Program de
guvernare
Documentul original ↗
Proiect editorial 2026-2028Propuneri, date și condiții de implementare, cu stadiul verificării la vedere.

Document colectat · Rapoarte publice privind educația

Raport privind starea învățământului preuniversitar din România 2017

Instituția sau publicația sursă
Rapoarte publice privind educația
Data preluării
26.09.2026 17:54
Dimensiunea materialului
2.727,3 KB

Conținutul disponibil în colecție

Textul documentului

13 ani Rural 83,8 85,6 84,8 81,4 81,6 78,5 78,4 77,2 Feminin 93,0 93,5 92,9 90,1 90,1 88,2 88,5 88,5 Masculin 92,7 94,7 92,7 90,6 90,2 88,5 88,6 88,6 Total 82,2 81,3 68,7 69,1 71,2 72,9 70,6 70,6 Urban 91,1 91,0 79,2 79,7 82,3 85,0 82,4 82,0 14 ani Rural 74,4 72,7 59,6 60,2 62,2 63,1 60,9 61,2 Feminin 81,7 80,8 66,7 67,8 69,7 71,3 69,1 69,3 Masculin 82,7 81,8 70,6 70,3 72,7 74,4 71,9 71,8 Sursa: Date calculate pe baza informaţiilor INS, 2009-2017. 17 Figura 6. Ratele specifice de cuprindere şcolară pe vârste în învăţământul gimnazial 100 90 80 70 11 ani 60 12 ani 50 13 ani 40 14 ani 30 20 10 0 2009/2010 2010/2011 2011/2012 2012/2013 2013/2014 2014/2015 2015/2016 2016/2017 I.C.3. Rata abandonului școlar în învățământul primar și gimnazial În anul şcolar 2015/2016, rata abandonului școlar a rămas relativ constantă în comparaţie cu anul şcolar anterior. La nivel general, 1,8% dintre elevii de nivel primar şi gimnazial abandonează şcoala. În mediul rural, la gimnaziul, populaţia şcolară masculină, la început de ciclu gimnazial înregistrează valori ridicate ale abandonului şcolar. Astfel, cele mai mari valori ale ratei abandonului școlar s-au înregistrat la nivelul învățământului gimnazial din mediul rural (2,5%), la băieţii din gimnaziu (2,1%), respectiv la nivelul claselor I (2,5%) și a V-a (2,4%). La finalul anului şcolar 2015/2016, învăţământul primar şi gimnazial de masă cuprindea 1655,1 mii de elevi. Din totalul elevilor din învățământul primar și gimnazial de masă , 96,8% au fost declaraţi promovaţi și 3,2% repetenţi, situaţie relativ constantă în comparaţie cu anul şcolar anterior. Datele corespunzătoare pentru învăţământul special sunt următoarele: 17,6 mii de elevi la final de an școlar, din care 98% au fost declaraţi promovaţi și 2 % repetenţi. Pe ansamblul învăţământului primar şi gimnazial, rata abandonului şcolar (indicator calculat pe baza metodei „intrare-ieşire”) în anul 2015/2016 a fost de 1,8% (procent ce reprezintă 30,7 mii de elevi). În comparaţie cu anul anterior, valoarea indicatorului este constantă. Pe medii de rezidență, se păstrează diferența dintre rata abandonului în învățământul primar și gimnazial din urban și cea din rural, în defavoarea mediului rural (1,4% în urban și 2 ,3% în rural). În ceea ce privește abandonul pe sexe, se evidențiază o frecvență mai mare a situațiilor de abandon în cazul populației școlare masculine (2,0% băieţi și 1,6% fete). 18 Tabel 13. Rata abandonului şcolar în învăţământul primar şi gimnazial 2008/ 2009/ 2010/ 2011/ 2012/ 2013/ 2014/ 2015/ 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 Învăţământ primar şi gimnazial Total 1,7 1,5 1,8 1,8 1,4 1,5 1,8 1,8 Urban 1,5 1,5 1,8 1,7 1,1 1,3 1,5 1,4 Rural 1,9 1,6 1,8 1,8 1,6 1,8 2,2 2,3 Feminin 1,5 1,4 1,7 1,5 1,2 1,4 1,7 1,6 Masculin 1,8 1,7 1,9 2 1,5 1,6 2,0 2,0 Învăţământ primar Total 1,4 1,4 1,6 1,6 1,1 1,2 1,8 1,7 Urban 1,3 1,4 1,6 1,6 0,9 1,1 1,6 1,4 Rural 1,5 1,4 1,6 1,5 1,3 1,4 2,0 2,0 Feminin 1,3 1,3 1,5 1,4 1,0 1,1 1,6 1,5 Masculin 1,6 1,6 1,7 1,7 1,2 1,3 1,9 1,8 Învăţământ gimnazial Total 1,9 1,7 2,0 1,9 1,7 1,8 1,9 2,0 Urban 1,6 1,5 1,9 1,8 1,4 1,5 1,5 1,5 Rural 2,2 1,8 2,0 2,1 2,1 2,1 2,3 2,5 Feminin 1,8 1,5 1,9 1,7 1,6 1,7 1,7 1,8 Masculin 2,0 1,8 2,1 2,2 1,9 1,9 2,1 2,1 Sursa: Date calculate pe baza informaţiilor INS, 2009-2017. Pe fiecare nivel de studiu, se evidențiază