Raport privind starea învățământului preuniversitar din România 2017

4,4 94,6 93,4 93,9 93,8 profesional Masculin - - 98,8 98,7 95,4 93,8 93,6 Total 93,0 92,2 92,2 91,9 79,6 78,0 77,4 Învăţământ Feminin 93,2 92,6 92,3 92,4 84,9 84,0 83,4 liceal Masculin 92,8 91,8 92,0 91,5 74,4 72,3 71,7 Total - - 4,5 4,8 14,9 15,9 16,3 Învăţământ Feminin - - 2,1 2,2 8,5 9,9 10,4 profesional Masculin - - 6,9 7,2 20,9 21,6 21,8 * Începând cu anul şcolar 2009/2010, ruta de formare SAM a intrat în lichidare. Sursa: Date calculate pe baza informaţiilor INS, 2009-2017. În perioada 2010-2013, rata de tranziţie la învăţământul liceal a înregistrat o valoare relativ constantă și ușor în scădere. O dată cu reorganizarea învățământului profesional, a avut loc o scădere majoră a valorii indicatorului, o parte dintre absolvenții de clasa a VIII -a reorientându-se către această rută de formare. La nivelul anului școlar 2016/2017, valoarea ratei de tranziţie la liceu a fost de 77,4%. Distribuția valorilor pe sexe este echilibrată; dacă în mod tradiţional rata de tranziţie la liceu era semnificativ mai mare pentru fete decât pentru băieţi, reorganizarea rutei profesionale în 2009/2010 a determinat, practic, egalizarea valorii indicatorului pe sexe. O dată cu reactivarea rutei profesionale, cu începere din anul școlar 2014/2015, s-a înregistrat o rată de tranziție la liceu semnificativ mai mare a fetelor, în comparație cu băieții. În anul școlar 2016/2017, diferența a crescut la aproape 12 p.p. (83,4% fete față de 71,7% băieţi). Figura 13. Rata de tranziţie în învăţământul liceal 100 90 Total 80 Feminin Masculin 70 2009/2010 2010/2011 2011/2012 2012/2013 2013/2014 2014/2015 2015/2016 2016/2017 Începând cu anul școlar 2012/2013, rata de tranziție la învățământul profesional a înregistrat valori în creștere, ca urmare a măsurilor tranzitorii de organizare a învățământului profesional . Începând cu anul școlar 2014/2015, rata de tranziție în învățământul profesional a crescut semnificativ, ca urmare a reînființării școlilor profesionale cu durata de 3 ani. În anul școlar 2016/2017, o pondere de 16,3% 27 dintre elevii de clasa a VIII-a au optat pentru învățământul profesional – în creștere față de anul anterior. Diferența pe sexe se menține în favoarea populației masculine, cu peste 11 p.p. în anul şcolar 2016/2017 (21,8% băieţi față de 10,4% fete). Astfel, se înregistrează o rată de tranziție la învățământul profesional semnificativ mai mare a băieților decât a fetelor. Figura 14. Rata de tranziţie în învăţământul profesional 25 20 Total 15 10 Feminin 5 Masculin 0 2009/2010 2010/2011 2011/2012 2012/2013 2013/2014 2014/2015 2015/2016 2016/2017 I.D.4. Rata abandonului școlar în învățământul liceal și profesional La sfârșitul anului 2015/2016, o pondere de 3,5% dintre elevii de liceu au abandonat studiile. Cei mai mulți dintre aceștia provin din filiera tehnologică. Băieţii abandonează mai frecvent liceul, comparativ cu fetele. Reorganizarea învăţământului profesional a determinat o scădere a abandonului la acest nivel de studiu, până la valoarea de 4,2% în 2015/2016, cu o pondere uşor mai mare în cazul populației şcolare feminine. Începând cu anul 2009/2010, s-a înregistrat o creştere a procentului elevilor care au abandonat studiile liceale; o parte dintre elevii care în mod tradiţional ar fi optat pentru ruta profesională de şcolarizare au intrat la liceu, însă au abandonat studiile pe parcurs. Ca urmare, în perioada 2009-2011, rata abandonului a crescut de la 2,2% la 3,8%. În perioada 2012-2013, măsurile tranzitorii de reorganizare a rutei de formare profesională au dus la ameliorări semnificative ale ratei abandonului, aceasta scăzând la valoarea de 2,8%. La nivelul ultimilor ani școlari, valoarea indicatorului a crescut din nou, ajungând la 3,5% (23.354 de elevi) la finalul anului 2015/2016. Datele evidențiază faptul că băieții abandonează liceul în proporție mai mare, comparativ cu fetele (la nivelul anului școlar 2015/2016, valorile au fost de 4,2% în cazul băieților și 2,8% în cazul fetelor). Tabel 22. Rata abandonul şcolar în învăţământul liceal 2009/ 2010/ 2011/ 2012/ 2013/ 2014/ 2015/ 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 Total 2,2 3,2 3,8 2,8 2,8 3,7 3,5 Feminin 1,8 2,7 3,2 2,3 2,4 2,9 2,8 Masculin 2,5 3,7 4,4 3,2 3,2 4,5 4,2 Sursa: Date calculate pe baza informaţiilor INS, 2009-2017. 