Raport de activitate_SRI_2011.pdf

cii de informaţii, precum şi ale unor entităţi private (vizând domenii de interes major pentru România); ● în domeniul ameninţărilor transfrontaliere: - riscuri transfrontaliere, cu accent pe manifestările criminalităţii organizate, proliferarea CBRN, traficul de droguri de mare risc şi migraţia ilegală; ● în domeniul prevenirii şi combaterii terorismului: - riscurile de natură teroristă asociate prezenţei în România a unor grupuri sau indivizi adepţi ai ideologiilor extremiste, inclusiv posibilitatea importării unor conflicte din statele de provenienţă, îndeosebi din zona MENA; - efectele induse de conflictele latente din proximitatea României. Prin raportare la dinamica riscurilor şi ameninţărilor, activitatea de informaţii desfăşurată de SRI în 2011 a vizat prioritar dimensiunea economică, dat fiind faptul că în continuare s-au resimţit efectele crizei economice, inclusiv în ceea ce priveşte atingerea obiectivelor de securitate. S-au înregistrat, totodată, creşteri ale ponderilor informaţiilor referitoare la riscuri şi ameninţări în domeniul cibernetic, cu manifestare transfrontalieră, respectiv în protecţia informaţiilor clasificate. Deşi numărul informaţiilor obţinute în domeniile apărării ordinii şi valorilor constituţionale, contraspionaj sau prevenirea şi combaterea terorismului s-a menţinut ori s-a diminuat uşor, relevanţa acestora s-a reflectat în succese operaţionale majore, evidenţiate inclusiv prin transmiterea de sesizări/ informări organelor abilitate să efectueze cercetarea şi urmărirea penală. ■ Distribuţia informaţiilor obţinute la nivelul Serviciului – prin raportare la problemele de securitate naţională – a avut următoarea structură: - securitate economică – 28,68%; - apărarea ordinii şi valorilor constituţionale – 24,87%; - ameninţări transfrontaliere – 16,16%; - contraspionaj şi promovarea unor interese de securitate – 13,38%; - prevenirea şi combaterea terorismului – 11,03%; - protecţia informaţiilor clasificate – 3,65%; - riscuri şi ameninţări IT&C – 2,23%. 9/38 II.2. Valorificarea informaţiilor 2.1. Informarea factorilor de decizie Activitatea de diseminare a produselor informaţionale a avut ca obiectiv să răspundă cât mai bine necesităţilor de informare ale factorilor de decizie, printr-o reflectare adecvată a dinamicii riscurilor şi ameninţărilor de securitate. După cum rezultă şi din analiza reacţiilor transmise de beneficiarii legali, Serviciul a reuşit să contribuie, prin informările transmise, la o bună fundamentare a actului decizional. Demersurile de informare au fost cu atât mai consistente cu cât Serviciul a acţionat pentru: - racordarea optimă a acţiunilor instituţionale la priorităţile agendei socio-economice şi de politică externă; - monitorizarea permanentă a evoluţiei riscurilor şi ameninţărilor la adresa securităţii naţionale şi a oportunităţilor de promovare a intereselor României, ceea ce a permis orientarea cu operativitate a eforturilor în plan operaţional şi, în acest mod, obţinerea de informaţii utile şi necesare pentru susţinerea procesului decizional. ■ În vederea conectării permanente a procesului de informare la necesităţile de securitate naţională, s-au depus eforturi pentru: - adaptarea conţinutului documentelor de informare – atât din punctul de vedere al fondului, cât şi al formei de prezentare – la necesităţile de cunoaştere ale beneficiarilor legali; - consolidarea informării de nivel strategic şi a componentei predictive din documentele de informare, în scopul punerii la dispoziţia factorilor de decizie a unor produse analitice cu o importantă dimensiune anticipativă; - o mai bună reflectare în informarea beneficiarilor legali a expertizei directe a SRI în anumite domenii; - consolidarea mecanismelor intra şi inter-instituţionale care să asigure reacţia rapidă la evoluţii cu potenţiale implicaţii deosebite asupra securităţii naţionale. ► S-a menţinut preocuparea pentru transmiterea către beneficiarii legali, fie din proprie iniţiativă, fie la solicitarea acestora, a unor documente complexe cu caracter evaluativ, care au reflectat evoluţia unor ameninţări de securitate, cu accent pe resorturile apariţiei acestora şi posibilele implicaţii la nivel naţional/regional. ► În 2011, în pofida diminuării din punct de