aspecte caracteristice. În învăţământul primar, abandonul şcolar a crescut constant după momentul trecerii la 10 ani de şcolaritate obligatorie; situaţia s-a îmbunătățit în perioada 2012-2014, însă ulterior valoarea indicatorului a înregistrat o nouă creștere. În anul școlar de referință, valoarea ind icatorului scade ușor, menținându-se, totuși, la o valoare crescută (1,7%). Diferența pe medii de rezidență se păstrează constantă, mediul rural fiind în continuare defavorizat. Decalajul pe sexe a crescut ușor: mai mulţi băieţi (2%) din ciclul primar abandonează şcoala, comparativ cu fetele (1,6%). Figura 7. Rata abandonului şcolar în învăţământul primar, pe medii de rezidență 2,5 2 1,5 Total Urban 1 Rural 0,5 0 2008/2009 2009/2010 2010/2011 2011/2012 2012/2013 2013/2014 2014/2015 2015/2016 În învăţământul gimnazial se înregistrează o ușoară creștere a ratei abandonului școlar față de anul anterior; valoarea indicatorului a fost de 2,0% în 2015/2016. La acest nivel de studiu, diferenţele pe medii sunt mai mari decât în ciclul primar, de 1,0 p.p. în defavoarea mediului rural. Şi în cazul gimnaziului se evidenţiază avantajul fetelor în comparaţie cu băieţii (cu 0,3 p.p. în defavoarea băieţilor). 19 Figura 8. Rata abandonului şcolar în învăţământul gimnazial, pe medii de rezidență 2,5 2 1,5 Total Urban 1 Rural 0,5 0 2008/2009 2009/2010 2010/2011 2011/2012 2012/2013 2013/2014 2014/2015 2015/2016 Relevantă în contextul de faţă este şi analiza abandonului şcolar pe clase. Datele evidenţiază faptul că ratele cele mai ridicate ale abandonului se înregistrează la clasele de început de cicluri de şcolaritate: clasa pregătitoare și clasa I, respectiv clasa a V-a. La nivelul clasei pregătitoare, se înregistrează o creștere cons tantă de la un an la altul a valorii indicatorului. Diferența pe medii de rezidență evidențiază situația defavorizată a mediului rural, în special pentru nivelul gimnazi al unde diferența este între 0,8-1,2 p.p. Tabel 14. Rata abandonului şcolar în învăţământul primar şi gimnazial, pe clase şi medii de rezidenţă 2008/ 2009/ 2010/ 2011/ 2012/ 2013/ 2014/ 2015/ 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 Total - - - - 0,5 1,0 1,7 1,8 Clasa Urban - - - - 0,1 0,7 1,7 1,6 pregătitoare Rural - - - - 0,9 1,3 1,7 1,9 Total 2,1 2,3 2,2 2,0 1,3 1,5 2,4 2,5 I Urban 2,2 2,4 2,3 2,0 1,2 1,4 1,9 1,9 Rural 2,1 2,3 2,1 2,0 1,5 1,6 3,0 3,2 Total 1,3 1,2 1,5 1,5 1,2 1,3 2,4 1,4 a II-a Urban 1,1 1,2 1,5 1,5 1,2 1,1 2,0 1,1 Rural 1,4 1,3 1,5 1,5 1,3 1,5 2,8 1,7 Total 1,1 1,1 1,4 1,3 1,0 1,1 1,2 1,2 a III-a Urban 1,0 1,1 1,4 1,3 0,9 1,0 1,2 0,8 Rural 1,2 1,1 1,4 1,3 1,2 1,3 1,3 1,7 Total 1,3 1,2 1,4 1,4 1,3 1,3 1,4 1,4 a IV-a Urban 1,1 1,2 1,4 1,4 1,3 1,2 1,3 1,3 Rural 1,4 1,1 1,3 1,4 1,3 1,4 1,5 1,6 Total 2,8 2,5 2,7 2,6 2,4 2,5 2,4 2,4 a V-a Urban 2,6 2,5 2,8 2,6 2,2 2,1 1,9 1,8 Rural 3,0 2,4 2,6 2,6 2,7 2,9 2,9 3,0 Total 1,6 1,5 1,8 1,7 1,4 1,6 1,7 1,8 a VI-a Urban 1,4 1,5 1,8 1,7 1,2 1,4 1,4 1,4 Rural 1,8 1,6 1,9 1,7 1,7 1,8 2,1 2,2 Total 1,8 1,4 2,0 1,8 1,6 1,6 1,8 2,0 a VII-a Urban 1,5 1,2 1,8 1,8 1,2 1,4 1,4 1,6 Rural 2,2 1,7 2,1 1,8 1,9 2,0 2,3 2,4 Total 1,5 1,3 1,4 1,7 1,5 1,5 1,6 1,7 a VIII-a Urban 1,1 1,1 1,2 1,7 1,1 1,2 1,1 1,2 Rural 1,9 1,6 1,6 1,7 1,9 1,9 2,1 2,3 Sursa: Date calculate pe baza informaţiilor INS, 2008-2017. 