Raport privind starea învățământului preuniversitar din România 2017

60 Total 40 Total 40 Urban 20 Urban 20 Rural 0 Rural 0 12 I.C. Învățământul primar și gimnazial I.C.1. Rata brută de cuprindere școlară în învățământul primar și gimnazial Începând cu 2012/2013, valoarea indicatorului rata brută de cuprindere școlară în învățământul primar și gimnazial a fost de 90-91%, cu o scădere sub 89% în anul școlar de referință al raportului. Se menţin diferenţe pe cicluri de învățământ: în învăţământul primar sunt cuprinşi aproape 87% dintre copiii de vârstă corespunzătoare, iar în învăţământul gimnazial puțin peste 91%. Mediul rural continuă să rămână defavorizat în privinţa ratei de participare la educaţie, în special la nivelul învăţământului gimnazial. Ratele de participare sunt ușor mai mari pentru populația școlară masculină, comparativ cu populația feminină. În anul şcolar 2016/2017, învăţământul primar şi gimnazial (de masă și special) a cuprins 1678,1 mii de elevi (cu 16,5 mii mai puţin decât în anul şcolar anterior), şcolarizaţi în 3917 unităţi şcolare independente și în secții din cadrul grupurilor școlare. Evoluţia ratei brute de cuprindere şcolară în învăţământul primar şi gimnazial – reprezentând ponderea elevilor cuprinşi în ciclul primar şi gimnazial din totalul copiilor de vârstă corespunzătoare celor două niveluri de studiu (6-14 ani) – a fost influenţată de măsurile de reorganizare implementate în ultimii ani. Pe parcursul perioadei analizate, valoarea indicatorului a fost în scădere, de la 98,3% în 2009/2010 la 89,4% în 2015/2016. În ultimii patru ani școlari, a fost înregistrată o scădere semnificativă, până la valori de peste 88,7% – ca o consecință a schimbării structurii sistemului școlar, prin includerea clasei pregătitoare în componența învățământului primar (ca urmare, intervalul de vârstă luat în analiză la calcularea indicatorului este mai mare). În anul școlar de referință, indicatorul își continuă tendința descendentă, cu 0,7 p.p. Tabel 8. Rata brută de cuprindere în învăţământul primar şi gimnazial 2009/ 2010/ 2011/ 2012/ 2013/ 2014/ 2015/ 2016/ 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 Total 98,3 97,5 94,2 90,6 90,7 89,9 89,4 88,7 Feminin 97,5 96,7 93,1 89,3 89,9 89,2 88,7 87,9 Masculin 99,0 98,3 95,2 91,9 91,4 90,6 90,1 89,4 Sursa: Date calculate pe baza informaţiilor INS, 2009-2017. Diferenţa pe sexe se menţine şi în anul școlar 2016/2017 în favoarea băieţilor cu 1,5 puncte procentuale (87,9% fete, respectiv 89,4% băieți), în contextul scăderii valorii indicatorului pe sexe. 13  Figura 4. Rata brută de cuprindere în învățământul primar și gimnazial, pe sexe primar şi gimnazial 100 95 90 Total Feminin 85 Masculin 80 primar gimnazial 100 100 95 95 90 90 85 85 80 80 Pe medii de rezidenţă, rata de cuprindere în învăţământul primar şi gimnazial a scăzut constant în ultimii ani, atât în urban, cât şi în rural. În anul școlar 2016/2017, valorile ratei brute de cuprindere au fost de 99,8% în urban şi de 78,1% în rural; diferența pe medii de rezidență este în creştere, fiind mai mare de 21 puncte procentuale în defavoarea mediului rural. Tendinţa descendentă înregistrată de rata brută de cuprindere din primar și gimnazial în anul şcolar 2016/2017 se manifestă diferit pe cicluri de învățământ. După o perioadă de valori relativ constante, rata brută de cuprindere în învăţământul primar a scăzut semnificativ în ultimii cinci ani şcolari, ca efect al trecerii clasei pregătitoare în componența învățământului primar. În anul școlar 2016/2017, s-a înregistrat valoarea de 86,7%, în scădere cu 1 p.p. față de anul anterior, respectiv cu 2 p.p. față de anul școlar 2014/2015. O pondere încă semnificativă a copiilor de 6 ani se regăsește în grădinițe (13,9%, în scădere ușoară față de anul școlar anterior). Tabel 9. Rata brută de cuprindere în învăţământul primar 2009/ 2010/ 2011/ 2012/ 2013/ 2014/ 2015/ 2016/ 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 Total 97,6 97,5 95,6 88,4 89,0 88,7 87,7 86,7 Feminin 96,9 96,7 94,7 87,7 88,3 88,1 87,2 85,9 Masculin 98,3 98,2 96,4 89,0 89,6 89,3 88,3 87,4 Sursa: Date calculate pe baza informaţiilor INS, 2009-2017. 