vedere numeric a reacţiilor factorilor de decizie din plan central cu privire la analizele puse la dispoziţie de SRI (cu 11,65% – de la 580 în anul 2010, la 513 în 2011), s-a consolidat 10/38 tendinţa înregistrată în anul precedent de creştere a ponderii celor care conţin aprecieri favorabile la adresa calităţii şi oportunităţii informărilor (96,3% din totalul reacţiilor, faţă de 91,89% în 2010). ■ Principalele problematici de securitate naţională au fost reflectate în documentele de informare, din punct de vedere cantitativ, după cum urmează: - securitate economică – 44,42%; - apărarea valorilor constituţionale – 21,77%; - promovarea unor obiective de politică externă a României – 25,92%; - vulnerabilităţi/riscuri de natură teroristă şi asociate manifestărilor de criminalitate organizată – 7,89%; - analize complexe, trans-sectoriale, în problematica de securitate – 6,83%. S-a menţinut tendinţa de diminuare a numărului total al documentelor remise beneficiarilor la nivel central (cu 8,38% în raport cu anul precedent), evoluţie determinată, în principal, de: - creşterea gradului de complexitate şi integrare a documentelor de informare, ca efect al preocupării pentru concentrarea pe problemele majore de securitate; - preocuparea pentru furnizarea de documente de informare cât mai bine adaptate la competenţele şi nevoile de informare ale decizionalilor. O situaţie particulară în acest sens o constituie accentul tot mai mare pus pe racordarea informării beneficiarilor din plan local la evoluţiile asociate procesului de descentralizare a statului şi, implicit, pe o mai rapidă şi eficientă soluţionare a problemelor semnalate. ■ În 2011, SRI a transmis beneficiarilor legali de nivel central 2.191 documente integrate de informare (cu 4,36% mai puţine decât în 2010), concretizate în 3.476 informări. ► În conformitate cu responsabilităţile de gestionare a priorităţilor etapei traversate de România, cele mai multe documente de informare au fost transmise membrilor Executivului (58%) şi Administraţiei Prezidenţiale (24,08%). ► S-a menţinut trendul pozitiv al numărului documentelor de informare destinate beneficiarilor din administraţia publică locală. Au fost puse la dispoziţia acestora 3.075 documente (cu 3,67% mai multe decât în 2010), din care 2.372 au fost adresate prefectului, 474 preşedintelui Consiliului Judeţean, iar 229 ambilor decidenţi. Numărul reacţiilor remise de beneficiarii de nivel local a înregistrat, de asemenea, o creştere cu 132,23% faţă de 2010 (3.733 în total). 11/38 O dovadă a aprecierii calităţii documentelor de informare transmise de Serviciu beneficiarilor din plan local este menţinerea la un nivel foarte ridicat a ponderii reacţiilor de confirmare a utilităţii şi oportunităţii informărilor în totalul feedback-ului recepţionat (circa 99,5%). Informările înaintate de SRI au generat – în 819 situaţii – dispunerea, de către factorii de autoritate de nivel local, a unor măsuri vizând soluţionarea problemelor, efectuarea de controale sau aplicarea de sancţiuni. 2.2. Măsuri specifice de prevenire ■ Pe parcursul anului 2011, SRI a pus în aplicare – pentru prevenirea sau contracararea unor riscuri aflate în aria de responsabilitate – 5.194 de măsuri de prevenire (faţă de 5.739 în 2010). În conformitate cu responsabilităţile legale, aceste măsuri s-au concretizat, în principal, în: - demersuri destinate determinării unor persoane să renunţe la activităţi potenţial generatoare de riscuri de securitate; - propuneri de limitare, întrerupere sau revocare a dreptului de şedere în ţară, declarare ca persoană indezirabilă; - propuneri de neacordare sau de retragere a avizului prevăzut de legi speciale; - realizarea siguranţei obiectivelor (instituţiilor) care pot constitui ţinta unor acte teroriste; - demersuri specializate pe linia protecţiei informaţiilor clasificate; - activităţi de pregătire individuală pentru autoapărarea împotriva riscurilor de natură teroristă ori a celor ţinând de iniţiativele unor servicii concurente de informaţii. ■ Din perspectiva domeniilor de realizare a securităţii naţionale, măsurile de prevenire au fost distribuite astfel: - contraspionaj, susţinerea intereselor de politică externă şi protecţia informaţiilor clasificate – 54,35%; - apărarea valorilor şi drepturilor constituţionale – 21,66%; - securitate economică – 12,88%; - identificarea şi evaluarea ameninţărilor de natură teroristă – 6,86%; - evaluarea şi gestionarea altor ameninţări transfrontaliere – 3,54%; - identificarea şi evaluarea ameninţărilor IT&C – 0,71%. 