Document colectat · Rapoarte publice privind educația
Raport privind starea învățământului preuniversitar din România 2017
- Instituția sau publicația sursă
- Rapoarte publice privind educația
- Data preluării
- 26.09.2026 17:54
- Dimensiunea materialului
- 2.727,3 KB
Conținutul disponibil în colecție
Textul documentului
13 ani
Rural 83,8 85,6 84,8 81,4 81,6 78,5 78,4 77,2
Feminin 93,0 93,5 92,9 90,1 90,1 88,2 88,5 88,5
Masculin 92,7 94,7 92,7 90,6 90,2 88,5 88,6 88,6
Total 82,2 81,3 68,7 69,1 71,2 72,9 70,6 70,6
Urban 91,1 91,0 79,2 79,7 82,3 85,0 82,4 82,0
14 ani
Rural 74,4 72,7 59,6 60,2 62,2 63,1 60,9 61,2
Feminin 81,7 80,8 66,7 67,8 69,7 71,3 69,1 69,3
Masculin 82,7 81,8 70,6 70,3 72,7 74,4 71,9 71,8
Sursa: Date calculate pe baza informaţiilor INS, 2009-2017.
17
Figura 6. Ratele specifice de cuprindere şcolară pe vârste în învăţământul gimnazial
100
90
80
70
11 ani
60
12 ani
50
13 ani
40
14 ani
30
20
10
0
2009/2010 2010/2011 2011/2012 2012/2013 2013/2014 2014/2015 2015/2016 2016/2017
I.C.3. Rata abandonului școlar în învățământul primar și gimnazial
În anul şcolar 2015/2016, rata abandonului școlar a rămas relativ constantă în
comparaţie cu anul şcolar anterior. La nivel general, 1,8% dintre elevii de nivel
primar şi gimnazial abandonează şcoala. În mediul rural, la gimnaziul,
populaţia şcolară masculină, la început de ciclu gimnazial înregistrează valori
ridicate ale abandonului şcolar. Astfel, cele mai mari valori ale ratei
abandonului școlar s-au înregistrat la nivelul învățământului gimnazial din
mediul rural (2,5%), la băieţii din gimnaziu (2,1%), respectiv la nivelul claselor
I (2,5%) și a V-a (2,4%).
La finalul anului şcolar 2015/2016, învăţământul primar şi gimnazial de masă cuprindea 1655,1 mii de
elevi. Din totalul elevilor din învățământul primar și gimnazial de masă , 96,8% au fost declaraţi
promovaţi și 3,2% repetenţi, situaţie relativ constantă în comparaţie cu anul şcolar anterior. Datele
corespunzătoare pentru învăţământul special sunt următoarele: 17,6 mii de elevi la final de an școlar,
din care 98% au fost declaraţi promovaţi și 2 % repetenţi.
Pe ansamblul învăţământului primar şi gimnazial, rata abandonului şcolar (indicator calculat pe
baza metodei „intrare-ieşire”) în anul 2015/2016 a fost de 1,8% (procent ce reprezintă 30,7 mii de
elevi). În comparaţie cu anul anterior, valoarea indicatorului este constantă. Pe medii de rezidență, se
păstrează diferența dintre rata abandonului în învățământul primar și gimnazial din urban și cea din
rural, în defavoarea mediului rural (1,4% în urban și 2 ,3% în rural). În ceea ce privește abandonul pe
sexe, se evidențiază o frecvență mai mare a situațiilor de abandon în cazul populației școlare
masculine (2,0% băieţi și 1,6% fete).
18
Tabel 13. Rata abandonului şcolar în învăţământul primar şi gimnazial
2008/ 2009/ 2010/ 2011/ 2012/ 2013/ 2014/ 2015/
2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Învăţământ primar şi gimnazial
Total 1,7 1,5 1,8 1,8 1,4 1,5 1,8 1,8
Urban 1,5 1,5 1,8 1,7 1,1 1,3 1,5 1,4
Rural 1,9 1,6 1,8 1,8 1,6 1,8 2,2 2,3
Feminin 1,5 1,4 1,7 1,5 1,2 1,4 1,7 1,6
Masculin 1,8 1,7 1,9 2 1,5 1,6 2,0 2,0
Învăţământ primar
Total 1,4 1,4 1,6 1,6 1,1 1,2 1,8 1,7
Urban 1,3 1,4 1,6 1,6 0,9 1,1 1,6 1,4
Rural 1,5 1,4 1,6 1,5 1,3 1,4 2,0 2,0
Feminin 1,3 1,3 1,5 1,4 1,0 1,1 1,6 1,5
Masculin 1,6 1,6 1,7 1,7 1,2 1,3 1,9 1,8
Învăţământ gimnazial
Total 1,9 1,7 2,0 1,9 1,7 1,8 1,9 2,0
Urban 1,6 1,5 1,9 1,8 1,4 1,5 1,5 1,5
Rural 2,2 1,8 2,0 2,1 2,1 2,1 2,3 2,5
Feminin 1,8 1,5 1,9 1,7 1,6 1,7 1,7 1,8
Masculin 2,0 1,8 2,1 2,2 1,9 1,9 2,1 2,1
Sursa: Date calculate pe baza informaţiilor INS, 2009-2017.
