Program de
guvernare
Documentul original ↗
Proiect editorial 2026-2028Propuneri, date și condiții de implementare, cu stadiul verificării la vedere.

Document colectat · Rapoarte privind nediscriminarea

Vezi raport

Instituția sau publicația sursă
Rapoarte privind nediscriminarea
Data preluării
26.09.2026 17:54
Dimensiunea materialului
6.113,4 KB

Conținutul disponibil în colecție

Textul documentului

În anul 2006 majoritatea plângerilor  accesul la locuinţe, în special anunţuri privind discriminarea romilor au vizat diverse imobiliare, sau în unele cazuri evacuări manifestări cu caracter public exprimate sub  angajare, în special accesul la un loc de formă de discursuri, declaraţii sau articole de muncă presă, postarea de informaţii pe internet, precum  media, cu preponderenţă articole cu şi comportament exprimat prin violenţă de limbaj, conţinut defăimător sau subiectiv vis a vis refuzul de a acorda servicii sau de a permite de minoritatea romă sau persoane accesul în locuri deschise publicului larg datorită aparţinând minorităţii rome apartenenţei etnice, discriminarea în educaţie, la  discurs public, în special situaţiile care angajare precum şi în cazul accesului la locuinţe. induc o atmosferă ostila sau prin care se aduce atingere demnităţii persoanei  acces în locuri deschise publicului Constatarea şi sancţionarea faptelor de larg: cluburi, restaurante etc. discriminare manifestate împotriva romilor  educaţie, vizând cazuri de segregare a copiilor de etnie romă faţă de majoritate, Sub aspectul constatării faptelor de comportament ostil faţă de cadre discriminare şi al sancţionării, se poate observa didactice de etnie romă un raport relativ proporţional, din punctul de vedere al prevalenţei cazurilor şi al sancţiunilor  sport, cu preponderenţă manifestări de aplicate (vezi Fig.3). Astfel, se observă un limbaj violent prin care se aduce atingere segment relevant atât în cazul plângerilor dar şi al demnităţii persoanelor aparţinând sancţiunilor, din totalul înregistrat în ceea ce minorităţii rome priveşte discriminarea etnică împotriva romilor.  anunţuri publicitare: închirieri, Fig.3. Plângeri înregistrate si sanctiuni aplicate de CNCD în 2002-2006 Rasa Nationalitate Etnie Limba Religie Categorie Convingeri Gen Orientare Vârsta Dizabilitate necontagioasa Infectarea HIV defavorizata Boala cronica sexuala sociala Categorie Nr.Plangeri Nr. Sanctiuni ˆ “Protectie “Protectie efectiva aa drepturilor , efectiva drepturiloromului” omului” 9 În acelaşi sens, se reţine că din totalul Fig.4), procentul este relativ satisfăcător plângerilor înregistrate la CNCD, au fost comparativ cu plângerile care vizează constatate fapte sau acte de discriminare şi discriminarea manifestată potrivit celorlalte subsecvent aplicate sancţiuni, într-un procent criterii, astfel cum rezultă şi din tabelul de mai sus care variază între aproximativ 26% din totalul (vezi Fig.3). Explicaţia rezidă în faptul că nu în plângerilor în 2002-2003, 7% din totalul toate situaţiile este posibilă constatarea faptei de plângerilor în 2004, 27% din totalul plângerilor în discriminare, datorită unor împrejurări obiective 2005 şi 13% din totalul plângerilor în 2006. Deşi care ţin de elementele de probatoriu existente în aparent este o discrepanţă sesizabilă între cauză, natura faptei, competenţa instituţiei sau plângerile primite şi sancţiunile aplicate (vezi alte aspecte juridice. Acte şi fapte de discriminare împotriva romilor 2003, se înregistrează 5 sancţiuni constatate şi sancţionate de Consiliul contravenţionale privind discriminarea în Naţional pentru Combaterea Discriminării anunţurile publicitare. De asemenea, în descreştere, 3 sancţiuni privind articole de presă Domeniul de manifestare al actelor sau discriminatorii şi 4 sancţiuni privind refuzul faptelor de discriminare împotriva romilor sub accesului în locurile publice. aspectul sancţionării contravenţionale a cunoscut O tendinţă în creştere se înregistrează în o relativă oscilare pe parcursul anilor 2002-2006, domeniul discursului public cu caracter observându-se o tendinţă de atenuare sau discriminatoriu, fiind aplicate 4 sancţiuni descreştere în unele privinţe sau o constanţă în contravenţionale. De asemenea, sunt aplicate altele (vezi Fig.5). alte 2 sancţiuni contravenţionale privind utilizarea Astfel, spre exemplu, în anii 2002-2003, publică a unor slogane cu