Raport privind starea învățământului preuniversitar din România 2017

actic a rămas relativ constant la majoritatea nivelurilor de învăţământ, cu excepția învățământului secundar superior. În ultimii opt ani şcolari, raportul elevi per cadru didactic a înregistrat modificări uşoare, influenţate şi de măsurile de reorganizare implementate la nivelul sistemului. Astfel, în urma măsurii de introducere a clasei pregătitoare în învăţământul primar, în grădinițe a scăzut numărul de copii/educator. Concomitent, numărul de elevi/cadru didactic a crescut în învățământul primar. Tabel 33. Numărul elevilor per cadru didactic în învățământul pre-universitar 2009/ 2010/ 2011/ 2012/ 2013/ 2014/ 2015/ 2016/ Nivel de învăţământ 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 Total 17 18 18 16 16 16 15 15 Preşcolar Urban 16 17 17 15 15 15 14 14 Rural 19 20 20 18 18 18 18 18 Total 16 17 18 18 19 19 19 19 Primar Urban 17 18 19 20 20 20 21 21 Rural 15 17 17 17 17 17 17 17 Total 17 18 18 19 19 20 20 20 - Primar de masă Urban 19 20 20 21 22 22 23 23 Rural 15 17 17 17 17 17 18 17 Total 3 3 3 3 3 3 3 3 - Primar special Urban 3 3 3 3 3 3 3 3 Rural 2 3 3 3 3 2 2 2 Total 11 11 11 11 11 11 11 11 Gimnazial Urban 11 12 12 12 12 12 13 13 Rural 10 10 10 10 10 9 10 9 Total 11 12 11 12 11 11 12 12 - Gimnazial de masă Urban 12 13 13 13 13 13 14 14 Rural 10 10 10 10 10 9 10 10 Total 3 3 3 3 3 3 3 3 - Gimnazial special Urban 3 3 3 3 3 3 3 3 Rural 3 2 2 3 3 2 2 2 Total 16 16 16 16 15 15 15 14 Liceal, profesional Urban 16 16 16 16 15 15 15 14 și postliceal Rural 15 16 16 16 15 14 14 13 Observaţie: Indicatorul s-a calculat prin raportarea numărului de elevi la numărul de cadre didactice (persoane fizice). Pentru învăţământul secundar superior datele sunt estimate, indicatorul fiind calculat prin raportarea numărului de elevi din învăţământul liceal, profesional și postliceal (cumulat) la numărul personalului didactic din învăţământul liceal, profesional și postliceal (cumulat). În acest caz, pentru mediul de rezidenţă s-a luat în considerare tipul de localitate în care este situată unitatea de învăţământ. Sursa: Date calculate pe baza informaţiilor INS, 2009-2017. 41 Pe niveluri de studiu, cel mai scăzut raport (11 elevi/cadru didactic) continuă să se înregistreze în cazul învăţământului gimnazial, în timp ce învăţământul primar are cea mai ridicată valoare (19 elevi/cadru didactic). Atât în învăţământul primar, cât şi în învăţământul gimnazial, se înregistrează diferenţe semnificative între învăţământul special şi cel de masă, determinate de specificul activităţii didactice: în învăţământul special un cadru didactic lucrează în medie cu 2-3 copii, comparativ cu media de 20 copii din învăţământul primar sau de 12 copii în învăţământul gimnazial. Mediul de rezidenţă rămâne un important factor de diferenţiere a valorilor acestui indicator. În ultimii ani, în cazul învăţământului preşcolar, numărul de copii per cadru didactic este semnificativ mai mare în rural, în comparație cu mediul urban (18 copii, respectiv 14 copii la un cadru didactic). În învăţământul primar și gimnazial raportul se inversează, valoarea indicatorului fiind mai mare în urban. Diferența pe medii de rezidenţă, în învățământul gimnazial a crescut ușor față de anul anterior. În învățământul primar, diferența pe medii a rămas constantă față de anul trecut. În