14  Discrepanţele între valoarea acestui indicator pe medii de rezidenţă evidențiază situația defavorizată a învăţământului din mediul rural (78% rural şi 95,3% urban). Valoarea indicatorului este uşor mai mare în cazul băieţilor, în comparaţie cu fetele, diferența de peste 1 p.p. păstrându-se ca și în anii anteriori. În învățământul gimnazial, valoarea ratei brute de cuprindere a crescut în perioada 2007-2010 ca urmare a școlarizării la acest nivel de studiu a copiilor care au intrat în clasa I în 2003/2004 (două generații de 6 și de 7 ani). Ulterior, rata de participare în gimnaziu a scăzut semnificativ, până la valoarea de 91,2% în anul școlar 2016/2017, cu 0,3 p.p. mai redusă în raport cu anul școlar anterior. Valoarea indicatorului este uşor mai mare în cazul băieţilor, în comparaţie cu fetele. Tabel 10. Rata brută de cuprindere în învăţământul gimnazial 2009/ 2010/ 2011/ 2012/ 2013/ 2014/ 2015/ 2016/ 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 Total 98,9 97,6 92,8 93,4 92,7 91,4 91,5 91,2 Feminin 98,1 96,7 91,6 91,2 91,9 90,6 90,5 90,5 Masculin 99,6 98,4 94,0 95,4 93,5 92,2 92,3 91,9 Sursa: Date calculate pe baza informaţiilor INS, 2009-2017. I.C.2. Ratele specifice de cuprindere în învățământul primar și gimnazial Rata de cuprindere a copiilor de 6 ani în învățământul primar a fost în creştere de la un an şcolar la altul; în 2016/2017, indicatorul înregistrează o scădere cu 0,8 p.p. față de anul şcolar anterior. O pondere încă ridicată dintre copiii de 6 ani se află în grădiniţă. Ratele de cuprindere pentru celelalte vârste specifice învăţământului primar şi gimnazial au înregistrat uşoare oscilaţii faţă de anul anterior. Se înregistrează, în continuare, procente relativ ridicate de elevi care depăşesc grupele oficiale de vârstă corespunzătoare învăţământului primar (peste 10 ani), respectiv gimnazial (peste 14 ani). Rata specifică de cuprindere exprimă procentajul elevilor de o anumită vârstă cuprinşi în sistemul de educaţie, indiferent de nivelul de învăţământ, din totalul populaţiei de aceeaşi vârstă; indicatorul reflectă gradul de participare la educaţie a unei anumite cohorte de vârstă specifică.  Ratele specifice de cuprindere pe vârste, în învăţământul primar Ca şi alţi indicatori, ratele specifice de cuprindere şcolară pe vârste au prezentat tendinţe oscilante în ultimii ani, influențate mai ales de schimbările de structură ale sistemului de învățământ. Cea mai relevantă din această perspectivă este rata specifică de cuprindere pentru vârsta de 6 ani. De la ponderi de aproximativ 20% a copiilor de 6 ani cuprinşi în învăţământul primar înainte de anul școlar 2012/2013, în anul școlar 2016/2017 peste 81% dintre copii de 6 ani au fost şcolarizaţi în primar (în scădere, totuși, față de anul școlar anterior cu 0,8 p.p.): 76,4% în clasa pregătitoare și 4,8% în clasa I. În acelaşi timp, 13,9% dintre copiii de 6 ani (în scădere față de anul școlar anterior) au rămas cuprinşi în învăţământul preşcolar. Dacă înainte de introducerea obligativității clasei pregătitoare nivelul ratei de cuprindere în şcoală a copiilor de 6 ani era mai ridicat în rural decât în urban, în ultimii cinci ani tendința s-a inversat, valoarea indicatorului fiind mai mare în urban decât în rural cu peste 20 p.p. (91,7% în urban, respectiv 70,2% în rural). În mod constant, diferenţa valorii indicatorului pe sexe este 15 în favoarea fetelor: mai multe fete decât băieți își fac debutul școlar la vârsta de 6 ani (82,5% fete, respectiv 80,3% băieți). La celelalte vârste corespunzătoare învăţământului primar, ratele specifice de cuprindere înregistrează ușoare oscilații față de anul anterior. Astfel, la nivelul elevilor de 8 și de 9 ani se înregistrează ușoare creșteri ale valorii indicatorului, în timp ce la 7 și la 10 ani, scăderi ale valorii indicatorului. Pe sexe, se remarcă faptul că, la vârsta de intrare în învăţământul primar, rata de cuprindere