Raport privind starea învățământului preuniversitar din România 2017

3 96,9 91,6 91,9 95,9 Preşcolar Urban 97,0 97,1 95,4 97,6 97,3 91,3 91,3 96,0 Rural 93,2 93,3 95,0 96,9 96,1 92,2 92,9 95,5 Primar de masă Total 98,5 98,8 98,8 98,0 98,0 97,0 96,8 97,8 36  Urban 98,9 99,4 99,1 98,8 98,5 97,1 96,7 98,2 Rural 98,1 98,3 98,6 97,2 97,5 97,0 96,9 97,4 Total 97,1 97,8 98,1 96,8 96,6 96,4 96,3 97,2 Gimnazial de Urban 98,6 99,1 99,1 97,9 97,5 96,8 96,5 97,5 masă Rural 95,7 96,8 97,4 95,9 95,8 96,2 96,1 96,9 Total 99,5 99,4 99,3 97,6 97,5 98,4 98,6 98,8 Liceu Urban 99,5 99,5 99,4 97,6 97,5 98,4 98,6 98,9 Rural 99,1 98,7 99,2 97,6 97,9 97,5 98,3 97,7 Total 96,0 96,6 100,0 77,3 89,4 89,2 88,6 94,2 Profesional (SAM) Urban 95,5 99,1 100,0 74,8 89,5 91,7 91,4 95,8 Rural 97,0 40,0 100,0 100,0 88,9 81,0 80,6 90,7 Total 98,9 96,4 97,6 93,4 96,0 93,6 94,1 95,6 Postliceal Urban 98,9 96,3 97,5 93,3 95,9 93,6 94,1 95,7 Rural 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 95,9 94,1 91,9 Observaţie: Pentru învăţământul liceal, profesional şi postliceal, pentru mediul de rezidenţă s-a luat în considerare tipul de localitate în care este situată unitatea de învăţământ. Sursa: Date calculate pe baza informaţiilor INS, 2010-2017. Figura 22. Ponderea cadrelor didactice calificate, pe niveluri de învăţământ 100 95 90 85 80 75 2009/2010 2010/2011 2011/2012 2012/2013 2013/2014 2014/2015 2015/2016 2016/2017 Preșcolar Primar Gimnazial Liceal Profesional (SAM) Postliceal Datele referitoare la personalul calificat din sistemul de învățământ evidențiază nevoia identificării posturilor dificil de acoperit cu personal calificat, precum și evaluarea oportunității dezvoltării unor programe prin care să fie atras personalul calificat în școli. II.A.3. Ponderea personalului didactic cu normă întreagă În anul şcolar 2016/2017 s-au înregistrat variații ușoare ale ponderii cadrelor didactice cu normă întreagă. Singurul nivel de educație unde se înregistrează scăderea valorii indicatorului este cel liceal. Cu excepția nivelului postliceal, diferenţele pe medii de rezidenţă sunt, în general, reduse. Pe niveluri de studiu, ponderea personalului didactic cu normă întreagă este mai amplă în învățământul preșcolar, în învățământul primar, în liceu și în școli profesionale. Cele mai reduse procente de personal didactic cu normă întreagă se regăsesc în gimnaziu și în școlile postliceale. La nivel general, ponderea cadrelor didactice cu normă întreagă din învăţământ înregistrează oscilații ușoare față de anul școlar anterior: 37   la nivel preșcolar și primar de masă, ponderea cadrelor didactice cu normă întreagă a avut o creștere ușoară (0,2 p.p . respectiv 0,3 p.p.);  la nivel gimnazial, indicatorul și-a continuat tendința ascendentă din anii anteriori, dar cu o creștere mai mică (cu 0,9 p.p.);  singurul nivel de educație unde se înregistrează o ușoară scădere a ponderii personalului cu normă întreagă este cel liceal (cu 0.4 p.p.);  creșteri semnificative ale personalului cu normă întreagă se înregistrează la nivelul învățământului profesional (cu aproape 4 p.p.) și al celui postliceal (cu 2,5 p.p.). În învățământul postliceal continuă să se înregist reze cea mai scăzută pondere a cadrelor didactice cu timp integral de lucru (67,6%), chiar dacă aceasta este în creștere comparativ cu anul școlar anterior – în condiţiile în care mulți dintre profesorii care predau la acest nivel de studiu au adesea norma de bază în alte unităţi de învăţământ. Tabel 31. Ponderea cadrelor didactice cu timp integral de lucru (normă întreagă) pe niveluri de învăţământ 2009/ 2010/ 2011/ 2012/ 2013/ 2014/ 2015/ 2016/ Nivel de învăţământ 