Vezi raport

a de a dovedi existenţa unor fapte care permit presupunerea existenţei unei discriminări Legislaţia naţională prevede că directe sau indirecte, iar persoanei împotriva persoanele fizice şi juridice cu atribuţii în căreia s-a formulat sesizarea îi revine sarcina de a medierea şi repartizarea în muncă vor aplica un dovedi că faptele nu constituie discriminare, în tratament egal tuturor celor aflaţi în căutarea unui faţa Colegiului director putându-se invoca orice loc de muncă, vor asigura tuturor persoanelor mijloc de probă, inclusiv înregistrări audio şi aflate în căutarea unui loc de muncă accesul liber video sau date statistice. şi egal la consultarea cererii şi ofertei de pe piaţa muncii, la consultanţa cu privire la posibilităţile de ocupare a unui loc de muncă şi de obţinere a unei calificări şi vor refuza sprijinirea cererilor 4 CNCD a fost sesizat asupra faptului că două persoane (doamnele P.F. şi Z.N.) sunt marginalizate şi izolate la locul de muncă, fiind discriminatorii ale angajaţilor. Angajatorii vor hărţuite pe criteriu de sex. Petentele erau angajate asigura confidenţialitatea datelor privitoare la la S.C. Distrigaz Sud S.A. pe postul de consilier rasa, naţionalitatea, etnia, religia, sexul, juridic. Dna P.F. a fost mutată în octombrie 2003, orientarea sexuală sau a altor date cu caracter fără acordul său, la Sucursala de Servicii privat care privesc persoanele aflate în căutarea Bucureşti, unde a fost primită cu ostilitate de unui loc de muncă. către director. La solicitarea de a i se pune la Constituie contravenţie discriminarea dispoziţie un scaun i s-a răspuns „să stai în angajaţilor de către angajatori, în raport cu genunchi”, iar la Birou Juridic şi Contencios i-a prestaţiile sociale acordate, din cauza fost interzis accesul cu excepţia momentului în apartenenţei angajaţilor la o anumită rasă, care trebuia semnată condica. Până în luna martie naţionalitate, origine etnică, religie, categorie 2004 dna P.F. a fost încadrată la Serviciul socială sau la o categorie defavorizată ori pe baza Autobază din cadrul Sucursalei de Servicii, în vârstei, sexului, orientării sexuale sau acelaşi birou cu alte categorii profesionale, fără convingerilor promovate de ei. acces la informare legislativă, fără computer şi Prevederile menţionate nu pot fi fără nici o sarcină de serviciu. Din cauza unei interpretate în sensul restrângerii dreptului probleme de sănătate, petenta a intrat în concediu angajatorului de a refuza angajarea unei persoane medical, iar apoi în concediu de creştere şi care nu corespunde cerinţelor ocupaţionale în îngrijire a copilului, din august 2006 reluând domeniul respectiv, atât timp cât refuzul nu activitatea la vechiul loc de muncă, unde în constituie un act de discriminare, iar aceste continuare nu i s-a repartizat nici o lucrare. La măsuri sunt justificate obiectiv de un scop legitim data de 5 octombrie 2006, petenta a participat la o şi metodele de atingere a acelui scop sunt şedinţă în cadrul c[reia, împreună cu alţi colegi, adecvate şi necesare. au fost obliga'i, printr-o notă internă, să predea O formă de discriminare în materie de până la sfârşitul programului dosarele de instanţă angajare o reprezintă hărţuirea, definită de art. 2. şi alte lucrări de'inute. Documentele urmau să fie alin 5 ca fiind orice comportament pe criteriu de preluate de către alţi colegi desemnaţi din cadrul rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, categorie Departamentului juridic. Totodată, petenta şi socială, convingeri, gen, orientare sexuală, colegii respectivi au fost constrânşi să apartenenţa la o categorie defavorizată, vârstă, demisioneze, în schimb propunându-li-se o sumă handicap, statut de refugiat ori azilant sau orice de bani. Directorul a dispus mutarea petentei într- alt criteriu care duce la