12/38  2.3. Informarea şi sesizarea organelor de cercetare şi urmărire penală În situaţiile în care din investigarea informativă au rezultat elemente constitutive ale unor infracţiuni grave, cu impact în planul securităţii naţionale a României, pe lângă informarea beneficiarilor legali şi dispunerea unor măsuri de prevenire sau limitare, SRI a sesizat instituţiile ce deţin competenţa materială în cercetarea şi urmărirea penală a faptelor în cauză. În informarea/sesizarea structurilor locale şi centrale ale organelor de aplicare a legii s-a avut în vedere atât creşterea valorii de utilizare a produsului informaţional destinat informării acestora, cât şi consolidarea rolului Serviciului în ceea ce priveşte combaterea fenomenelor infracţionale ce afectează grav, pe diverse componente, securitatea naţională. Volumul total al informărilor şi sesizărilor s-a ridicat la 2.689, în creştere semnificativă (cu 45,42%) faţă de anul precedent. ► Ministerului Public i-au fost remise 1.379 de sesizări, astfel: - PÎCCJ – 4; - DIICOT, structura centrală – 122; - DIICOT, structuri teritoriale – 333; - DNA, structura centrală – 333; - DNA, structuri teritoriale – 369; - Parchetele de pe lângă Curţile de Apel – 41; - Parchetele de pe lângă Tribunale – 115; - Parchetele de pe lângă Judecătorii – 62. ► Ministerului Administraţiei şi Internelor i-au fost remise spre soluţionare 523 de informări/sesizări, după cum urmează: - Direcţia Generală Anticorupţie – 79; - Inspectoratul General al Poliţiei Române – 25; - Inspectoratele Judeţene de Poliţie – 419. ■ În anul 2011, în cadrul activităţii de documentare şi informare a instituţiilor cu competenţe în instrumentarea penală, SRI a continuat să contribuie la efortul naţional de combatere a riscurilor de natură economico-financiară. Astfel, subsumat activităţilor derulate pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale au fost transmise 787 informări. 13/38 II.3. Protecţia împotriva riscurilor şi ameninţărilor teroriste În anul 2011, România nu s-a confruntat cu forme ale unui terorism autohton sau „importat”, stare de fapt relevată şi de actualul nivel de alertă teroristă – Albastru-Precaut. Cu toate acestea, riscurile asociate activităţii organizaţiilor extremist-teroriste s-au situat pe un trend ascendent, ca urmare a degradării situaţiei de securitate în unele ţări din MENA. România rămâne în atenţia străinilor originari din state cu problematică teroristă îndeosebi ca loc de tranzit/refugiu, fluxul migraţionist către state ale UE înregistrând creşteri în contextul evenimentelor din MENA. Continuă tendinţa de creştere a numărului membrilor comunităţii străinilor din ţara noastră proveniţi de pe spaţii cu problematică teroristă activă, neputând fi exclus riscul ca unii dintre aceştia să sprijine entităţi teroriste. ■ Principalele surse de risc au fost generate de: - amplificarea fenomenului de migraţie ilegală de pe spaţii confruntate cu problematică teroristă (MENA, Afganistan, Pakistan, Turcia), care poate favoriza importul de ideologie extremistă; - tendinţele de polarizare a unor comunităţi/grupuri aflate pe teritoriul naţional în funcţie de evoluţiile situaţiei politice şi de securitate din ţările de origine (Tunisia, Libia, Siria); - angrenarea instituţiilor statului român în lupta antiteroristă la nivel global; - activităţile de propagandă islamică şi prozelitism desfăşurate în diferite medii din România de entităţi din ţară şi din străinătate. ■ În perioada de referinţă, eforturile întreprinse au avut ca rezultat descurajarea unor activităţi sau ameliorarea unor situaţii ce reprezentau/aveau potenţialul de a deveni riscuri teroriste la adresa securităţii naţionale, respectiv: - trimiterea în judecată a unui rezident străin pentru conexiuni cu structuri teroriste; - descurajarea unor structuri care promovau o variantă radicală a islamului, de natură să pună în pericol securitatea naţională; - deschiderea unui dosar penal şi arestarea, împreună cu membrii unei grupări de trafic de migranţi, a unui cetăţean străin semnalat cu opinii pro- talibane; - contracararea demersurilor de extindere a influenţei în România a unor exponenţi ai radicalismului islamic de tip wahhabit. 