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 Total 99,1 98,8 98,4 99,5 99,4 99,1 99,1 99.3 Preşcolar Urban 98,9 98,5 98,0 99,4 99,3 99,0 99,0 99.3 Rural 99,4 99,2 98,9 99,6 99,4 99,2 99,4 99.4 Total 93,8 95,2 94,8 97,8 98,0 * * * Primar Urban 94,9 96,2 95,5 98,4 98,2 * * * Rural 92,9 94,2 94,1 97,2 97,7 * * * Total 93,7 95,1 94,7 97,8 98,0 98,5 98,7 98.8 - Primar de masă Urban 94,7 96,2 95,4 98,4 98,3 98,3 98,7 98.7 Rural 92,9 94,2 94,1 97,2 97,7 98,6 98,7 98.9 Total 96,3 96,6 96,4 97,9 97,0 * * * - Primar special Urban 96,4 96,5 96,4 97,9 96,9 * * * Rural 95,7 97,6 96,5 97,3 98,6 * * * Total 71,2 69,1 66,7 73,1 72,2 * * * Gimnazial Urban 76,5 74,6 71,1 77,3 76,8 * * * Rural 66,3 64,1 62,8 69,2 68,0 * * * Total 70,2 67,9 65.4 71,8 71,0 79,2 82,1 83.0 - Gimnazial de masă Urban 75,0 72,7 68,8 75,2 74,8 79,9 82,4 83.5 Rural 66,1 63,9 62,6 69,0 67,8 78,6 81,9 82.6 Total 91,3 92,2 91,5 95,3 94,2 * * * - Gimnazial special Urban 91,2 92,1 91,5 95,4 94,1 * * * Rural 93,4 93,4 91,8 93,9 95,3 * * * Total 84,4 82,4 79,9 84,8 83,4 89,7 89,9 89.5 Liceu Urban 84,8 82,9 80,2 84,9 83,5 89,7 89,8 89.4 Rural 79,7 76,5 76,1 82,8 82,0 89,0 90,8 91.2 Total 70,3 70,7 92,2 72,0 78,9 90,0 88,6 92.2 Profesional/ Urban 69,6 69,4 93,5 68,9 77,4 91,2 87,4 91.5 SAM Rural 71,5 100,0 50,0 100,0 88,9 86,2 91,8 93.8 Total 61,7 66,4 58,5 60,7 62,9 62,0 65,1 67.6 Postliceal Urban 62,0 66,8 58,3 60,2 62,4 61,6 64,8 67.0 Rural 0,0 25,0 61,1 77,3 78,9 77,6 85,3 94.6 * Date nedisponibile. Observaţie: Pentru învăţământul liceal, profesional şi postliceal, pentru mediul de rezidenţă s-a luat în considerare tipul de localitate în care este situată unitatea de învăţământ. Sursa: Date calculate pe baza informaţiilor INS, 2010-2017. 38 O analiză pe medii de rezidenţă a ponderii personalului cu normă întreagă indică faptul că, în anul școlar 2016/2017, la nivelul învățământului preșcolar și primar există diferențe minore între valorile indicatorului. În învățământul gimnazial și liceal, se înregistrează ușoare creșteri ale ecartului dintre valorile indicatorului pe medii de rezidență. În învățământul profesional, diferența dintre valorile indicatorului pe medii de rezidență s-a redus, în special ca urmare a creșterii ponderii personalului cu normă întreagă din mediul urban. La nivelul învăţământului postliceal, diferenţele sunt mai dificil de estimat, din cauza dezechilibrului între numărul de unităţi şcolare de acest nivel pe medii de rezidență. II.A.4. Ponderea personalului didactic feminin În anul școlar 2016/2017 , ponderea personalului didactic feminin a înregistrat o creștere ușoară la nivelul ansamblului sistemului de învățământ preuniversitar, comparativ cu anul anterior. Pe niveluri de studiu se înregistrează următoarea situaţie: cu cât copiii/elevii au vârste mai mici, cu atât ponderea personalului didactic feminin este mai mare. Ponderea personalului didactic feminin în sistemul românesc de învăţământ înregistrează situații similare cu cele la nivel european: cea mai mare pondere a profesoarelor se regăsește la nivel preșcolar, primar şi secundar inferior: cu cât copiii/elevii au vârste mai mici, cu atât numărul personalului didactic feminin este mai mare. În comparaţie cu anul școlar precedent, ponderea personalului didactic feminin din sistemul de învățământ preuniversitar a avut o creștere ușoară, de la 80,3%, la 80,6%, înregistrând tendințe ascendente pe fiecare nivel de învățământ. Tabel 32. Ponderea personalului feminin din totalul personalului didactic, pe niveluri de învățământ 2009/ 2010/ 2011/ 2012/ 2013/ 2014/ 2015/ 2016/ Nivel de învăţământ 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 Total 99,7 99,6 99,7 99,7 