anul școlar 2016/2017, cel mai redus raport elevi/profesor din întreg sistemul de învăţământ s-a înregistrat în învățământul gimnazial din mediul rural: 9 elevi la 1 profesor. Acest lucru evidențiază faptul că politicile de personal și măsurile de raționalizare a rețelei în școlile rurale nu au încă eficacitatea așteptată. De asemenea, politicile în aria formării profesionale continue a cadrelor didactice rămân o prioritate și trebuie să țină seama într-o măsură mai mare de diferențele existente în prezent în sistemul de educație, în ceea ce privește numărul mediu de elevi cu care se lucrează la clasă. În 2015, valoarea medie la nivel european a fost 13,6, iar cea corespunzătoare României 14,8. Valori apropiate de ale României s-au înregistrat în Franța (14,9) și Bulgaria (14). La nivelul aceluiași an, cele mai mici valori s -au înregistrat în Lituania (8,2), Malta (9,8) și Letonia (9,9). Cele mai mari au fost în Marea Britanie (17,2) și Olanda (16,8). Tabel 34. Raportul elevi / cadru didactic la nivelurile ISCED 1-3, date comparative la nivel european Țară 2013 2014 2015 UE28 * * 13,6 Austria 10,1 10,1 10,1 Belgia 10,8 10,8 10,9 Bulgaria 13,9 14,0 14,0 Cipru 11,3 11,4 11,1 Croația 10,5 10,8 10,5 Danemarca * 12,0 * Estonia 12,4 12,5 12,7 Finlanda 12,9 13,0 13,2 Franța 14,9 15,1 14,9 Germania 14,1 13,9 13,8 Grecia 8,5 * * Irlanda 15,3 * * Italia 12,2 12,2 12,2 Letonia 9,9 9,8 9,9 Lituania 8,3 8,2 8,2 Luxemburg 8,7 9,4 10,8 Malta 10,0 9,7 9,8 42  Marea Britanie 19,8 17,2 17,2 Olanda * * 16,8 Polonia 10,8 10,8 10,5 Portugalia 10,9 11,3 11,4 Rep. Cehă 13,2 13,8 13,7 România 15,5 15,2 14,8 Slovacia 14,0 14,0 13,7 Slovenia 12,6 12,7 12,7 Spania 12,4 12,4 12,5 Suedia 12,5 12,9 13,1 Ungaria 11,1 11,6 11,1 * Date nedisponibile Sursă: EUROSTAT, 2017. 43 CAPITOLUL III. REZULTATELE ȘI EFICIENȚA EXTERNĂ A SISTEMULUI DE ÎNVĂȚĂMÂNT III.A. Rezultatele elevilor din învățământul gimnazial III.A.1. Rata de absolvire a învățământului gimnazial Indicatorul se calculează ca raport între numărul total de absolvenţi ai clasei a VIII-a de la nivelul unui an şcolar şi numărul persoanelor de vârstă standard la final de gimnaziu. Ultimele date INS disponibile fac referire la finalul anului școlar 2015/2 016. După anul 2010/2011 – când au finalizat clasa a VIII-a cele două cohorte de elevi care au avut debutul şcolar simultan la 6 ani și 7 ani (în 2003/2004) – rata de absolvire a învățământului gimnazial a scăzut, înregistrând valori aproximativ similare în perioada 2011-2013. La nivelul anului 2015/2016, o pondere de 84,5% dintre copiii cu vârsta corespunzătoare clasei a VIII-a au absolvit învățământul gimnazial, pondere în ușoară scădere față de anul școlar anterior. Tabel 35. Rata de absolvire a învăţământului gimnazial 2008/ 2009/ 2010/ 2011/ 2012/ 2013/ 2014/ 2015/ 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 Total 94,0 92,4 106,1 84,4 83,4 83,7 85,1 84,5 Urban 110,1 107,2 120,5 98,5 98,6 98,9 98,6 99,1 Rural 80,2 79,7 93,8 72,6 71,1 71,4 74,1 72,4 Feminin 95,0 92,9 107,5 84,2 83,8 84,6 86,1 85,3 Masculin 93,0 91,8 104,7 84,6 83,0 82,7 84,1 83,7 Sursa: Date calculate pe baza informaţiilor INS, 2009-2017. Pe medii de rezidență, rata de absolvire este constant mai ridicată în mediul urban, în comparaţie cu ruralul. Acest fapt este determinat în primul rând de situaţiile de abandon şcolar mai frecvente în