14/38 ■ Rezultatele pozitive au fost înregistrare ca urmare a unor acţiuni concrete derulate de SRI pentru asigurarea protecţiei cetăţenilor, obiectivelor şi intereselor României faţă de ameninţarea teroristă, acestea constând în: ► măsuri de prevenire. În 2011, structurile specializate ale SRI au iniţiat 204 măsuri specifice, care au contribuit la prevenirea apariţiei/manifestării unor factori de risc la adresa securităţii naţionale. Între acestea s-au remarcat: – declararea ca indezirabil a unui cetăţean străin interesat să finanţeze grupări extremiste din străinătate; – 34 de măsuri de nepermitere a intrării în ţară, aplicate unor cetăţeni străini ca urmare a riscurilor pe care acţiunile acestora le-ar fi putut avea în planul securităţii naţionale; – 16 măsuri de neacordare/retragere a avizului prevăzut de legi speciale, respectiv: refuzarea solicitării de acordare a cetăţeniei române (pentru 7 cetăţeni străini); neacordarea vizei pentru România (pentru 3 cetăţeni de pe spaţii cu problematică teroristă); respingerea solicitării de şedere permanentă în România (pentru 6 cetăţeni străini); – 33 de avertizări aplicate unor persoane suspecte de implicare în acţiuni de natură a se constitui în riscuri la adresa securităţii României; ► protecţia misiunilor diplomatice acreditate în România aflate în aria de responsabilitate a Serviciului. Este de menţionat că, în urma misiunilor specifice desfăşurate, au fost recepţionate, în anul 2011, 8 scrisori de apreciere şi mulţumire din partea reprezentanţilor ambasadelor la care s-au executat misiuni; ► controlul antiterorist-antideturnare şi protecţia antiteroristă pe aeroporturile civile. Controlul de securitate la cele două aeroporturi internaţionale din Bucureşti („Henri Coandă” şi „Aurel Vlaicu”) a fost organizat şi executat în condiţii optime, descoperirea bunurilor potenţial periculoase fiind semnalată cu operativitate responsabililor, în vederea întreprinderii măsurilor legale. În perioada de referinţă, structurile specializate ale Brigăzii Antiteroriste au desfăşurat controale de securitate asupra pasagerilor, bagajelor şi trimiterilor cargo/poştale, respectiv inspecţii de securitate ale autovehiculelor cu drept de acces în CPSRA 1 şi ale aeronavelor. 1 Critical Parts of Security Restricted Area. 15/38  În urma desfăşurării acestor activităţi, au fost identificate: – 127 arme şi 1.670 elemente de muniţie deţinute ilegal; – circa 47.000 de articole interzise şi obiecte potenţial periculoase pentru siguranţa zborului, materiale şi/sau substanţe cu regim special. Mai mult, în anul 2011 a fost operaţionalizat programul „Însoţitori Înarmaţi la Bordul Aeronavelor”, în conformitate cu prevederile Hotărârii CSAT adoptate în această problematică. Prezintă relevanţă şi faptul că, în cursul anului trecut, la cele două aeroporturi din Bucureşti: – au fost organizate 148 misiuni de permanenţă pentru intervenţie pirotehnică; – au fost executate misiuni specifice cu prilejul plecării/sosirii unor înalţi demnitari; – au fost desfăşurate activităţi de menţinere în stare de funcţionare la parametri tehnici nominali şi în condiţii de securitate radiologică a aparaturii specifice; ► asigurarea protecţiei/gardării antiteroriste, precum şi realizarea intervenţiei antiteroriste/contrateroriste pirotehnice. II.4. Protecţia informaţiilor clasificate ■ Activităţile în îndeplinirea responsabilităţilor SRI ca autoritate desemnată de securitate în domeniul protecţiei informaţiilor clasificate naţionale, NATO şi UE s-au derulat pe două componente principale: ► coordonarea generală a activităţii şi controlul măsurilor de protecţie a informaţiilor clasificate, realizate prin: - asistenţă de specialitate, acordată la solicitarea unor persoane fizice şi juridice deţinătoare de astfel de informaţii; - activităţi de control pentru verificarea modului în care deţinătorii de informaţii clasificate aplică prevederile legislaţiei în domeniu, identificarea riscurilor şi vulnerabilităţilor şi adoptarea măsurilor legale necesare; ► realizarea verificărilor specifice de securitate pentru: - avizarea programelor de prevenire a scurgerii