99,6 99,7 99,6 99,7 Preşcolar Urban 99,8 99,8 99,8 99,7 99,7 99,7 99,6 99,7 Rural 99,6 99,5 99,5 99,6 99,5 99,6 99,6 99,6 Total 86,1 86,8 86,9 88,1 88,6 89,0 89,5 89,8 Primar Urban 90,0 90,6 90,9 91,8 92,1 92,3 92,8 93,0 Rural 82,8 83,4 83,3 84,6 85,2 85,8 86,3 86,6 Total 86,0 86,7 86,9 88,1 88,6 89,0 89,5 89,7 - Primar de masă Urban 90,1 90,9 91,2 92,1 92,4 92,6 93,0 93,1 Rural 82,8 83,4 83,3 84,6 85,2 85,8 86,3 86,6 Total 88,6 87,9 87,8 88,6 89,6 89,4 90,4 91,8 - Primar special Urban 88,6 87,9 87,7 88,7 89,5 89,4 90,5 91,8 Rural 88,8 87,3 88,2 87,1 90,8 90,0 89,2 91,9 Total 68,3 68,8 68,8 69,3 69,8 71,3 72,2 72,6 Gimnazial Urban 71,6 72,3 72,3 72,8 73,0 75,9 76,2 77,0 Rural 65,1 65,6 65,5 66,1 66,8 67,5 68,7 68,8 Total 67,7 68,1 68,1 68,6 69,1 70,7 71,5 71,9 - Gimnazial de masă Urban 70,7 71,3 71,2 71,7 71,8 75,1 75,2 76,0 Rural 65,0 65,5 65,4 66 66,8 67,4 68,6 68,7 39  Total 80,8 81,6 81,7 82,2 82,4 82,7 83,9 84,3 - Gimnazial special Urban 80,9 81,9 82,1 82,4 82,8 82,8 84,1 84,4 Rural 78,3 77,2 76,2 78,5 77,3 80,6 81,2 82,8 Total 67,8 68,1 68,7 68,9 69,1 70,0 70,4 70,9 Liceu Urban 68,3 68,5 69,1 69,4 69,6 70,4 70,8 71,2 Rural 60,5 62,5 63,2 63,3 64,0 65,1 65,7 67,4 Total 58,3 50,9 56,3 52,7 63,4 64,9 62,0 69,9 Profesional/ Urban 59,2 51,4 56,5 55,6 66,9 68,4 64,0 75,0 SAM Rural 56,8 40,0 50,0 26,7 38,9 53,4 56,1 58,2 Total 68,4 69,9 72,0 74,7 76,4 77,8 78,3 78,3 Postliceal Urban 68,5 69,9 73,4 75,7 77,6 78,8 79,4 79,4 Rural 40,0 75,0 38,9 38,6 36,8 40,8 23,5 21,6 Observaţie: Pentru învăţământul liceal, profesional şi postliceal, pentru mediul de rezidenţă s-a luat în considerare tipul de localitate în care este situată unitatea de învăţământ. Sursa: Date calculate pe baza informaţiilor INS, 2010-2017. Pe niveluri de învățământ, cele mai multe cadre didactice femei profesează în învăţământul preşcolar (99,7%) şi primar (89,8%). În învăţământul gimnazial, liceal şi postliceal, femeile reprezintă între 70-78% din totalul personalului didactic. Ponderea cea mai scăzută se înregistrează în învăţământul profesional (69,9%), în creștere față de anul școlar anterior cu aproape 8 p.p. Figura 23. Ponderea personalului feminin în totalul personalului didactic, pe niveluri de studiu, 2016/2017 100 90 80 70 60 50 99,7% 89,8% 40 78,3% 72,6% 70,9% 69,9% 30 20 10 0 Preșcolar Primar Gimnaziu Liceu Profesional/SAM Postliceal În cazul acestui indicator observăm că se mențin anumite diferenţe pe medii de rezidenţă. Astfel, procentul cadrelor didactice de sex feminin din totalul personalului didactic din învăţământul românesc este cu 2,2 p.p. mai mare în mediul urban, în comparaţie cu mediul rural; valoarea indicatorului a înregistrat o creștere ușoară față de anul școlar anterior. Diferenţele pe medii sunt mari în învăţământul postliceal și profesional, sunt semnificative în învăţământul primar, gimnazial și liceal, şi aproape inexistente în învăţământul preşcolar. Dezechilibrul de gen în profesia de cadru didactic este o problemă cu care se confruntă majoritatea sistemelor educaţionale. În general, proporția relativ scăzută a bărbaților este prezentă la toate categoriile de vârstă a cadrelor didactice, uşor mai pronunţată în rândul celor mai tineri. La nivelul ISCED2, marea majoritate a 40  cadrelor didactice din UE sunt femei, mai puțin de o treime fiind bărbați. Dezechilibrul de gen este cel mai mare în Bulgaria, Estonia, Letonia şi Lituania și cel mai scăzut în Olanda. (Sursa: The Teaching Profession in Europe: Practices, Perceptions and Policies. Eurydice, 2015). II. A.5. Numărul de copii ce revine la un cadru didactic În comparaţie cu anul şcolar anterior, numărul elevilor ce revine la un cadru did