crearea unui cadru un alt birou cu alte categorii de salariaţi cărora nu intimidant, ostil, degradant ori ofensiv. Hărţuirea li se mai atribuiau sarcini de serviciu, fără se sancţionează cu amendă de la 400 lei la 4.000 computer, fără telefon, fără bibliotecă legislativă, lei, dacă discriminarea vizează o persoană fizică, cu restricţii la căldură şi lumină, explicîndu-li-se respectiv cu amendă de la 600 lei la 8.000 lei, că „dacă nu aveţi nimic de lucru, nu aveţi nevoie dacă discriminarea vizează un grup de persoane de nimic”. De asemenea, directorul i-a spus d-nei sau o comunitate. Este de reţinut faptul că P.F. în repetate rânduri „de ce îţi faci griji pentru persoana care se consideră discriminată poate serviciu, că eşti tânără şi dotată”, făcând referire 21 la fizicul acesteia, iar d-nei Z. N., în vârstă de 52 verificat şi dr. L.B. nu este în cabinet. Petenta a de ani, i-a recomandat „să te faci matroană”. menţionat că oricum o va auzi dna asistent şef din Colegiul Director a dispus efectuarea unei celălalt cabinet, însă medicul a replicat că a investigaţii, citarea părţilor şi îndeplinirea actelor verificat şi acest lucru şi respectiva asistenta este de procedură necesare soluţionării speţei. În urma liberă. La refuzul petentei şi la ameninţarea că îi acestora, Colegiul Director a reţinut că S. C. va spune despre acest incident soţiei dr-ului S.G., Distrigaz Sud S.A. şi directorul incriminat nu au acesta i-a dat drumul şi a descuiat uşa. Petenta a făcut proba faptului că nu au săvârşit fapte de mers în cabinetul ORL, însă dr. S.G. a urmat-o, discriminare. De asemenea, Colegiul a reţinut începând să-i vorbească despre necesitatea faptul că, deşi reprezentanţii Distrigaz precizează legalizării prostituţiei şi despre importanţa că s-a efectuat o anchetă, la dosar nu există socială a acestui lucru. }n ziua următoare, petenta declaraţiile angajaţilor, deşi se face referire la ele. a relatat acest incident mai multor persoane. În consecinţă Colegiul a constatat că prin Petenta a solicitat conducerii spitalului medierea folosirea expresiilor „de ce îţi faci griji pentru conflictului. La data de 8.12.2006 a avut loc serviciu, că eşti tânără şi dotată”, făcând referire şedinţa de mediere, în timpul căreia dl dr. S. G. i la fizic şi „să te faci matroană”, comportamentul s-a adresat petentei cu formularea „ce ţi-am făcut, directorului a avut ca efect atingerea demnităţii şi ţi-am rupt chiloţii?”. Discuţiile purtate în cadrul crearea unei atmosfere de intimidare, ostile, şedinţei nu au fost consemnate într-un proces- degradante, umilitoare sau ofensatoare, verbal însă, a două zi petenta a fost chemată la îndreptată împotriva petentelor, legat de sexul biroul juridic pentru a semna procesul-verbal de sau vârsta acestora. În urma constatării existenţei participare la mediere şi a solicitat o copie faptei de discriminare, Colegiul a dispus acestuia dar a fost refuzată. Petenta a considerat sancţionarea directorului cu amendă că această situaţie este degradantă pentru orice contravenţională în cuantum de 700 RON. femeie, de orice condiţie socială şi cu totul de neconceput pentru o femeie căsătorită care are un 5 Dna V. A. a considerat că este discriminată la locul de muncă pe criteriu de sex. Din anul 2003, petenta, asistent medical principal, a fost statut profesional de asistent medical într-o instituţie publică un spital, care face parte dintr-o echipă profesională medic şi asistent şi care ar repartizată de către conducerea spitalului pentru a trebui să funcţioneze respectând reciproc codul efectua sterilizarea la cabinetul ORL - coordonat de etică şi deontologic al acestor profesii. de dr. L. B. şi la cabinetul Ginecologie - Colegiul Director a dispus efectuarea coordonat de dr. S.G. La data de 7 iunie 2006, unei investigaţii, citarea părţilor, obţinerea