Pe fiecare nivel de studiu, se evidențiază aspecte caracteristice. În învăţământul primar, abandonul
şcolar a crescut constant după momentul trecerii la 10 ani de şcolaritate obligatorie; situaţia s-a
îmbunătățit în perioada 2012-2014, însă ulterior valoarea indicatorului a înregistrat o nouă creștere.
În anul școlar de referință, valoarea ind icatorului scade ușor, menținându-se, totuși, la o valoare
crescută (1,7%). Diferența pe medii de rezidență se păstrează constantă, mediul rural fiind în
continuare defavorizat. Decalajul pe sexe a crescut ușor: mai mulţi băieţi (2%) din ciclul primar
abandonează şcoala, comparativ cu fetele (1,6%).
Figura 7. Rata abandonului şcolar în învăţământul primar, pe medii de rezidență
2,5
2
1,5 Total
Urban
1
Rural
0,5
0
2008/2009 2009/2010 2010/2011 2011/2012 2012/2013 2013/2014 2014/2015 2015/2016
În învăţământul gimnazial se înregistrează o ușoară creștere a ratei abandonului școlar față de anul
anterior; valoarea indicatorului a fost de 2,0% în 2015/2016. La acest nivel de studiu, diferenţele pe
medii sunt mai mari decât în ciclul primar, de 1,0 p.p. în defavoarea mediului rural. Şi în cazul
gimnaziului se evidenţiază avantajul fetelor în comparaţie cu băieţii (cu 0,3 p.p. în defavoarea
băieţilor).
19
Figura 8. Rata abandonului şcolar în învăţământul gimnazial, pe medii de rezidență
2,5
2
1,5 Total
Urban
1 Rural
0,5
0
2008/2009 2009/2010 2010/2011 2011/2012 2012/2013 2013/2014 2014/2015 2015/2016
Relevantă în contextul de faţă este şi analiza abandonului şcolar pe clase. Datele evidenţiază faptul
că ratele cele mai ridicate ale abandonului se înregistrează la clasele de început de cicluri de
şcolaritate: clasa pregătitoare și clasa I, respectiv clasa a V-a. La nivelul clasei pregătitoare, se
înregistrează o creștere cons tantă de la un an la altul a valorii indicatorului. Diferența pe medii de
rezidență evidențiază situația defavorizată a mediului rural, în special pentru nivelul gimnazi al unde
diferența este între 0,8-1,2 p.p.
Tabel 14. Rata abandonului şcolar în învăţământul primar şi gimnazial, pe clase şi medii de
rezidenţă
2008/ 2009/ 2010/ 2011/ 2012/ 2013/ 2014/ 2015/
2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Total - - - - 0,5 1,0 1,7 1,8
Clasa
Urban - - - - 0,1 0,7 1,7 1,6
pregătitoare
Rural - - - - 0,9 1,3 1,7 1,9
Total 2,1 2,3 2,2 2,0 1,3 1,5 2,4 2,5
I Urban 2,2 2,4 2,3 2,0 1,2 1,4 1,9 1,9
Rural 2,1 2,3 2,1 2,0 1,5 1,6 3,0 3,2
Total 1,3 1,2 1,5 1,5 1,2 1,3 2,4 1,4
a II-a Urban 1,1 1,2 1,5 1,5 1,2 1,1 2,0 1,1
Rural 1,4 1,3 1,5 1,5 1,3 1,5 2,8 1,7
Total 1,1 1,1 1,4 1,3 1,0 1,1 1,2 1,2
a III-a Urban 1,0 1,1 1,4 1,3 0,9 1,0 1,2 0,8
Rural 1,2 1,1 1,4 1,3 1,2 1,3 1,3 1,7
Total 1,3 1,2 1,4 1,4 1,3 1,3 1,4 1,4
a IV-a Urban 1,1 1,2 1,4 1,4 1,3 1,2 1,3 1,3
Rural 1,4 1,1 1,3 1,4 1,3 1,4 1,5 1,6
Total 2,8 2,5 2,7 2,6 2,4 2,5 2,4 2,4
a V-a Urban 2,6 2,5 2,8 2,6 2,2 2,1 1,9 1,8
Rural 3,0 2,4 2,6 2,6 2,7 2,9 2,9 3,0
Total 1,6 1,5 1,8 1,7 1,4 1,6 1,7 1,8
a VI-a Urban 1,4 1,5 1,8 1,7 1,2 1,4 1,4 1,4
Rural 1,8 1,6 1,9 1,7 1,7 1,8 2,1 2,2
Total 1,8 1,4 2,0 1,8 1,6 1,6 1,8 2,0
a VII-a Urban 1,5 1,2 1,8 1,8 1,2 1,4 1,4 1,6
Rural 2,2 1,7 2,1 1,8 1,9 2,0 2,3 2,4
Total 1,5 1,3 1,4 1,7 1,5 1,5 1,6 1,7
a VIII-a Urban 1,1 1,1 1,2 1,7 1,1 1,2 1,1 1,2
Rural 1,9 1,6 1,6 1,7 1,9 1,9 2,1 2,3
Sursa: Date calculate pe baza informaţiilor INS, 2008-2017.