este mai mare pentru fete în comparaţie cu băieţii, fapt datorat cel mai probabil unui debut şcolar mai rapid al acestora. Pe medii de rezidenţă, ratele de cuprindere sunt mai mari în urban în comparaţie cu mediul rural, la toate vârstele corespunzătoare învăţământului primar, cea mai mare diferență înregistrându-se la vârsta de 6 ani (21,5 p.p.). Se remarcă prezenţa în învăţământul primar a unei ponderi relativ ridicate de elevi care depăşesc vârsta oficială corespunzătoare acestui nivel de studii: 10,2% dintre copiii de 11 ani și 2, 2% dintre copiii de 12 ani sunt cuprinși în învățământul primar. Această stare de fapt poate avea multiple cauze: debutul şcolar întârziat (mai ales în învăţământul special, dar nu numai); fenomenul repetenţiei, cu impact asupra eficienţei interne a sistemului de educaţie și cu efecte asupra riscului de abandonșcolar. Tabel 11. Ratele specifice de cuprindere şcolară pe vârste, în învăţământul primar 2009/ 2010/ 2011/ 2012/ 2013/ 2014/ 2015/ 2016/ Vârsta 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 Total 20,1 19,0 19,9 73,1 81,2 85,8 82,2 81,4 Urban 19,3 18,2 19,4 73,9 83,3 95,4 92,3 91,7 6 ani Rural 20,9 19,9 20,5 72,2 78,8 75,8 71,7 70,2 Feminin 21,1 20,0 21,0 74,1 82,2 86,7 83,5 82,5 Masculin 19,2 18,0 18,9 72,2 80,3 84,9 81,0 80,3 Total 89,9 90,0 88,3 91,5 86,3 87,7 90,6 88,6 Urban 93,4 93,2 93,0 94,4 87,9 95,0 99,5 97,8 7 ani Rural 86,7 86,9 83,7 88,4 84,5 80,4 81,6 79,1 Feminin 90,7 90,2 88,4 91,3 86,5 87,8 90,3 88,5 Masculin 89,1 89,7 88,1 91,8 86,1 87,7 90,9 88,7 Total 93,9 93,9 93,8 92,5 92,2 87,8 90,8 91,1 Urban 99,1 97,8 97,7 96,7 95,1 95,2 98,9 100,5 8 ani Rural 89,4 90,4 90,1 88,3 88,9 80,4 82,6 81,7 Feminin 93,4 93,6 93,4 92,5 91,8 87,6 90,4 90,6 Masculin 94,4 94,2 94,1 92,4 92,5 88,0 91,1 91,7 Total 94,9 94,1 92,2 94,5 93,6 93,3 88,3 89,5 Urban 101,0 99,6 98,5 99,0 98,5 102,7 96,8 98,0 9 ani Rural 89,8 89,3 86,7 90,3 88,8 84,4 80,0 81,0 Feminin 94,7 93,4 92,2 93,7 93,4 93,1 88,3 88,8 Masculin 95,1 94,8 92,1 95,3 93,8 93,6 88,4 90,2 Total 76,8 78,0 73,5 75,5 77,2 76,2 74,3 69,7 Urban 83,0 84,6 79,9 80,2 82,1 85,4 82,7 75,4 10 ani Rural 71,7 72,4 68,0 71,3 72,6 68,0 66,3 64,0 Feminin 75,1 76,3 71,8 74,5 75,3 74,8 72,7 68,2 Masculin 78,5 79,6 75,1 76,4 79,0 77,5 75,7 71,1 Sursa: Date calculate pe baza informaţiilor INS, 2009-2017. 16  Figura 5. Ratele specifice de cuprindere şcolară pe vârste, în învăţământul primar 100 90 80 70 6 ani 60 7 ani 50 8 ani 40 9 ani 30 10 ani 20 10 0 2009/2010 2010/2011 2011/2012 2012/2013 2013/2014 2014/2015 2015/2016 2016/2017  Ratele specifice de cuprindere pe vârste, în învăţământul gimnazial Evoluţia ratelor specifice de cuprindere în învăţământul gimnazial înregistrează scăderi uşoare față de anul anterior pentru 11 și 12 ani, respectiv valori constante ale indicatorului pentru 13 și 14 ani. Ca şi în învăţământul primar, ratele de cuprindere în gimnaziu sunt mai mari în urban în comparaţie cu mediul rural, la toate vârstele corespunzătoare acestui nivel de studiu. De asemenea, ponderea elevilor care depăşesc vârsta oficială corespunzătoare învăţământului gimnazial se păstrează încă la valori mari: 11,1% dintre copiii de 15 ani și 3,3% dintre copiii de 16 ani sunt cuprinși în învățământul gimnazial. Tabel 12. Ratele specifice de cuprindere şcolară pe vârste, în învăţământul gimnazial 2009/ 2010/ 2011/ 2012/ 2013/ 2014/ 2015/ 2016/ Vârsta 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 Total 84,0 83,6 83,0 87,2 83,2 82,7 82,4 82,0 Urban 93,1 93,2 92,9 92,6 91,7 94,1 94,7 95,6 11 ani Rural 76,2 75,6 74,8 82,1 75,6 73,0 71,5 69,3 Feminin 85,2 84,0 83,8 83,8 84,7 83,6 83,3 83,0 Masculin 82,8 83,2 82,2 90,6 81,7 81,9 81,6 81,1 Total 93,9 91,4 89,5 91,1 90,5 88,9 88,6 87,7 Urban 103,0 101,4 99,3 101,6 101,4 100,0 101,2 100,8 12 ani Rural 85,9 83,0 81,3 82,2 81,2 79,7 77,8 76,1 Feminin 93,5 92,2 89,2 91,0 90,4 89,2 88,5 87,6 Masculin 94,2 90,7 89,8 91,1 90,6 88,7 88,6 87,8 Total 92,9 94,1 92,8 90,4 90,2 88,3 88,6 88,6 Urban 103,1 103,8 102,2 101,3 100,5 100,2 100,8 101,9