de într-una din zilele în care medicul ORL L. B. nu declaraţii la dosar etc. şi a constatat că dna V. A. a era în spital, în timp ce petenta efectua sterilizarea depus sesizarea în termenul legal de 1 an. în cabinetul de ginecologie, medicul ginecolog Colegiul Director a reţinut faptul că dr. S.G. nu a S.G., care tocmai terminase consultaţiile, a probat faptul că nu a discriminat pe criteriu de încuiat uşa cabinetului şi a imobilizat-o într-un sex, ci doar a adus lămuriri cu privire la statutul colţ, ţinând-o strâns de mâini. Petenta susţine că profesional al d-nei V.A. Colegiul a constatat domnul S.G. a încercat să abuzeze de ea în timp existenţa faptelor de discriminare în temeiul art. 2 ce îi repeta că a ajuns să o viseze noaptea. Petenta şi art. 15 din OG 137/2000 privind prevenirea şi precizează că s-a opus categoric, spunându-i că sancţionarea tuturor formelor de discriminare, dacă nu o eliberează va striga pentru a fi auzită de republicată, săvârşite de medicul S.G. şi a dispus doctorul din cabinetul vecin. Dr. S.G. a spus că a sancţionarea acestuia cu avertisment. CONCLUZII: parte pentru că persoanele din mediu urban sunt mai informate iar pe de altă parte, prin faptul că în Numărul mare de petiţii corespondent mediul rural, sfera economică este mai puţin acestui domeniu de aplicabilitate al principiului dezvoltată. Totuşi, din diferenţa majoră dintre egalităţii relevă faptul că atribuţiile Consiliului numărul total al petiţiilor înregistrate în materie Naţional pentru Combaterea Discriminării sunt de angajare şi profesie şi numărul de petiţii în care cunoscute în materie de angajare şi profesie. este constatată discriminarea în acest domeniu se Faptul că principalul mediul de provenienţă al constată faptul că problematica nediscriminării petiţiilor este cel urban este explicabil, pe de o nu este cunoscută în profunzime. 22  În aceeaşi măsură, a fost identificat, din cunoştinţă despre acest aspect şi nu probează practica Consiliului, un alt aspect specific acestui faptul că nu au discriminat. domeniu. Angajatorii au cunoştinţe precare În acest sens, se impune continuarea despre combaterea discriminării, impunând programelor şi proiectelor de informare şi criterii discriminatorii la angajare sau selecţia conştientizare a părţilor implicate în acest dosarelor ori în anunţurile de recrutare, angajaţii domeniu, mai precis organizarea de cursuri au reţineri în a sesiza eventuale fapte de destinate firmelor private, companiilor discriminare, nu îşi cunosc bine drepturile şi nu multinaţionale, conducerii direcţiilor de resurse reacţionează în situaţia în care acestea le-au fost umane din instituţii şi companii private. Totodată, încălcate. De asemenea, deşi legislaţia în materia este necesară o mai bună informare a cetăţenilor cu nediscriminării prevede împărţirea sarcinii privire la drepturile lor pe piaţa muncii, în materie probei, persoanele fizice sau juridice nu au de angajare şi profesie, de promovare profesională. 23  II.2 Autoritatea judecătorească şi invocarea principiului egalităţii în materia salarizării în sistemul judiciar Justiţia reprezintă o funcţie Românei, este garantat în strânsă legătură cu fundamentală a statului iar administrarea ei este activitatea de înfăptuire a justiţiei, statuând că unul din atributele esenţiale ale puterii suverane. “Justiţia este unică, imparţială şi egală pentru Principiul egalităţii, consacrat în Constituţia toţi”. Magistraţii şi personalul auxiliar de specialitate ca subiect pasiv al discriminării În cursul anului 2007, în domeniul Dacă în anul 2005 din totalul plângerilor adresate prevenirii şi sancţionării tuturor formelor de C.N.C.D. doar un procent de aproximativ 19% discriminare, Consiliul Naţional pentru viza discriminarea pe criteriul apartenenţei la o Combaterea Discriminării a