20
Figura 9. Rata abandonului şcolar în învăţământul primar, pe clase
3
2,5
cls. preg.
2
cls. I
1,5
cls. II
1 cls. III
cls. IV
0,5
0
2008/2009 2009/2010 2010/2011 2011/2012 2012/2013 2013/2014 2014/2015 2015/2016
Figura 10. Rata abandonului şcolar în învăţământul gimnazial, pe clase
3
2,5
cls. V
2
cls. VI
1,5 cls. VII
1 cls. VIII
0,5
0
2008/2009 2009/2010 2010/2011 2011/2012 2012/2013 2013/2014 2014/2015 2015/2016
La nivel general, ratele ridicate ale abandonului școlar la început de ciclu de școlaritate au drept cauză
dificultăţile de adaptare cu care se confruntă elevii la solicitările școlii, respectiv la trecerea de la un
nivel de studiu la altul: stiluri de predare diferite, solicitări mai complexe în plan curricular, nu în ultimul
rând diferenţe semnificative în ceea ce priveşte numărul de ore/săptămână dedicate studiului. Este de
remarcat tendinţa generală de scădere a ratei abandonului şcolar de la clasa de debut la cele de final
de ciclu de școlari tate determinată, cel mai probabil, de adaptarea progresivă a elevilor la solicitările
şcolare.
I.D. Învățământul liceal și profesional
I.D.1. Rata brută de cuprindere școlară în învățământul liceal și profesional
În anul şcolar 2016/2017, valoarea ratei brute de cuprindere în învățământul
secundar superior a fost de 84,8%, în uşoară scădere faţă de anul anterior.
Măsurile de organizare care au vizat învăţământul profesional au determinat
schimbări importante ale valorilor acestui indicator în ultimii ani. Diferența de
participare pe sexe revine la un nivel semnificativ, odată cu reintroducerea
învățământului profesional: peste 8 puncte procentuale în favoarea populației
feminine la liceu și pes te 9 puncte procentuale în favoarea celei masculine în
învăţământul profesional.
21
Valorile ratelor brute de cuprindere şcolară în învăţământul liceal şi profesional au fost direct
influenţate, la nivelul ultimilor ani şcolari, de măsurile educa ționale din domeniu: reorganizarea
învățământului profesional și tehnic începând cu anul școlar 2009/2010; măsurile tranzitorii de
pregătire profesională (Ordinul de ministru nr. 5730/2010 privind organizarea stagiilor de pregătire
practică pentru dobândirea calificării profesionale de nivel 2; Ordinul de ministru nr. 3168/2012 privind
organizarea învăţământului profesional cu durata de 2 ani); reînființarea învățământului profesional cu
durata de 3 ani, începând cu anul școlar 2014/2015; parcurgerea învăţământului sec undar superior
(intrare în clasa a IX-a în 2011/2012 şi ieşire din clasa a XII-a în 2014/2015) a celor două generaţii de
elevi care au avut debutul şcolar concomitent în 2003/2004.
În ultimii ani şcolari, rata de cuprindere în învățământul secundar superior a înregistrat o scădere
constantă de la un an la altul. Această scădere a fost influenţată, printre alţi factori, şi de efectele pe
termen scurt sau pe termen lung ale unor schimbări de structură a sistemului de învăţământ: pe de o
parte, reorganizarea învățământului profesional și tehnic începând cu anul şcolar 2009/2010; pe de
altă parte, ieşirea în 2015 din sistemul de învăţământ preuniversitar a celor două generaţii de elevi care
au avut debutul şcolar concomitent în clasa I în anul 2003/2004.
În aceste context, în anul ș colar 2016/2017, rata brută de cuprindere în învățământul secundar superior
(învățământ liceal și profesional) a ajuns la valoarea de 84,8%. Rata de cuprindere este uşor mai mare
în cazul populaţiei şcolare feminine, comparativ cu cea masculină.
Tabel 15. Rata brută de cuprindere în învăţământul secundar superior (liceu şi învățământ
profesional)
2009/ 2010/ 2011/ 2012/ 2013/ 2014/ 2015/ 2016/
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
Total 96,7 96,5 96,0 94,9 91,2 90,0 85,6 84,8
Feminin 96,0 95,6 95,3 94,2 91,1 90,3 85,9 85,5
Masculin 97,4 97,7 96,6 95,6 90,8 89,6 85,4 84,2
Observație: La calcularea indicatorului nu au fost luaţi în considerare elevii străini. Valoarea indicatorului s -a obţinut prin
raportare la popula
← Înapoi la începutul extrasului
Extrasul poate avea altă structură decât documentul original. Data preluării nu reprezintă perioada statistică sau data publicării de către instituție.
Identificarea exactă a documentului colectat
Amprenta SHA-256 permite identificarea versiunii preluate.
46e7a0fd85d45df872d67853bf099c73df789e631e00aa1625fad87be1e18395