rural, dar şi de alte pierderi şcolare sau aspecte precum migrarea unora dintre elevii din rural la şcoli din urban, către finalul gimnaziului (ca o opțiune pentru o educație de o calitate mai ridicată, c are oferă şanse mai mari pentru continuarea educației în învățământul liceal). Figura 24. Rata de absolvire a învățământ ului gimnazial, pe medii de rezidență 140 120 100 80 Urban 60 Rural 40 20 0 2008/2009 2009/2010 2010/2011 2011/2012 2012/2013 2013/2014 2014/2015 2015/2016 Diferențele pe sexe sunt relativ nesemnificative , fetele prezentând însă un ușor avantaj în raport cu băieții. 44  Figura 25. Rata de absolvire a învățământului gimnazial, pe sexe 120 100 Feminin 80 Masculin 60 40 2008/2009 2009/2010 2010/2011 2011/2012 2012/2013 2013/2014 2014/2015 2015/2016 III.A.2. Rezultatele elevilor la evaluarea națională de la clasa a VIII -a Rezultatele obţinute la evaluarea naţională din anul 2017 evidențiază o creștere în ceea ce priveşte ponderea de promovare în rândul participanţilor, şi o involuție în ceea ce priveşte scorurile medii obţinute. În 2017, procentul de promovabilitate a examenului EN de la clasa a VIII-a a crescut cu aproape 2 puncte procentuale în comparație cu anul școlar anterior, până la valoarea de 77%. Există diferențe semnificative de promovabilitate pe sexe, în favoarea fetelor. Tabel 36. Numărul absolvenților de clasa a VIII -a prezentați și promovați la evaluarea națională EN VIII, 2016 și 2017 Prezentați Promovați Rata de Media generală promovabilitate 2016 Total 148.648 111.598 75,1% 7,44 Feminin 76.419 61.663 80,7% 7,55 Masculin 72.229 49.935 69,1% 7,30 2017 Total 140.738 108.320 77,0% 6,73 Feminin 72.718 60.047 82,6% 7,06 Masculin 68.020 48.273 71,0% 6,38 Sursa: MEN. În ceea ce priveşte scorul mediu la nivel naţional, tendința de scădere continuă în acest an școlar, media generală fiind de 6,73 în anul 2017, faţă de 7,44 în anul 2016. Pe categorii de medii obținute, se constată, la nivelul anului școlar 2016/2017, o creștere atât a ponderii elevilor care au obținut medii către minimul grilei de notare, cât și a ponderii celor care au obținut medii către maximul grilei de notare. Şi din acest punct de vedere există diferenţe semnificative pe sexe: fetele au obținut în ponderi mai ridicate note mai mari, în timp ce băieții s -au situat în ponderi mai ridicate către intervalul inferior al scalei de notare. 45 Tabel 37. Distribuția elevilor promovați la evaluarea națională EN VIII 2017, pe categorii de medii obținute Media obținută la Nr. Elevi % în total elevi evaluarea națională Total Feminin Masculin Total Feminin Masculin 10 497 351 146 0,5% 0,3% 0,1% 9,50-9,99 10.394 6.641 3.753 9,6% 6,1% 3,5% 9,00-9,49 13.071 7.731 5.340 12,1% 7,1% 4,9% 8,50-8,99 12.747 7.278 5.469 11,8% 6,7% 5,1% 8,00-8,49 11.812 6.683 5.129 10,9% 6,2% 4,7% 7,50-7,99 11.072 6.141 4.931 10,2% 5,7% 4,6% 7,00-7,49 10.652 5.880 4.772 9,8% 5,4% 4,4% 6,50-6,99 10.312 5.505 4.807 9,5% 5,1% 4,4% 6,00-6,49 9.736 4.996 4.740 9,0% 4,6% 4,4% 5,50-5,99 9.354 4.741 4.613 8,6% 4,4% 4,3% 5,00-5,49 8.673 4.100 4.573 8,0% 3,8% 4,2% Total elevi promovați 108.320 60.047 48.273 77,0% 82,6% 71,0% Media generală 6,73 7,06 6,38 Sursa: MEN. Figura 26. Distribuția elevilor promovați la evaluarea națională EN VIII 2016 și 2017, pe categorii de medii obținute Evaluarea Națională 2016 Evaluarea Națională 2017 14 14 12 12