28  Figura 15. Rata abandonului şcolar în învăţământul liceal 5 4 Total 3 Feminin 2 Masculin 1 2009/2010 2010/2011 2011/2012 2012/2013 2013/2014 2014/2015 2015/2016 Pe filiere de formare în cadrul învățământului liceal, situaţia abandonului la nivelul anului școlar 2015/2016 (calculat ca pondere a elevilor care sunt înregistraţi cu abandon şcolar la finalul anului, din totalul elevilor înscrişi la începutul anului școlar) este următoarea: - pe filiere de formare, rata cea mai mică de abandon școlar se înregistrează la nivelul filierei vocaționale – 1,4%. Pe profiluri de formare, rata cea mai mică de abandon școlar se înregistrează la nivelul profilului uman – 1,1%; - rata cea mai mare se remarcă la nivelul filierei tehnologice – 5,7% (16.634 de elevi); în cadrul acestei filiere, cele mai mari valori ale abandonului se înregistrează la profilurile tehnic (7,3%) și la resurse naturale și protecția mediului (6,1%); - la nivelul filierei teoretice rata abandonului a fost de 1,9% (6.201 elevi); în cadrul acestei filiere, profilul real este cel care înregistrează cea mai mare rată a abandonului, de 2,4%. Tabel 23. Abandonul şcolar în învăţământul liceal, pe filiere și profiluri de formare Nr. elevi la Nr. elevi la Rata Nr. elevi care au începutul anului sfârșitul anului abandonului abandonat studiile școlar școlar școlar (%) Total 667950 644596 23354 3,5 Filiera teoretică 324639 318615 6024 1,9 - real 189686 185131 4555 2,4 - uman 134953 133484 1469 1,1 Filiera tehnologică 294154 277520 16634 5,7 - tehnic 133623 123885 9738 7,3 - resurse naturale si 48825 45837 2988 6,1 protecția mediului - servicii 111706 107798 3908 3,5 Filiera vocațională 49157 48461 696 1,4 Sursa: Date calculate pe baza informaţiilor INS, 2017. Analiza ratei abandonului în învăţământul profesional evidențiază o creștere semnificativă odată cu reorganizarea acestei rute de formare, după care valoarea abandonului a scăzut semnificativ, până la valoarea de 4,2% în 2015/2016. La această rută de formare, se constată o pondere uşor mai mare a abandonului în cazul populației feminine, în comparație cu populația masculină; la nivelul ultimului an analizat, valorile au fost de 4,9% - fete și 3,9% - băieți. Tabel 24. Abandonul şcolar în învăţământul profesional 2009/ 2010/ 2011/ 2012/ 2013/ 2014/ 2015/ 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 Total 8,6 19,8 30,4 7,9 4,3 5,0 4,2 Feminin 9,7 21,9 35,8 10,5 7,1 6,2 4,9 Masculin 7,9 18,6 27,4 7,0 3,6 4,5 3,9 Sursa: Date calculate pe baza informaţiilor INS, 2009-2017. 29  Figura 16. Rata abandonului şcolar în învăţământul profesional 40 30 Total 20 Feminin 10 Masculin 0 2009/2010 2010/2011 2011/2012 2012/2013 2013/2014 2014/2015 2015/2016 I.E. Învățământul postliceal și de maiștri I.E.1. Rata brută de cuprindere școlară în învățământul postliceal și de maiștri În anul şcolar 2016/2017, rata brută de cuprindere în învăţământul postliceal şi de maiştri a scăzut uşor faţă de anul trecut, înregistrând valoarea de 14,7%. Populația feminină cuprinsă în acest nivel de educație este mai numeroasă decât cea masculină, decalajul pe sexe crescând de-a lungul perioadei analizate. Rata brută de cuprindere în învăţământul postliceal şi de maiştri a înregistrat o creştere constantă în intervalul 2009-2014. La nivelul ultimilor doi ani şcolari, valorile indicatorului au coborât uşor, până la valoarea de 14,7% în anul școlar 2016/2017. Analiza valorilor