20 Figura 9. Rata abandonului şcolar în învăţământul primar, pe clase 3 2,5 cls. preg. 2 cls. I 1,5 cls. II 1 cls. III cls. IV 0,5 0 2008/2009 2009/2010 2010/2011 2011/2012 2012/2013 2013/2014 2014/2015 2015/2016 Figura 10. Rata abandonului şcolar în învăţământul gimnazial, pe clase 3 2,5 cls. V 2 cls. VI 1,5 cls. VII 1 cls. VIII 0,5 0 2008/2009 2009/2010 2010/2011 2011/2012 2012/2013 2013/2014 2014/2015 2015/2016 La nivel general, ratele ridicate ale abandonului școlar la început de ciclu de școlaritate au drept cauză dificultăţile de adaptare cu care se confruntă elevii la solicitările școlii, respectiv la trecerea de la un nivel de studiu la altul: stiluri de predare diferite, solicitări mai complexe în plan curricular, nu în ultimul rând diferenţe semnificative în ceea ce priveşte numărul de ore/săptămână dedicate studiului. Este de remarcat tendinţa generală de scădere a ratei abandonului şcolar de la clasa de debut la cele de final de ciclu de școlari tate determinată, cel mai probabil, de adaptarea progresivă a elevilor la solicitările şcolare. I.D. Învățământul liceal și profesional I.D.1. Rata brută de cuprindere școlară în învățământul liceal și profesional În anul şcolar 2016/2017, valoarea ratei brute de cuprindere în învățământul secundar superior a fost de 84,8%, în uşoară scădere faţă de anul anterior. Măsurile de organizare care au vizat învăţământul profesional au determinat schimbări importante ale valorilor acestui indicator în ultimii ani. Diferența de participare pe sexe revine la un nivel semnificativ, odată cu reintroducerea învățământului profesional: peste 8 puncte procentuale în favoarea populației feminine la liceu și pes te 9 puncte procentuale în favoarea celei masculine în învăţământul profesional. 21 Valorile ratelor brute de cuprindere şcolară în învăţământul liceal şi profesional au fost direct influenţate, la nivelul ultimilor ani şcolari, de măsurile educa ționale din domeniu: reorganizarea învățământului profesional și tehnic începând cu anul școlar 2009/2010; măsurile tranzitorii de pregătire profesională (Ordinul de ministru nr. 5730/2010 privind organizarea stagiilor de pregătire practică pentru dobândirea calificării profesionale de nivel 2; Ordinul de ministru nr. 3168/2012 privind organizarea învăţământului profesional cu durata de 2 ani); reînființarea învățământului profesional cu durata de 3 ani, începând cu anul școlar 2014/2015; parcurgerea învăţământului sec undar superior (intrare în clasa a IX-a în 2011/2012 şi ieşire din clasa a XII-a în 2014/2015) a celor două generaţii de elevi care au avut debutul şcolar concomitent în 2003/2004. În ultimii ani şcolari, rata de cuprindere în învățământul secundar superior a înregistrat o scădere constantă de la un an la altul. Această scădere a fost influenţată, printre alţi factori, şi de efectele pe termen scurt sau pe termen lung ale unor schimbări de structură a sistemului de învăţământ: pe de o parte, reorganizarea învățământului profesional și tehnic începând cu anul şcolar 2009/2010; pe de altă parte, ieşirea în 2015 din sistemul de învăţământ preuniversitar a celor două generaţii de elevi care au avut debutul şcolar concomitent în clasa I în anul 2003/2004. În aceste context, în anul ș colar 2016/2017, rata brută de cuprindere în învățământul secundar superior (învățământ liceal și profesional) a ajuns la valoarea de 84,8%. Rata de cuprindere este uşor mai mare în cazul populaţiei şcolare feminine, comparativ cu cea masculină. Tabel 15. Rata brută de cuprindere în învăţământul secundar superior (liceu şi învățământ profesional) 2009/ 2010/ 2011/ 2012/ 2013/ 2014/ 2015/ 2016/ 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 Total 96,7 96,5 96,0 94,9 91,2 90,0 85,6 84,8 Feminin 96,0 95,6 95,3 94,2 91,1 90,3 85,9 85,5 Masculin 97,4 97,7 96,6 95,6 90,8 89,6 85,4 84,2 Observație: La calcularea indicatorului nu au fost luaţi în considerare elevii străini. Valoarea indicatorului s -a obţinut prin raportare la popula
← Înapoi la începutul extrasului

Extrasul poate avea altă structură decât documentul original. Data preluării nu reprezintă perioada statistică sau data publicării de către instituție.

Identificarea exactă a documentului colectat

Amprenta SHA-256 permite identificarea versiunii preluate.

46e7a0fd85d45df872d67853bf099c73df789e631e00aa1625fad87be1e18395