caracter discriminatoriu constatarea faptelor şi subsecvent aplicarea unei pe parcursul unor meciuri sportive, o sancţiune în sancţiuni a vizat în special situaţiile discriminatorii domeniul angajării şi o sancţiune în domeniul privind anunţurile publicitare (9 sancţiuni), accesului la locuinţe. articolele de presă cu caracter discriminatoriu (8 În anul 2006 sunt constatate 9 fapte sau sancţiuni), refuzul accesului în locurile deschise acte de discriminare şi sunt aplicate 6 sancţiuni publicului larg (7 sancţiuni), urmând o sancţiune în contravenţionale. În acest sens, se înregistrează ceea ce priveşte discursul public care aduce 4 sancţiuni privind discursul public cu caracter atingere demnităţii şi o sancţiune privind discriminatoriu, o sancţiune privind segregarea în segregarea copiilor romi în şcoala faţă de educaţie a copiilor romi faţă de majoritari şi o majoritate. sancţiune privind refuzul accesului în locuri În anul 2004 se înregistrează o creştere în publice. ceea ce priveşte sancţionarea discursului public Astfel, în anul 2006 nu sunt constatate discriminatoriu (2 sancţiuni) şi o sancţiune cu acte sau fapte de discriminare în domeniul privire la refuzul accesului în locuri deschise anunţurilor publicitare, articole de presă cu publicului larg. caracter discriminatoriu, situaţii de refuz privind În anul 2005, în descreştere faţă de 2002- domeniul accesului la locuinţe sau angajării. ˆ “Protectie , efectiva a drepturilor omului” 10 Concluzie: Puncte tari şi puncte slabe în S-ROM (Comitetul pentru problemele Romilor, prevenirea şi sancţionarea discriminării pe Ţiganilor şi Travellers) din cadrul Consiliului criteriul de etnie în anul 2006 Europei, la Bucureşti, în perioada 2-3 Mai 2006. + Organizaţiile neguvernamentale rome - În ciuda activităţilor de prevenire au jucat un rol important în prevenirea faptelor derulate atât de CNCD cât şi de organizaţiile de discriminare, asigurând interfaţa între neguvernamentale, atât instituţia (CNCD) cât şi persoanele discriminate şi CNCD legislaţia antidiscriminare nu sunt suficient + Majoritatea petiţiilor adresate CNCD au cunoscute de comunităţile de romi fost depuse de organizaţii neguvernamentale, în - Deocamdată persoanele discriminate numele victimelor aparţinând comunităţilor de romi, nu au un nivel + Organizaţiile neguvernamentale rome au de cunoaştere suficient, care să permită iniţierea utilizat calitatea procesuală activă în cazuri de de către aceştia a unei acţiuni sau petiţii în discriminare în faţa instanţelor de judecată şi a CNCD instanţă sau la CNCD în domeniul nediscriminării + CNCD a cooperat cu organizaţiile - Modificările legislative survenite în 2006 în neguvernamentale în general şi cu organizaţiile domeniul antidiscriminării necesită o mediatizare şi romilor în special, în diverse acţiuni şi proiecte informare eficientă la nivel local pentru a asigura comune în domeniul prevenirii discriminării etnice accesibilitatea comunităţilor la procedurile + CNCD a participat alături de organizaţii administrativ-jurisdicţionale în materia nediscriminării neguvernamentale ale romilor la cursuri de formare în domeniul nediscriminării, în special - CNCD trebuie să continue să având ca tematică discriminarea romilor colaboreze cu organizaţii neguvernamentale ale romilor, să organizeze sesiuni de formare pentru + Reprezentanţi ai CNCD au participat la funcţionari publici, judecători, procurori, avocaţi cursuri de formare în domeniul drepturilor omului etc. in domeniul nediscriminării şi a nediscriminării pentru ofiţeri de poliţie, funcţionari publici, judecători şi procurori, cu - Complexitatea plângerilor şi a petiţiilor în accent pe problematica discriminării romilor domeniul nediscriminării pe criteriul etnic, + CNCD a participat in calitate de partener determină în unele cazuri extinderea perioadei de în diferite proiecte PHARE alături de organizaţii investigare şi soluţionare neguvernamentale ale romilor, în domeniul - În unele situaţii, plângerile privind fapte nediscriminării sau acte de discriminare nu pot fi coroborate cu + CNCD s-a implicat în organizarea şi probe prin care să fie posibilă constatarea faptei promovarea de campanii publice în parteneriat cu sau actului de discriminare organizaţii neguvernamentale şi instituţii de resort, - În unele cazuri, plângerile privind fapte privind combaterea rasismului şi a discriminării