indicatorului pe sexe relevă o creștere a decalajului de-a lungul perioadei analizate – în favoarea netă a populației feminine – ajungându-se de la o diferență de 6-7 p.p. în prima parte a intervalului analizat, la o diferenţă de aproape 11 p.p. în 2016/2017 (20,2% - fete comparativ cu 9,5% - băieţi). Creşterea semnificativă a efectivelor de elevi care frecventează învăţământul postliceal şi de maiştri se explică prin faptul că această rută a devenit o opţiune atractivă, în condiţiile în care în ultimii ani a crescut ponderea absolvenţilor de liceu fără diplomă de bacalaureat şi, concomitent, a scăzut rata brută de cuprindere în învăţământul superior de licenţă (de la 56,9% în 2009/2010, la 35,9% în 2016/2017). Tabel 25. Rata brută de cuprindere în învăţământul postliceal şi de maiştri 2009/ 2010/ 2011/ 2012/ 2013/ 2014/ 2015/ 2016/ 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 Total 6,1 7,5 9,0 12,4 14,1 16,2 15,3 14,7 Feminin 9,0 11,5 13,0 17,4 19,2 22,0 20,7 20,2 Masculin 3,3 4,1 5,1 7,6 9,2 10,7 10,2 9,5 Observație: În calcularea indicatorului, raportarea s -a făcut la populaţia de 19-21 ani. Sursa: Date calculate pe baza informaţiilor INS, 2009-2017. 30  Figura 17. Evoluția ratei brute de cuprindere în învăţământul postliceal şi de maiştri 25 20 15 Total 10 Feminin 5 Masculin 0 2009/2010 2010/2011 2011/2012 2012/2013 2013/2014 2014/2015 2015/2016 2016/2017 I.E.2. Ratele specifice de cuprindere în învățământul postliceal și de maiștri Ratele specifice de cuprindere pe fiecare vârstă sunt relativ constante în ultimii doi ani şcolari pentru vârstele de 19 şi 20 de ani şi în scădere pentru vârsta de 21 de ani şi peste. Mai mult de o treime din populația de 21 de ani este cuprinsă în acest nivel, ceea ce evidenţiază că această formă de învăţământ continuă să fie o opţiune atractivă pentru anumite categorii de absolvenţi de liceu. Populația feminină înregistrează o rată de cuprindere mai mare, pentru fiecare vârstă, decât cea masculină. Analiza ratelor specifice de cuprindere în învățământul postliceal și de maiștri în 2016/2017 evidenţiază valori relativ constante pentru 19 şi 20 de ani, faţă de anul precedent, concomitent cu o scădere a ratei specifice la 21 de ani şi peste. Populația feminină este mai bine reprezentată la nivelul tuturor celor trei vârste, valorile ratei fiind de peste două ori mai mari decât în cazul popula ției masculine. Se remarcă faptul că, în general, ratele specifice de cuprindere cresc odată cu vârsta elevilor, la grupa de vârstă de 21 de ani şi peste înregistrându-se cea mai mare valoare. Se poate estima că intrarea în cadrul învăţământului postliceal se face, în general, după vârsta de 20 de ani. Opţiunea pentru şcolile postliceale şi de maiştri la o vârstă mai mare decât cea teoretică corespunzătoare este, cel mai probabil, determinată de mai multe aspecte: - inserţia pe piaţa muncii a unora dintre absolvenţii de liceu a dus la conştientizarea nevoii de completare a formării profesionale și reîntoarcerea în sistemul de educaţie; - în ultimii ani, a crescut ponderea absolvenţilor de liceu fără diplomă de bacalaureat şi, concomitent, a scăzut rata brută de cuprindere în învăţământul superior. Tabel 26. Rata specifică de cuprindere, pe vârste, în învăţământul postliceal şi de maiştri 2009/ 2010/ 2011/ 2012/ 2013/ 2014/ 2015/ 2016/ 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 Total 1,6 2,3 2,7 3,5 4,2 4,3 4,5 4,4 19 ani Feminin 2,6 3,7 4,2 5,3 5,9 6,0 6,2 6,1 Masculin 0,7 1,0 1,3 1,9 2,5 2,6 2,8 2,8 Total 2,2 2,2 3,4 4,4 5,1 5,6 5,1 5,1 20 ani Feminin 3,7 3,5 5,2 6,3 7,1 7,9 7,0 7,1 31  Masculin 0,9 0,9 1,6 2,5 3,1 3,5 3,2 3,3 Total 14,0 16,4 18,4 28,4 31,3 38,3 35,0 33,2 21 ani Feminin 20,0 23,5 26,0 39,4 42,3 51,9 46,9 45,2 şi peste Masculin 8,2 9,5 11,0 18,0 20,8 25,7 23,6 21,7 Sursa: Date calculate pe baza informațiilor INS, 2009-2017. Figura 18. Rata specifică de cuprindere pe