tip formal (pregătire profesională specializată, stagii de documentare, video- conferinţe, participarea la cursuri/schimburi de experienţă cu servicii partenere străine şi mediul academic), cât şi informal (schimburi de experienţă, lucrul în echipă şi cooperare); - a continuat procesul de dezvoltare a analizei informaţiilor la nivelul structurilor teritoriale, inclusiv prin diversificarea tipurilor de documente destinate beneficiarilor în plan local; - a fost consolidată cooperarea dintre zona de analiză şi cea informativ- operativă, cu accent pe formule de lucru colaborativ de tip task-force, menite să gestioneze cu operativitate şi eficienţă sporite subiecte circumscrise unor problematici de securitate; ► pe dimensiunea tehnică: - au fost implementate instrumente software necesare optimizării şi flexibilizării fluxurilor informaţionale la nivelul Serviciului - gestiunea centralizată a activităţii informativ-operative, managementul electronic al documentelor, respectiv aplicaţii informatice de tip reţea sau platformă colaborativă necesare gestionării şi analizării informaţiilor în grupuri de lucru trans-sectoriale; - a fost dezvoltată infrastructura IT&C, prin integrarea unor noi sisteme de comunicaţii specializate etc., în paralel cu continuarea proceselor de acreditare a unor sisteme de comunicaţii destinate vehiculării de informaţii clasificate; - a fost dezvoltată capacitatea Serviciului pe dimensiunea cyber în ceea ce priveşte colectarea şi analiza evenimentelor şi incidentelor din spaţiul virtual; - a fost acordată o atenţie deosebită creşterii calităţii suportului tehnic acordat instituţiilor partenere la nivel naţional, prin asigurarea de noi elemente de infrastructură, crearea de aplicaţii sau platforme de lucru online sau offline, precum şi dezvoltării capabilităţilor de expertiză tehnică în domeniul analizei criptografice, substanţelor explozive, ADN-ului şi TEMPEST; 5/38 ► în domeniul cooperării: a) în plan naţional: - s-a intensificat colaborarea cu celelalte structuri/instituţii din cadrul sistemului de securitate naţională, prin constituirea unor grupuri de lucru inter- instituţionale pe subiecte de interes strategic; - s-a aprofundat colaborarea cu organele de urmărire penală, atât în ceea ce priveşte numărul informărilor/sesizărilor transmise acestora, cât şi aplicarea măsurilor necesare documentării unor acţiuni cu caracter infracţional cu potenţial generator de riscuri/ameninţări în planul securităţii naţionale; - s-a îmbunătăţit cooperarea cu celelalte instituţii din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională în ceea ce priveşte convenirea poziţiilor/mandatelor naţionale în domeniul afacerilor europene sau în format NATO; b) în planul relaţiilor internaţionale, prezintă relevanţă: - consolidarea cooperării cu partenerii strategici, dar şi cu servicii din statele limitrofe; - creşterea semnificativă a schimbului de mesaje cu serviciile partenere; - continuitatea în reprezentare la activităţile în format multilateral; - corelarea activităţilor de cooperare bilaterală cu cele în format multilateral; ► pe dimensiunea managementului resurselor umane, a fost acordată o atenţie deosebită implementării unor măsuri vizând reconceptualizarea activităţii în acest domeniu, respectiv: - a fost continuat procesul de adaptare a reglementărilor normative interne în acest domeniu în raport cu evoluţia cadrului legislativ naţional; - a fost redefinit cadrul de formare a resursei umane, într-un sistem unic, centrat pe conceptul de „intelligence” şi formarea de competenţe, prin raportare la Ghidul carierei în SRI şi la cerinţele Viziunii Strategice „SRI în era informaţională” 2011-2015; - au fost proiectate forme de pregătire specializată destinate managerilor şi mentorilor, respectiv noi programe de studii universitare de licenţă şi master, diferenţiate pentru domeniul „informaţii-operaţiuni”, respectiv pentru analiza de informaţii; - la nivelul Academiei Naţionale de Informaţii „Mihai Viteazul” (ANIMV) a fost lansat un program de specializare în domeniul OSINT; ► pe dimensiunea cercetării ştiinţifice, a fost definitivat procesul de reorganizare a componentei de cercetare în domeniul securităţii prin adoptarea Strategiei de dezvoltare a Institutului Naţional de Studii de Intelligence din cadrul Academiei Naţionale de Informaţii „Mihai Viteazul”. 