reţinut un aspect categorie socio-profesională, în anul 2007, acest particular în activitatea de soluţionare a petiţiilor procent s-a triplat, fiind de aproximativ 61% din privind aplicarea principiului nediscriminării. plângeri (vezi în acest sens Fig.1). Din totalul acestor plângeri, un procent din cadrul instanţelor judecătoreşti şi din cadrul semnificativ, de aproximativ 26%, vizează parchetelor de pe lângă acestea (vezi în acest sens situaţii de discriminare invocate de magistraţi Fig.2, categoria generic denumită ”Personal precum şi de personalul auxiliar de specialitate sistem judiciar”). 24  În acelaşi sens, trebuie precizat că în baza pentru a formula puncte de vedere cu privire la prevederilor art. 27 alin.3 din O.G. nr. 137/2000 situaţiile de discriminare invocate. Din totalul privind prevenirea şi sancţionarea tuturor acestor cauze, aproximativ 80% au vizat formelor de discriminare, republicată, Consiliul acţiuni civile introduse de magistraţi şi Naţional pentru Combaterea Discriminării este personal auxiliar de specialitate din cadrul citat, de regulă, în cauzele civile, privind acţiuni instanţelor judecătoreşti şi din cadrul introduse direct, în faţa instanţelor de judecată, de parchetelor de pe lângă acestea, restul vizând către persoane care se consideră discriminate. alte categorii. (Vezi Fig.3. alte categorii de ex. Astfel, pe parcursul anului 2007, funcţionari publici, funcţionari publici cu C.N.C.D. a fost citat în 2325 de cauze civile statut special etc.) Categorii de personal din sistemul judiciar care au sesizat încălcarea principiului egalităţii Din analiza plângerilor adresate auxiliar de specialitate (grefieri), sunt asistenţi Consiliului Naţional pentru Combaterea judiciari, auditori de justiţie, experţi Discriminării rezultă că o paletă largă de criminalişti, personal contractual din cadrul personal din cadrul sistemului judiciar a invocat instanţelor judecătoreşti (muncitori, îngrijitori încălcarea principiului egalităţii. În câmpul etc.) Majoritatea plângerilor vizează judecători acestei categorii, persoanele care s-au sau procurori (52), urmate de personalul considerat discriminate deţin funcţia de auxiliar, grefieri (44), personalul contractual magistrat (judecător, procuror, procuror militar, din cadrul instanţelor (28), asistenţi judiciari procuror financiar), fac parte din personalul (8) etc. 25  Domeniile în care s-a invocat încălcarea principiului egalităţii în sistemul judiciar Din totalul plângerilor adresate cadrul instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor de Consiliului Naţional pentru Combaterea pe lângă acestea, precum şi cele 80% din acţiunile Discriminării (836), cele 16% din plângeri (134) civile adresate direct instanţelor de judecată adresate de magistraţi (judecători, procurori), (2325), au avut ca obiect încălcarea principiului personal auxiliar de specialitate (grefieri), egalităţii şi nediscriminării, între altele, în asistenţi judiciari sau personal contractual din următoarele domenii. Drepturi salariale diferite. Personal Neacordare spor grefieri care contractual comparativ cu personal execută activităţi specifice 10% auxiliar de specialitate (faliment, executări penale etc.) Drepturi salariale diferite. Personal Neacordare spor pentru magistraţi auxiliar de specialitate detaşaţi Modul de calcul al pensiei Neacordare spor de fidelitate Intrare în magistratură fără concurs Neacordare spor de confidenţialitate Promovare în magistratură Neacordare spor de vechime Pensionarea personalului auxiliar Neacordare de prime de vacanţă Neindexarea salariilor magistraţilor Neacordare locuinţe de serviciu Neacordare spor pentru personal auxiliar, Neacordare spor de vechime instanţe reşedinţă de judeţ pentru asistenţii judiciari Pensionarea magistraţilor Tratament diferit prin Hotărâri