Raport privind starea învățământului preuniversitar din România 2017

ș.a.) a unor grădiniţe estivale premergătoare clasei pregătitoare, pentru copiii de etnie rromă care nu au frecventat grădinița.

II. Asigurarea calității, relevanței și incluziunii în sistemul de educație și formare profesională

În decembrie 2016, MEN a aprobat două acte normative ale căror obiective sunt prevenirea, combaterea și interzicerea segregării școlare în unitățile de învățământ preuniversitar din România: un ordin de ministru care adoptă planul de acțiune privind desegregarea şcolară și creșterea calității educaționale în unitățile de învățământ preuniversitar (OM nr.6158/2016) și, respectiv, un ordin-cadru pentru interzicerea segregării școlare (OM nr.6134/2016). Prevenirea şi eliminarea cazurilor de segregare şcolară constituie o condiţie imperativă pentru implementarea principiilor şcolii incluzive, pe care MEN o consideră esențială în vederea asigurării echităţii în educaţie. În acest sens, planul de acțiune este un document de politică publică în care sunt incluse obiectivele, măsurile strategice și calendarul activităților menite să prevină și să elimine orice formă de segregare școlară din sistemul de învățământ preuniversitar . Printre măsurile avute în vedere se regăsesc completarea/modificarea cadrului legislativ privind desegregarea şcolară, formarea cadrelor didactice şi a directorilor din unităţile de învăţământ

preuniversitar, dezvoltarea unor măsuri complementare de prevenire şi combatere a discriminării sau segregării în școli. Un element important îl reprezintă colectarea de date cu privire la școlile în care sunt semnalate cazuri de segregare și identificarea școlilor care pot oferi exemple de bune practici . De asemenea, sunt prevăzute acțiuni pentru consolidarea parteneriatului școală-părinţi, precum şi măsuri care vor contribui la promovarea diversităţii şi a incluziunii în sistemul național de educaţie. O primă intervenție asupra cadrului legislativ, în acord cu planul de acțiune menționat anterior, o reprezintă redefinirea segregării școlare prin extinderea cauzelor care o pot genera. Astfel, ordinul de ministru privind interzicerea oricărei forme de segregare în școlile din România stipulează, pe lângă criteriul etnic deja existent, criteriul dizabilității sau cerinţelor educaţionale speciale, statutul socio-economic al părinților/familiilor, mediul de rezidenţă și performanţele şcolare ale beneficiarilor primari ai educației . Inspectoratele școlare județen e/ISMB și comisiile școlare pentru prevenirea și eliminarea violenței, a faptelor de corupție și discriminării în mediul școlar și promovarea

interculturalității monitorizează sistematic, anual, toate formele de segregare școlară (pe toate criteriile) în toate unitățile de învățământ preuniversitar din județ/Municipiul București, iar unitățile de învățământ preuniversitar au obligația să adopte și să implementeze măsurile de remediere aferente. Agenția Română de Asigurare a Calității Învățământului Preuniv ersitar (ARACIP) a evaluat în anul 2016 un număr de 767 de unități de învățământ preuniversitar, iar în anul 2017, un număr de 374 de unități (școli postliceale, colegii și licee, școli gimnaziale, școli primare, grădinițe, cluburi sportive școlare, palate și cluburi ale copiilor, centre de educație incluzivă, școli profesionale), atât din mediul urban, cât și din mediul rural. În urma activităților de evaluare externă au fost identificate diferite probleme, unele care țin de infrastructură și dotare, altele de managementul unităților de învățământ, respectiv de asigurarea serviciilor de orientare și consiliere pentru elevi. Au fost formulate o serie de recomandări, în funcție de indicatorii care nu au fost atinși. În scopul asigurării condițiilor de sănătate și siguranță în școli și a infrastructurii necesare derulării în bune

condiții a procesului de învățământ, unitățile d e învățământ trebuie să obțină a utorizația de securitate la incendiu, autorizația sanitară de funcționare pentru toate spațiile de învățământ auxiliare și

66