6/38  CAPITOLUL II PARAMETRI AI ACTIVITĂŢII DESFĂŞURATE II.1. Activitatea de informaţii În anul 2011 s-au înregistrat evoluţii pozitive în toate dimensiunile activităţii, ca rezultat al eforturilor depuse pentru: - adaptarea continuă a capabilităţilor operaţionale la evoluţiile situaţiei operative; - direcţionarea demersurilor operative pe priorităţi şi, implicit, alocarea resurselor în funcţie de acestea; - accentuarea tendinţei de concentrare pe latura calitativă; - dezvoltarea capacităţii de analiză operaţională, ceea ce a condus la o mai bună valorificare a informaţiilor obţinute; - optimizarea formatelor de lucru în echipă la nivel intra-instituţional, în contextul abordării integrate a laturii operaţionale a activităţii; - stabilizarea şi eficientizarea rolurilor manageriale la nivelul fiecărui palier decizional; - consolidarea cooperării inter-instituţionale, în special cu organele de cercetare şi urmărire penală; - intensificarea cooperării externe, bilaterale sau în formate multilaterale. ■ În continuarea trendului consacrat în anul 2010 – anul performanţei operaţionale, 2011 a reprezentat anul performanţei prin cooperare şi parteneriat. Menţinerea la cote înalte a realizărilor operaţionale a fost posibilă datorită atât preocupării pentru creşterea eficienţei activităţilor desfăşurate, cât şi consolidării cooperării cu alte instituţii cu atribuţii în gestionarea ameninţărilor şi riscurilor la adresa securităţii naţionale. Din această perspectivă, prezintă relevanţă succesele înregistrate în ceea ce priveşte: - sprijinul acordat în finalizarea instrumentării unor dosare penale din sectorul energetic; - destructurarea unor puternice reţele de migraţie ilegală, trafic de droguri şi contrabandă cu ţigarete; - sprijinul acordat la documentarea unor cazuri de mare corupţie în administraţia publică şi justiţie ori la investigarea unor cazuri de evaziune fiscală cu impact semnificativ asupra bugetului de stat (inclusiv în cadrul 7/38 formatelor de lucru inter-instituţionale înfiinţate în baza hotărârilor CSAT privind prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, respectiv prevenirea şi combaterea fenomenului infracţional la nivelul porturilor maritime; - deschiderea unei prime operaţiuni cu FBI, având ca obiect activităţile de criminalitate informatică derulate de o grupare autohtonă care operează în străinătate; - prevenirea unor ameninţări teroriste prin îndepărtarea de pe teritoriul ţării a unor cetăţeni din spaţii cu problematică teroristă; - transmiterea către principalii factori de decizie în stat a unor produse analitice pe teme de maxim interes (precum influenţele generate de persistenţa crizei economice, evoluţii în zone de importanţă strategică pentru România etc.), destinate fundamentării măsurilor de gestionare a provocărilor asociate acestora. ■ S-a menţinut evoluţia ascendentă a dinamicii activităţii informativ- operative înregistrată şi în anii precedenţi, preocuparea pentru valorificarea cât mai eficientă a resurselor informaţionale disponibile fiind evidenţiată şi de atenţia acordată dimensiunii calitative, precum şi focalizării asupra unor cazuri majore, cu impact semnificativ asupra securităţii naţionale. Calitatea informaţiilor obţinute a permis o mai bună valorificare a aspectelor identificate, atât în informarea beneficiarilor legali – prin adaptarea documentelor de informare la necesităţile de cunoaştere şi competenţele acestora –, cât şi în sesizarea/informarea organelor de cercetare şi urmărire penală. ■ Activitatea informativ-operativă – dar şi ansamblul demersurilor ce concură la realizarea acesteia la parametri optimi – a fost orientată către următoarele priorităţi operaţionale: ● în domeniul securităţii economice: - riscuri la adresa stabilităţii economico-sociale şi dezvoltării regionale, inclusiv ca urmare a problemelor înregistrate în absorbţia asistenţei financiare comunitare, precum şi în ceea ce priveşte racordarea şi convergenţa cu o serie de obiective asumate în context UE; - riscuri la adresa securităţii energetice; ● în domeniul apărării ordinii şi valorilor constituţionale: - deficienţe grave în funcţionarea unor structuri administrative/de autoritate, inclusiv manifestări asociate corupţiei, ce pot afecta securitatea naţională; - factori de risc în domeniile protecţie socială, sănătate şi educaţie; 8/38 ● în domeniul contraspionajului: - activităţile informative ale unor servi