etnice de discriminare împotriva romilor au în vedere în fotbal situaţii care se situează la limita dintre dreptul la + CNCD a organizat în numele libertatea de exprimare şi dreptul la autorităţilor române cea de-a 21-a Întâlnire a MG- nediscriminare ˆ “Protectie , efectiva a drepturilor omului” 11 b Discriminarea pe criteriu de gen În decursul anului 2006 Colegiul director a de 65 de ani ca vârstă de pensionare pentru medici. primit spre soluţionare un număr de 432 de De asemenea, Colegiul a constatat că vârsta de dosare, dintre care 11 vizau posibile fapte de pensionare în cadrul Uniunii Europene este în discriminare pe criteriu de gen. general de 65 de ani, fără deosebire de sex. Dintre situaţiile cu care Colegiul director a Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de fost sesizat spre soluţionare, câteva sunt pensii şi alte drepturi de asigurări sociale prevede relevante pentru a sublinia cazuistica în acest că vârsta de pensionare este de 60 de ani pentru domeniu. femei şi 65 de ani pentru bărbaţi. Această prevedere s-a dorit a fi o măsură afirmativă pentru femei, însă practic este o prevedere discriminatorie, Cazul I în sensul că pentru aceeaşi muncă, cu aceeaşi încadrare, aceeaşi vechime etc., femeile ies la pensie mai devreme decât bărbaţii. Colegiul În primul caz înaintat Colegiului director director consideră că prevederea ar putea fi o spre soluţionare, petenţii sesizau CNCD cu privire măsură afirmativă în situaţia în care pensionarea la presupusul caracter discriminatoriu al unor femeilor la vârsta de 60 de ani ar fi o opţiune a prevederi din Legea nr. 95/2006 privind reforma în acestora, iar nu o obligaţie legală. domeniul sănătăţii referitoare la vârsta de În urma analizării, Colegiul director a pensionare a medicilor femei. Prin Legea nr. constatat că prevederile art. 385 alin. (1) din 306/2004 privind exercitarea profesiei de medic, Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul precum şi organizarea şi funcţionarea Colegiului sănătăţii sunt discriminatorii, prin stabilirea de Medicilor din România, la art. 16 alin. (1) se vârste de pensionare diferite pentru femei şi prevedea: „Medicii au dreptul la pensie pentru bărbaţi în cadrul aceleiaşi categorii profesionale, limită de vârstă la împlinirea vârstei de 60 de ani categorie cu un statut special. femeile şi 65 de ani bărbaţii, cu excepţia doctorilor în medicină, care pot rămâne în activitate până la vârsta de 65 de ani femeile şi 70 de ani bărbaţii”. Cazul II Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, prevede la art. 467 “la data intrării în vigoare a prezentului titlu se abroga În al doilea caz, Colegiul director a fost Legea nr. 306/2004 privind exercitarea profesiei sesizat de faptul că societatea de asigurări X a de medic, precum şi organizarea şi funcţionarea stabilit primele de asigurare obligatorie de Colegiului Medicilor din România, publicată în răspundere civilă auto pentru asigurări începute în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 578 din anul 2006 şi valabile până în februarie 2007, 30 iunie 2004, cu modificările şi completările practicând tarife diferite pentru femei şi bărbaţi, în ulterioare, precum şi orice alte dispoziţii contrare”. cazul asigurărilor de autoturisme. La dosar era Art. 385 alin. (1) prevede că “medicii se ataşat tabelul tarifar prin care erau enumerate pensionează la vârsta prevăzută de lege”. Legea tarifele pentru persoane fizice femei, persoane cadru în materia pensiilor şi asigurărilor sociale fizice bărbaţi, pensionari femei, pensionari bărbaţi. este Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de Potrivit normelor aprobate prin Ordinul pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, care la Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, tarifele art. 41 alin. (2) prevede: “Vârsta standard de de primă pentru asigurarea de răspundere civilă pensionare este de 60 de ani pentru femei şi 65 de obligatorie pentru prejudicii produse prin ani pentru bărbaţi. Atingerea vârstei sta
← Înapoi la începutul extrasului

Extrasul poate avea altă structură decât documentul original. Data preluării nu reprezintă perioada statistică sau data publicării de către instituție.

Identificarea exactă a documentului colectat

Amprenta SHA-256 permite identificarea versiunii preluate.

5dcce09b6d8928af5472824df0a49f7f8b7dd0ee72b44354f4c3fa02b8a5b018